BusinessMagazin

Tag: DNA

  • DOSARUL Microsoft: Fostul ministru Daniel Funeriu, audiat la DNA

    – ŞTIRE ÎN CURS DE ACTUALIZARE –

     

  • Ponta, la remarca presei că membri PSD au iar dosare penale: Asta numai la dumneavoastră mai e un breaking news

    Întrebat de un reporter TV cum comentează, în calitate de preşedinte PSD, faptul că membri marcanţi ai acestui partid au din nou dosare penale, Ponta a răspuns: “Asta numai la dumneavoastră mai e un breaking news. Oamenii care sunt bănuiţi de ceva trebuie să fie întrebaţi. Mai rău este când sunt acuzaţi de ceva şi nu îi întreabă nimeni decât presa, nu îi întreabă procurorii, dar se întâmplă şi asta, suntem în campanie electorală, e normal”.

    Anterior, Ponta a declarat că nu cunoaşte amănunte despre dosarul în care sunt implicaţi Viorel Hrebenciuc şi Dan Şova, el arătând că, dacă trebuia să fie arestaţi toţi cei care vorbesc despre şefia PSD, atunci şi el ar fi trebuit arestat în 2010, când a fost ales în fruntea partidului.

    El a arătat că nu cunoaşte amănunte despre dosarul în care sunt implicaţi purtătorul de cuvânt al PSD, Dan Şova, şi deputatul social-democrat Viorel Hrebenciuc şi nu cunoaşte nimic despre promisiuni privind funcţii contra legii.

    ”Nu cunosc aceste lucruri, nu comentez nimic care ţine de dosare penale”, a spus Ponta.

    Senatorul PSD Dan Şova este urmărit penal pentru trafic de influenţă, după ce ar fi acceptat, la solicitarea deputatului Viorel Hrebenciuc, să iniţieze o propunere legislativă privind amnistia şi graţierea unor pedepse, pentru ca deputatul să nu execute o eventuală condamnare, potrivit DNA.

    Hrebenciuc i-ar fi cerut să se asigure că va fi adoptată o lege de amnistie şi graţiere, solicitare pe care colegul său din PSD ar fi acceptat-o.

    DNA a precizat că propunerea a fost formulată pentru a evita ca o eventuală condamnare a lui Viorel Hrebenciuc să fie pusă în executare, dar şi pentru “a evita executarea unei eventuale pedepse aplicate unui membru reprezentativ al partidului, care fusese condamnat nedefinitiv în primă instanţă pentru luare de mită, la pedeapsa închisorii”.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că membrul PSD condamnat, pe care Hrebenciuc voia să îl sprijinire prin adoptarea unei legi de amnistiere şi graţiere a pedepsei, este Miron Mitrea. Instanţa supremă l-a condamnat, în 15 octombrie, pe deputatul PSD Miron Mitrea la doi ani de închisoare cu executare, în dosarul de corupţie privind lucrările de construcţie făcute la locuinţa mamei sale, decizia nefiind definitivă.

    Viorel Hrebenciuc i-ar fi promis colegului său din PSD, în schimbul intervenţiilor sale, că îl va sprijini să obţină funcţia de preşedinte al partidului din care cei doi fac parte, în dauna altor doi posibili contracandidaţi.

    Purtătorul de cuvânt al PSD, Dan Şova, a declarat, la ieşirea de la DNA, că nu şi-a pus problema să fie şeful PSD şi că nu a vorbit niciodată cu ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, în legătură cu solicitările pe care, potrivit procurorilor anticorupţie, i le-ar fi făcut Viorel Hrebenciuc.

    Viorel Hrebenciuc este cercetat de procurorii DNA, alături de deputatul PSD Ioan Adam, în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri. DNA a cerut aviz de la Camera Deputaţilor pentru arestarea celor doi deputaţi.

    Hrebenciuc este urmărit penal în acest dosar pentru constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă şi instigare la folosirea influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

    Direcţia Naţională Anticorupţie anunţa, în 13 august, că Dan Coman Şova, la data faptelor reprezentant legal al SCA “Şova şi Asociaţii”, este urmărit penal pentru trei infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu, cu obţinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul.

    Potrivit DNA, în perioada 2007-2008, SCA “Şova şi Asociaţii” a încheiat trei contracte de asistenţă juridică cu complexurile Turceni şi Rovinari, în urma cărora acestea ar fi fost prejudiciate cu aproape 3,5 milioane lei.

  • Ponta, întrebat dacă a vorbit recent cu Hrebenciuc: Habar n-am, probabil. O să citiţi la DNA

    Întrebat dacă a mai vorbit cu Hrebenciuc în ultima perioadă, Ponta a răspuns: ”Habar nu am. Probabil, nu mai ştiu. Vorbesc cu foarte multă lume”.

    Întrebat dacă a avut recent discuţii cu Hrebenciuc, Ponta a spus: ”O să citiţi la DNA”.

    Premierul Victor Ponta a mai susţinut, luni, răspunzând unei întrebări, că el este în interceptările DNA din anul 2010, de când deţine funcţia de preşedinte al PSD.

    Întrebat dacă se află în interceptările DNA din dosarele lui Viorel Hrebenciuc, Ponta a răspuns: ”Dar cum s-ar putea să nu fiu?”.

    ”Eu sunt în interceptări de când sunt preşedinte la PSD, din 2010”, a spus Ponta.

  • Viorel Hrebenciuc, audiat la DNA într-un nou dosar

    – ştire în curs de actualizare –

  • DOSARUL RETROCEDĂRILOR ilegale de păduri: Guvernul precizează că a transmis DNA raportul de control privind restituiri de terenuri în Bacău

    Gândul a relatat, vineri, că retrocedarea moşiilor lui Dimitrie Ghica, pentru care Ilie Sârbu este cercetat penal, în timp ce pentru Viorel Hrebenciuc se cere arestarea, a fost investigată de către Corpul de control al premierului Victor Ponta, conform unei informaţii care apare într-un referat de arestare al DNA.

    Corpul de Control a constatat nereguli în procesul de retrocedare, surse judiciare explicând însă pentru Gândul că instituţia nu a depus o plângere la Parchet, în referatul de arestare arătându-se că cei care au depus plângere au fost angajaţii Direcţiei Silvice Bacău.

    Înr-un comunicat transmis sâmbătă de Guvern, Corpul de Control al Primului-ministru informează că, în urma controlului efectuat în baza dispoziţiilor prim-ministrului Victor Ponta, Corpul de Control al Primului-ministru a transmis, încă din 05.09.2014, către Direcţia Naţională Anticorupţie, Raportul de Control privind restituirea unui teren forestier de 43.227 Ha si a unui teren agricol de 50 ha, în judeţul Bacău, precum şi documentaţia aferentă. De asemenea, in vederea valorificării aspectelor constatate in Raportul Corpului de Control, acesta a fost transmis, pe lângă DNA, si la următoarele instituţii: Regia Naţională a Pădurilor Romsilva, Regia Naţională a Pădurilor – Direcţia Silvică Bacău, Prefectura Bacău, Tribunalului Sibiu, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, Ministerul Afacerilor Interne.

    Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut aviz de la Camera Deputaţilor pentru arestarea lui Viorel Hrebenciuc şi Ioan Adam, în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri.

    Potrivit DNA, Viorel Hrebenciuc este suspectat de constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă şi instigare la folosirea influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, iar Ioan Adam de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, constituire a unui grup infracţional organizat şi trei infracţiuni de cumpărare de influenţă. Cei doi sunt urmăriţi penal, iar acţiunea penală în cazul lor a fost pusă în mişcare.

    Ion Adam este acuzat că, în cursul anului 2012, le-a solicitat judecătorilor Ordog Lorand Andras şi Gabriel Uţă, de la Tribunalul Covasna, să admită o cale extraordinară de atac, în favoarea lui Gheorghe Sturdza Paltin, naşul de cununie al deputatului. În 17 aprilie 2012, cei doi judecători au pronunţat hotărârea judecătorească prin care s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru 43.227 de hectare teren forestier şi 50 de hectare de teren agricol în judeţul Bacău.

    Procurorii susţin că decizia în favoarea lui Paltin Gheorghe Sturdza a fost “în contradicţie evidentă cu principiile de drept, cu starea de fapt reală şi cu practica anterioară a aceloraşi judecători şi a tuturor celorlalte instanţe care soluţionaseră cauza”, iar prin aceasta s-a produs Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva un prejudiciu de 303.888.615 de euro.

    “Soluţia a fost dispusă în condiţiile în care moştenitorul nu se încadra în gradul de rudenie prevăzut de lege faţă de proprietarul deposedat şi nu depusese cerere la Comisia locală de fond funciar pentru întreaga suprafaţă; pe parcursul judecăţii îşi modificase cererea şi solicita numai restituirea dreptului asupra a 23.000 de hectare; pe o parte din terenurile revendicate fusese deja reconstituit dreptul de proprietate faţă de câteva sute de proprietari. Judecătorii au admis, în faza recursului, revizuirea unei hotărâri anterioare irevocabile prin care fusese respinsă cererea reclamantului, invocând apariţia unor înscrisuri noi pe care reclamantul a omis să le solicite cu prilejul primei judecăţi, deşi acestea nu aveau valoare determinantă raportat la obiectul cauzei”, a precizat DNA.

    Imediat după decizia Tribunalului Covasna, Ioan Adam, împreună cu Paltin Gheorghe Sturdza, Daniel Constantin Călugăr, Ioan Gheorghe Varga, Dan Costin Bengescu şi Viorel Hrebenciuc, “a constituit şi coordonat un grup ce urmărea să obţină venituri prin oferire de mită, cumpărare de influenţă sau folosirea nelegală a influenţei cu scopul de a urgenta punerea în posesie şi eliberarea titlului de proprietate, precum şi o cât mai rapidă vânzare a terenului forestier dobândit prin hotărârea judecătorească menţionată”, au mai arătat procurorii.

    Ioan Adam şi Paltin Gheorghe Sturdza le-ar fi promis lui Călugăr, Varga, Dan Costin Bengescu şi Viorel Hrebenciuc bani sau alte foloase, iar aceştia din urmă ar fi promis că vor determina funcţionarii publici de la mai multe instituţii, printre care Comisia Judeţeană de Fond Funciar Bacău, Direcţia Silvică Bacău, Comisiilor locale de Fond Funciar Asău, Dofteana, Brusturoasa, Palanca, OCPI Bacău, ITRSV Suceava, să urgenteze îndeplinirea actelor ce intră în atribuţiile lor de serviciu sau să îndeplinească acte contrare acestor îndatoriri.

    “În acest scop, în luna aprilie 2013, la iniţiativa lui Adam Ioan, Sturdza Paltin Gheorghe a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare a întregii suprafeţe de teren forestier (43.277 ha) cu inculpatul Bengescu Dan Costin, precum şi un contract de mandat, prin care cumpărătorul se angaja să facă toate demersurile necesare în vederea punerii în posesie şi obţinerii titlului de proprietate. Preţul tranzacţiei a fost de 2.500 euro/hectar, de aproximativ 3 ori mai mic decât valoarea de piaţă, întrucât contractul masca în cuprinsul său şi cumpărarea de influenţă de la autorităţile din judeţul Bacău”, au mai arătat procurorii.

    DNA a transmis că senatorul Ilie Sârbu, deputaţii Viorel Hrebenciuc şi Ioan Adam şi directorul general Romsilva, Adam Crăciunescu, sunt urmăriţi penal în dosarul retrocedărilor, iar şeful Romsilva se află sub control judiciar.

    Ilie Sârbu este cercetat pentru folosire a influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite şi sprijinirea unui grup infracţional organizat, precizează DNA.

  • DNA: Hrebenciuc, cointeresat să intervină la autorităţi în schimbul a 12.000 de hectare de pădure

    Direcţia Naţională Anticorupţie cere aviz de la Camera Deputaţilor pentru arestarea deputaţilor Viorel Hrebenciuc şi Ioan Adam, în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri.

    Procurorii DNA îl acuză pe deputatul PSD Viorel Hrebenciuc de faptul că, din aprilie 2013 şi până în prezent, împreună cu deputatul Adam Ioan, Paltin Gheorghe Sturdza şi Dan Costin Bengescu, a constituit şi coordonat un grup, care a fost sprijinit ulterior şi alte persoane, “ce urmărea să obţină venituri prin oferire de mită, cumpărare de influenţă sau folosirea nelegală a influenţei cu scopul de a urgenta punerea în posesie şi eliberarea titlului de proprietate precum şi o cât mai rapidă vânzare a terenului forestier în suprafaţă de 43.227 ha dobândit prin hotărârea judecătorească nr. 231/R/2012 a Tribunalului Covasna”.

    În aprilie 2013, la iniţiativa deputatului PSD Ioan Adam, Sturdza Paltin Gheorghe, care obţinuse prin decizia Tribunalului Covasna reconstituirea dreptului de proprietate pentru 43.227 de hectare teren forestier şi 50 de hectare de teren agricol în judeţul Bacău, a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare a acestui teren cu Dan Costin Bengescu. Tot atunci a fost încheiat şi un contract de mandat, prin care cumpărătorul Bengescu se angaja să facă toate demersurile necesare în vederea punerii în posesie şi obţinerii titlului de proprietate.

    “Preţul tranzacţiei a fost de 2.500 euro/hectar, de aproximativ 3 ori mai mic decât valoarea de piaţă, întrucât contractul masca în cuprinsul său şi cumpărarea de influenţă de la autorităţile din judeţul Bacău”, au arătat procurorii.

    Anchetatorii susţin că Bengescu l-ar fi “cointeresat” pe deputatul Viorel Hrebenciuc, “care avea rolul de a-şi folosi influenţa politică la nivelul instituţiilor şi autorităţilor publice din judeţul Bacău şi a celor de la nivel central, pentru urgentarea atingerii obiectivelor stabilite în antecontract, în schimbul a 12.000 de hectare din suprafaţa reconstituită”.

    Tot în aprilie 2013, Hrebenciuc şi Bengescu le-ar fi promis lui Adam şi Gheorghe Sturdza că-i va determina pe funcţionarii publici care trebuiau să îl pună în posesie şi să elibereze titlul de proprietate pentru terenul forestier de 43.227 de hectare, printre care Comisia Judeţeană de Fond Funciar Bacău, Direcţia Silvică Bacău, Comisiile locale de Fond Funciar Asău, Dofteana, Brusturoasa, Palanca, OCPI Bacău, ITRSV Suceava şi Romsilva, să urgenteze îndeplinirea actelor sau să nu se formuleze plângeri în instanţă împotriva deciziilor Comisiei judeţene de fond funciar Bacău. Hrebenciuc şi Bengescu ar fi acceptat să primească de la cei doi, în schimbul intervenţiilor, bani sau alte foloase.

    Ulterior, Hrebenciuc l-ar fi contactat telefonic, în mod repetat, pe Adam Crăciunescu, directorul general al Romsilva, şi a mers la biroul acestuia, “reproşându-i opoziţia la punerea în posesia a lui Sturdza Paltin”, susţin procurorii.

    Întrucât Adam Crăciunescu a refuzat să facă ce i-a cerut Hrebenciuc, deputatul i-ar fi solicitat senatorului PSD Ilie Sîrbu să îşi folosească influenţa faţă de directorul Romsilva, membru în acelaşi partid, şi să determine “modul în care instituţia condusă de acesta din urmă trebuie să se comporte în legătură cu punerea în posesie, eliberarea titlului de proprietate şi litigiile juridice aferente reconstituirii dreptului de proprietate asupra suprafeţei revendicate de Paltin Gheorghe Sturdza”.

    Procurorii susţin că, în luna septembrie 2013, Viorel Hrebenciuc ar fi intervenit la membrii comisiilor locale Dărmăneşti şi Dofteana pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere, astfel încât aceştia să accepte predarea directă a suprafeţelor de pădure, fără avizul Comisiei Judeţene de Fond Funciar.

    De asemenea, în perioada septembrie – octombrie 2013, Hrebenciuc şi-ar fi folosit influenţa asupra directorului Direcţiei Silvice Bacău, căruia i-ar fi reproşat “blocajele” instituţionale apărute. Mai mult, susţin anchetatorii, Hrebenciuc a realizat “demersuri pentru ca acesta să fie chemat la Bucureşti, pentru a fi «instruit» cum să procedeze în privinţa demersurilor efectuate pentru restituirea în natură a celor 43.277 ha pădure, demersuri care au avut ca efect convocarea acestuia din urmă de către directorul general al Romsilva, pe tema suprafeţelor vizate de Paltin Gheorghe Sturdza”.

    În acest context, după ce Romsilva a depus o cerere de strămutare şi a obţinut suspendarea judecării litigiului care privea această suprafaţă, Hrebenciuc i-ar fi cerut lui Ilie Sîrbu să îşi folosească influenţa faţă de Crăciunescu şi să îl determine să înlocuiască juristul care reprezenta regia în cauzele ce priveau acest domeniu.

    După admiterea cererii de strămutare, Ioan Adam i-ar fi cerut lui Bengescu să îi transmită lui Hrebenciuc faptul că funcţionarii publici cu care a discutat despre terenurile revendicate “l-au păcălit”, subliniind că Hrebenciuc şi-a “dat cuvântul” că va rezolva problema.

    “Totodată, în cursul lunii august 2014, Hrebenciuc Viorel i-a promis lui Bengescu Dan că îşi va folosi influenţa pentru a-l determina pe directorul RN Romsilva să nu mai formuleze contestaţii împotriva acţiunilor judiciare iniţiate de acesta”, au mai arătat procurorii.

    Procurorul şef al DNA a transmis procurorului general al României cererea şi referatul întocmit de procurorii anticorupţie, în vederea sesizării ministrului Justiţiei, pentru a cere preşedintelui Camerei Deputaţilor încuviinţarea arestării preventive a deputaţilor Viorel Hrebenciuc şi Ioan Adam.

    Potrivit DNA, Viorel Hrebenciuc este suspectat de constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă şi instigare la folosirea influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, iar Ioan Adam de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, constituire a unui grup infracţional organizat şi trei infracţiuni de cumpărare de influenţă.

  • Dosarul retrocedărilor: Două persoane în arest preventiv şi două în arest la domiciliu

    Magistraţii instanţei supreme au emis, vineri dimineaţă, mandate de arestare preventivă pe numele lui Dan Costin Bengescu şi Iosif Kadas, în timp ce în cazul lui Jenică Poenaru şi al lui Sorin Ion Iacob au luat măsura arestului la domiciliu.

    În cursul serii de joi, în timpul dezbaterilor, magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au disjuns propunerea de arestarea preventivă faţă de judecătorii Ordog Lorand Andraş şi Gabriel Uţă din Covasna şi au stabilit ca dezbaterile în cazul lor să aibă loc în cursul zilei de vineri. Cauza a fost disjunsă faţă de cei doi pentru a se îndeplini procedurile de citare cu cei doi magistraţi.

    Procurorii DNA au cerut, joi, instanţei supreme arestarea preventivă a şase persoane vizate în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri şi terenuri agricole, între care cei doi judecători de la Tribunalul Covasna şi beneficiarul a peste 43.000 de hectare de teren forestier.

    Cei doi judecători – Ordog Lorand Andraş şi Gabriel Uţă – sunt acuzaţi de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, după ce au făcut parte dintr-un complet al Tribunalului Covasna care a dispus admiterea unui recurs în materia fondului funciar şi reconstituirea dreptului de proprietate pentru peste 43.000 de hectare de teren forestier şi de teren agricol, situate pe raza judeţului Bacău, în favoarea unei persoane şi în defavoarea Romsilva, potrivit anchetatorilor.

    Sorin Ion Iacob este urmărit penal pentru constituire a unui grup infracţional organizat, trei infracţiuni de cumpărare de influenţă şi trafic de influenţă, iar Dan Costin Bengescu, pentru trafic de influenţă, dare de mită şi constituire a unui grup infracţional organizat.

    Acuzaţiile aduse lui Iosif Kadas sunt de constituire a unui grup infracţional organizat şi trei infracţiuni de cumpărare de influenţă, iar în cazul lui Jănică Poenaru, de aderare la un grup infracţional organizat şi trafic de influenţă.

    Iacob, Bengescu, Kadas şi Poenaru au fost reţinuţi după audierile făcute marţi la DNA Braşov.

    În acelaşi dosar este urmărit penal şi Paltin Gheorghe Sturdza, care îşi atribuie calitatea de moştenitor al “Domeniilor Ghica” şi este beneficiarul celor peste 43.000 de hectare, acesta fiind suspectat de instigare la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, constituire a unui grup infracţional organizat, trei infracţiuni de cumpărare de influenţă.

    De asemenea, sunt urmăriţi penal Aurel Olari, suspectat de aderarea la un grup infracţional organizat şi trafic de influenţă, Ioan Gheorghe Varga, suspectat de constituire a unui grup infracţional organizat şi trafic de influenţă, Andrei Poteacă, pe care anchetatorii îl suspectează de aderare la un grup infracţional organizat şi trafic de influenţă, şi Alina Carmen Ciocoiu, suspectată de complicitate la cumpărare de influenţă.

    Potrivit procurorilor, în 17 aprilie 2012, în urma unei înţelegeri prealabile, la solicitarea avocatului Ioan Adam, în prezent deputat, cu sprijinul lui Paltin Gheorghe Sturdza, un complet de judecători de la Tribunalul Covasna, din care au făcut parte Ordog Lorand Andras şi Gabriel Uţă, a dispus admiterea unui recurs în materia fondului funciar şi reconstituirea dreptului de proprietate pentru o mare suprafaţă de teren forestier şi de teren agricol, din judeţului Bacău, în favoarea unei persoane şi în defavoarea Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva.

    “Decizia judecătorească ar fi fost pronunţată în contradicţie evidentă cu principiile de drept şi cu starea de fapt reală, respectiv fără prezenţa vreunui înscris nou care să schimbe starea de fapt reţinută de instanţele anterioare, fără a se efectua vreo expertiză în cauză, fără a clarifica cu probe cine a avut calitatea de proprietar deposedat în anul 1945. Astfel, a fost creat un prejudiciu, în sarcina RNP Romsilva, de 303.888.615 euro (contravaloarea a 43.227 ha teren forestier)”, au scris procurorii în ordonanţele de reţinere şi de efectuare a urmăririi penale.

    Imediat după pronunţarea deciziei civile a Tribunalului Covasna, Ioan Adam, împreună cu Gheorghe Sturdza Paltin, Ioan Gheorghe Varga, Dan Costin Bengescu şi deputatul Viorel Hrebenciuc, a constituit şi coordonat un grup ce urmărea să obţină venituri prin cumpărare de influenţă sau folosirea nelegală a influenţei, cu scopul de a urgenta punerea în posesie şi eliberarea titlului de proprietate asupra terenurilor forestiere, precum şi o cât mai rapidă vânzare a terenului forestier dobândit prin hotărârea judecătorească.

    “Pentru a reuşi punerea în aplicare a deciziei presupus frauduloase a Tribunalului Covasna, inculpatul Adam Ioan împreună cu Paltin Gheorghe Sturdza a promis lui Varga Ioan-Gheorghe, Bengescu Dan Costin şi Hrebenciuc Viorel, bani sau alte foloase, iar aceştia din urmă au promis, la rândul lor, că vor determina funcţionarii publici cu atribuţii în acest sens (din cadrul Comisiei Judeţene de Fond Funciar Bacău, Direcţiei Silvice Bacău, Comisiilor locale de Fond Funciar Asău, Dofteana, Brusturoasa, Palanca, OCPI Bacău, ITRSV Suceava etc.) să urgenteze îndeplinirea actelor ce intră în atribuţiile lor de serviciu sau să îndeplinească acte contrare acestor îndatoriri”, au precizat procurorii.

    Sorin Ion Iacob şi Iosif Kadas sunt acuzaţi că, din 2013 şi până în prezent, au acţionat, împreună cu o altă persoană, urmărind să obţină venituri din trafic de influenţă şi cumpărare de influenţă. Aceştia ar fi intervenit pentru a-i ajuta pe Dan Costin Bengescu şi pe membrii grupului acestuia la urgentarea punerii în posesie şi eliberarea titlului de proprietate precum şi la vânzarea rapidă terenului forestier în suprafaţă de 43.227 de hectare dobândit prin hotărârea judecătorească de la Tribunalul Covasna. De asemenea, cei doi ar fi intervenit pentru dobândirea ilegală de proprietăţi imobiliare, prin reconstituirea dreptului de proprietate sau prin retrocedări de imobile, de către mai multe persoane.

    În sprijinul acestor intervenţii, Iacob şi Kadas ar fi cooptat persoane cu influenţă la nivel politic, între care Aurel Olari şi Jănică Poenaru.

    “Începând cu anul 2014, inculpaţii Iacob Sorin Ion şi Kadas Iosif, pentru atingerea obiectivelor grupului infracţional organizat din care fac parte, au promis şi au dat bani unor persoane care au influenţă sau au lăsat să se creadă că au influenţă (Olari Aurel, Jănică Poenaru,) asupra mai multor funcţionari publici din cadrul Comisiilor judeţene de fond funciar Bacău şi Suceava, din cadrul comisiilor locale de fond funciar, Direcţia Silvică Bacău, directorul general al ROMSILVA etc. şi asupra unor judecători instanţa care urmează să soluţioneze dosarul ce are ca obiect revizuirea deciziei presupus frauduloase a Tribunalului Covasna”, au mai arătat procurorii.

    Alina Carmen Ciocoiu este suspectată că, începând din 16 iulie 2013, ar fi cerut şi primit, în numele lui Sorin Ion Iacob, sume mari de bani de la mai multe persoane care erau interesate să obţină titluri de proprietate pentru mai multe imobile. În schimb, Iacob ar fi trebuit să intervină la funcţionari publici cu atribuţii în reconstituirea sau retrocedarea dreptului de proprietate, din Bucureşti şi judeţele Suceava, Călăraşi şi Mureş.

    DNA a anunţat, miercuri seară, că în dosarul retrocedărilor sunt urmăriţi penal şi deputaţii Viorel Hrebenciuc şi Ioan Adam, senatorul Ilie Sârbu şi directorul general al Romsilva, Adam Crăciunescu.

    Hrebenciuc, Adam şi Crăciunescu sunt inculpaţi, iar Sârbu are calitatea de suspect.

    La DNA Braşov au fost audiaţi, miercuri, şi soţia lui Ioan Adam, judecătoarea Roxana Adam, precum şi prinţul Paul şi prinţesa Lia.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că Paul Philippe şi Lia Georgia, cu sprijinul juristei lor, Alina Carmen Ciocoiu, şi pretinzând că sunt moştenitorii bunurilor deţinute de Casa Regală a României, “au cumpărat influenţă de la Iacob Sorin Ion”. Iacob le-ar fi promis celor doi că va interveni, direct sau cu ajutorul altor persoane, la funcţionari cu atribuţii în reconstituirea dreptului de proprietate pentru obţinerea mai multor terenuri şi clădiri.

  • Licenţa Giga TV, din cauza căreia CNA a intrat în atenţia DNA, retrasă joi la cererea televiziunii

    CNA a analizat, în şedinţa de joi, o solicitare a societăţii Sonic Media SRL de retragere, la cerere, a licenţei audiovizuale prin satelit a televiziunii Giga TV. Solicitarea de retragere a licenţei a fost depusă la CNA în data de 23 septembrie.

    Retragerea licenţei Giga TV este echivalentă cu închiderea televiziunii.

    Giga TV nu mai emitea însă din data de 4 iulie. În acest caz, Giga TV a solicitat şi a primit aprobarea CNA pentru întreruperea emisiei din motive tehnice. Termenul maxim admis pentru întreruperea emisiei a expirat pe 2 octombrie, în conformitate cu legislaţia audiovizualului, potrivit informaţiilor prezentate în şedinţa CNA de joi.

    “După mare tam tam şi scandal, dânşii (cei de la Giga TV, n.r.) renunţă la licenţă. Noi luăm la cunoştinţă. Este o retragere la cerere”, a spus membrul CNA Lorand Turos, în şedinţa CNA de joi.

    Decizia de retragere a licenţei Giga TV a fost luată de CNA, joi, în baza articolului 57, alineatul 1, litera e din Legea audiovizualului, potrivit căruia “Licenţa audiovizuală analogică se retrage de Consiliu în următoarele situaţii: e) la cererea titularului”.

    Decizia a fost luată cu şapte voturi “pentru” (Florin Gabrea, Lorand Turos, Monica Gubernat, Viorel Vasile Buda, Laura Georgescu, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea).

    Membrii CNA Valentin Jucan şi Christian Mititelu au spus că nu doresc să voteze în această speţă, având în vedere că este o retragere a licenţei la cererea televiziunii.

    “Eu nu vreau să dau un vot nici împotrivă, nici pentru, pentru că ar însemna că accept să se voteze aşa ceva. Nu doresc ca o astfel de solicitare să fie votată în Consiliu”, a spus Valentin Jucan.

    La rândul său, Christian Mititelu a spus că în cazul acestei solicitări de retragere la cerere a licenţei Giga TV este “ceva neclar”. “Este ceva neclar aici. Nu pot să mă hotărăsc. Pentru DNA vă rog să consemnaţi că nu am votat nici pentru, nici împotrivă. Trebuie văzut contextul (situaţiei licenţei Giga TV, n.r.), a spus Mititelu.

    Licenţa televiziunii Giga TV a fost deţinută de societatea Sonic Media SRL, al cărei asociat unic este Alexandru Ioan Bania, potrivit informaţiilor depuse la CNA. Însă, presa a relatat în ultimele luni că Giga TV ar fi fost de fapt în sfera de influenţă a primarului oraşului Piatra-Neamţ, Gheorghe Ştefan.

    În luna septembrie, DNA a anunţat că a început urmărirea penală în cazul mai multor persoane, respectiv a deputatului PSD Viorel Hrebenciuc, a Narcisei Iorga (care la acel moment era membru al CNA şi al cărei mandat s-a încheiat luni, 13 octombrie), a Laurei Georgescu, preşedintele CNA, şi a lui Gheorghe Ştefan, primarul oraşului Piatra-Neamţ. Aceştia sunt cercetaţi într-un dosar privind obţinerea licenţei audiovizuale de Giga TV.

    Deputatul PSD Viorel Hrebenciuc este urmărit penal pentru că, susţin anchetatorii, s-a implicat spre a determina funcţionari din CNA pentru ca această instituţie să revină asupra deciziei de retragere a licenţei Giga TV.

    Procurorii precizează că televiziunii Giga TV, în favoarea căreia ar fi intervenit Hrebenciuc, i-a fost retrasă licenţa la 17 septembrie 2013, după ce a încetat să difuzeze serviciul de programe pentru care i s-a acordat licenţa audiovizuală, mai mult de 96 de ore, pentru orice motive imputabile titularului.

    În şedinţa CNA din data respectivă i-a fost retrasă licenţa Giga TV, decizia fiind luată cu şapte voturi “pentru” (Laura Georgescu, Lorand Turos, Monica Gubernat, Viorel Vasile Buda, Christian Mititelu, Cristina Trepcea şi Răsvan Popescu) şi patru “împotrivă” (Valentin Jucan, Narcisa Iorga, Florin Gabrea şi Radu Călin Cristea) din 11 membri prezenţi.

    După două săptămâni, respectiv pe 1 octombrie 2013, CNA a revenit asupra deciziei, cu şase voturi în favoarea postului Giga TV (Florin Gabrea, Valentin Jucan, Narcisa Iorga, Cristina Trepcea, Viorel Vasile Buda şi Răsvan Popescu) şi patru împotriva acestuia (Laura Georgescu, Lorand Turos, Monica Gubernat şi Radu Călin Cristea), din 10 membri prezenţi.

    “Din analiza materialelor existente la dosar, s-a stabilit că, urmare a demersurilor menţionate anterior, în mod nejustificat, 3 dintre membrii CNA care, la şedinţa anterioară, votaseră pentru retragerea licenţei postului TV, în şedinţa din 01.10.2013, au votat în favoarea postului TV, deşi situaţia de fapt nu s-a schimbat, fără a se fi întocmit vreun document de natură tehnică în cadrul instituţiei pentru a se verifica argumentele susţinute în respectiva contestaţie”, a precizat DNA.

    Membrii CNA care şi-au schimbat votul în favoarea Giga TV sunt Viorel Vasile Buda, Cristina Trepcea şi Răsvan Popescu, în timp ce Radu Călin Cristea a votat iniţial contra retragerii licenţei, iar apoi în favoarea acesteia.

    Narcisa Iorga este cercetată pentru că i-ar fi sugerat primarului din Piatra-Neamţ, Gheorghe Ştefan, în ce mod se poate redobândi licenţa Giga TV şi la cine să apeleze pentru asta, nominalizându-l pe deputatul Viorel Hrebenciuc.

    Schimbarea votului privind licenţa Giga TV de către trei membri ai CNA s-a făcut nejustificat, ca urmare a exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor de serviciu de Laura Georgescu, au spus, de asemenea, procurorii DNA, care au acuzat-o pe şefa CNA de abuz în serviciu.

    Şi primarul din Piatra-Neamţ, Gheorghe Ştefan, este urmărit penal de DNA în acest dosar, fiind acuzat că ar fi discutat cu Viorel Hrebenciuc să intervină la CNA pentru obţinerea licenţei Giga TV.

  • Licenţa Giga TV, din cauza căreia CNA a intrat în atenţia DNA, retrasă joi la cererea televiziunii

    CNA a analizat, în şedinţa de joi, o solicitare a societăţii Sonic Media SRL de retragere, la cerere, a licenţei audiovizuale prin satelit a televiziunii Giga TV. Solicitarea de retragere a licenţei a fost depusă la CNA în data de 23 septembrie.

    Retragerea licenţei Giga TV este echivalentă cu închiderea televiziunii.

    Giga TV nu mai emitea însă din data de 4 iulie. În acest caz, Giga TV a solicitat şi a primit aprobarea CNA pentru întreruperea emisiei din motive tehnice. Termenul maxim admis pentru întreruperea emisiei a expirat pe 2 octombrie, în conformitate cu legislaţia audiovizualului, potrivit informaţiilor prezentate în şedinţa CNA de joi.

    “După mare tam tam şi scandal, dânşii (cei de la Giga TV, n.r.) renunţă la licenţă. Noi luăm la cunoştinţă. Este o retragere la cerere”, a spus membrul CNA Lorand Turos, în şedinţa CNA de joi.

    Decizia de retragere a licenţei Giga TV a fost luată de CNA, joi, în baza articolului 57, alineatul 1, litera e din Legea audiovizualului, potrivit căruia “Licenţa audiovizuală analogică se retrage de Consiliu în următoarele situaţii: e) la cererea titularului”.

    Decizia a fost luată cu şapte voturi “pentru” (Florin Gabrea, Lorand Turos, Monica Gubernat, Viorel Vasile Buda, Laura Georgescu, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea).

    Membrii CNA Valentin Jucan şi Christian Mititelu au spus că nu doresc să voteze în această speţă, având în vedere că este o retragere a licenţei la cererea televiziunii.

    “Eu nu vreau să dau un vot nici împotrivă, nici pentru, pentru că ar însemna că accept să se voteze aşa ceva. Nu doresc ca o astfel de solicitare să fie votată în Consiliu”, a spus Valentin Jucan.

    La rândul său, Christian Mititelu a spus că în cazul acestei solicitări de retragere la cerere a licenţei Giga TV este “ceva neclar”. “Este ceva neclar aici. Nu pot să mă hotărăsc. Pentru DNA vă rog să consemnaţi că nu am votat nici pentru, nici împotrivă. Trebuie văzut contextul (situaţiei licenţei Giga TV, n.r.), a spus Mititelu.

    Licenţa televiziunii Giga TV a fost deţinută de societatea Sonic Media SRL, al cărei asociat unic este Alexandru Ioan Bania, potrivit informaţiilor depuse la CNA. Însă, presa a relatat în ultimele luni că Giga TV ar fi fost de fapt în sfera de influenţă a primarului oraşului Piatra-Neamţ, Gheorghe Ştefan.

    În luna septembrie, DNA a anunţat că a început urmărirea penală în cazul mai multor persoane, respectiv a deputatului PSD Viorel Hrebenciuc, a Narcisei Iorga (care la acel moment era membru al CNA şi al cărei mandat s-a încheiat luni, 13 octombrie), a Laurei Georgescu, preşedintele CNA, şi a lui Gheorghe Ştefan, primarul oraşului Piatra-Neamţ. Aceştia sunt cercetaţi într-un dosar privind obţinerea licenţei audiovizuale de Giga TV.

    Deputatul PSD Viorel Hrebenciuc este urmărit penal pentru că, susţin anchetatorii, s-a implicat spre a determina funcţionari din CNA pentru ca această instituţie să revină asupra deciziei de retragere a licenţei Giga TV.

    Procurorii precizează că televiziunii Giga TV, în favoarea căreia ar fi intervenit Hrebenciuc, i-a fost retrasă licenţa la 17 septembrie 2013, după ce a încetat să difuzeze serviciul de programe pentru care i s-a acordat licenţa audiovizuală, mai mult de 96 de ore, pentru orice motive imputabile titularului.

    În şedinţa CNA din data respectivă i-a fost retrasă licenţa Giga TV, decizia fiind luată cu şapte voturi “pentru” (Laura Georgescu, Lorand Turos, Monica Gubernat, Viorel Vasile Buda, Christian Mititelu, Cristina Trepcea şi Răsvan Popescu) şi patru “împotrivă” (Valentin Jucan, Narcisa Iorga, Florin Gabrea şi Radu Călin Cristea) din 11 membri prezenţi.

    După două săptămâni, respectiv pe 1 octombrie 2013, CNA a revenit asupra deciziei, cu şase voturi în favoarea postului Giga TV (Florin Gabrea, Valentin Jucan, Narcisa Iorga, Cristina Trepcea, Viorel Vasile Buda şi Răsvan Popescu) şi patru împotriva acestuia (Laura Georgescu, Lorand Turos, Monica Gubernat şi Radu Călin Cristea), din 10 membri prezenţi.

    “Din analiza materialelor existente la dosar, s-a stabilit că, urmare a demersurilor menţionate anterior, în mod nejustificat, 3 dintre membrii CNA care, la şedinţa anterioară, votaseră pentru retragerea licenţei postului TV, în şedinţa din 01.10.2013, au votat în favoarea postului TV, deşi situaţia de fapt nu s-a schimbat, fără a se fi întocmit vreun document de natură tehnică în cadrul instituţiei pentru a se verifica argumentele susţinute în respectiva contestaţie”, a precizat DNA.

    Membrii CNA care şi-au schimbat votul în favoarea Giga TV sunt Viorel Vasile Buda, Cristina Trepcea şi Răsvan Popescu, în timp ce Radu Călin Cristea a votat iniţial contra retragerii licenţei, iar apoi în favoarea acesteia.

    Narcisa Iorga este cercetată pentru că i-ar fi sugerat primarului din Piatra-Neamţ, Gheorghe Ştefan, în ce mod se poate redobândi licenţa Giga TV şi la cine să apeleze pentru asta, nominalizându-l pe deputatul Viorel Hrebenciuc.

    Schimbarea votului privind licenţa Giga TV de către trei membri ai CNA s-a făcut nejustificat, ca urmare a exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor de serviciu de Laura Georgescu, au spus, de asemenea, procurorii DNA, care au acuzat-o pe şefa CNA de abuz în serviciu.

    Şi primarul din Piatra-Neamţ, Gheorghe Ştefan, este urmărit penal de DNA în acest dosar, fiind acuzat că ar fi discutat cu Viorel Hrebenciuc să intervină la CNA pentru obţinerea licenţei Giga TV.

  • Albă-ca-Zăpada se întoarce: PDL nu moare, PDL se transformă

    Evenimentul nu anulează însă posibilitatea ca visul lui Traian Băsescu de a recompune PDL sub pulpana PMP (deja ca să prevină pierderea de primari către alte partide prin ordonanţa migrării temporare, PNL a anunţat că va înainta plângeri penale contra traseiştilor) şi nici speranţa electoratului Monicăi Macovei că un scor onorabil al acesteia în turul I îi va putea asigura fostei europarlamentare PDL baza pentru constituirea unui nou partid de dreapta, mai curat moral şi doctrinar decât noul PNL, cu care să poată fi recuperat electoratul “băsist” (sau “justiţiar”) la ora actuală divizat şi să poată fi câştigate alegerile din 2016.

    Visul ca Monica Macovei să prezideze un partid de intelectuali şi votanţi de dreapta neatinşi de corupţie şi doritori de stat minimal datează din 2010, cam de pe vremea planurilor lui Sebastian Lăzăroiu despre partidul Albă-ca-Zăpada care să preia ce e viabil moral şi doctrinar de dreapta din PDL şi să câştige alegerile din 2012, după modelul partidului ceh Top 09. Pe atunci, varianta cu Monica Macovei şefă de partid era enunţat de Ştefan Vlaston, ajuns acum fruntaş al PMP, însă între timp, ideea a cedat locul, pe rând, unor iniţiative mai iuţi de picior (Noua Republică) sau mai tenace (PMP). Acum, Monica Macovei a dat de înţeles că după prezidenţiale, susţinătorii săi vor forma nucleul unui nou partid în perspectiva alegerilor din 2016, iar mulţi dintre votanţii ei consideră că scorul candidatei în turul I va reflecta tocmai amploarea bazei electorale de pornire pentru acest partid.

    Calul de bătaie al adversarilor de dreapta ai lui Iohannis este, de obicei, faptul că acesta, nedorind să pară “băsist”, a refuzat să condamne iniţierea în 2012 de către USL a referendumului de demitere a preşedintelui. Ofensiva DNA şi a ANI, care a continuat să vizeze politicieni şi pe parcursul campaniei electorale, a creat însă încă o temă de atac, rezumabilă în formula “PNL e un partid de corupţi” şi care depăşeşte chestiunea drobului de sare menţinut acum de ICCJ deasupra candidaturii lui Klaus Iohannis.

    Pe vremea când USL mai trăia, faptul că DNA sau ANI reuşiseră să determine condamnarea sau măcar prinseseră în vizor un număr apreciabil de fruntaşi liberali îi făcea pe diverşi lideri PNL să acuze “justiţia băsistă” şi pasivitatea partenerului de guvernare PSD faţă de acţiunile acesteia. Acum, susţinătorii PNL sau susţinătorii personali ai senatorului Sorin Roşca-Stănescu, proaspăt condamnat la închisoare în dosarul Rompetrol, ori Aristotel Căncescu, şeful CJ Braşov, proaspăt cercetat penal pentru corupţie, au continuat să susţină că şi în cazul acestora e vorba tot de dosare politice, instrumentate fie la ordinul preşedintelui Băsescu, fie mai nou chiar la ordinul premierului Ponta, pe motiv că procurorii ar fi devenit deja obedienţi faţă de candidatul PSD la preşedinţie.

    Acest tip de discurs veşnic ultragiat, total indiferent la faptul că între cei anchetaţi în ultimele luni se numără şi fruntaşi ai PSD, PDL sau PMP, nu slujeşte însă decât adversarilor PNL, în primul rând celor care se bat pe acelaşi electorat de dreapta vizat de Klaus Iohannis. Monica Macovei a declarat că “dacă Ponta, Iohannis, Tăriceanu sau Udrea vor câştiga prezidenţialele, viitorul DNA nu mai există”, în vreme ce Elena Udrea a profitat şi ea de ocazie ca să propună un Pact pentru Justiţie independentă, prin care toţi candidaţii la preşedinţie să se oblige că nu vor desfiinţa, comasa sau modifica atribuţiile DNA, ANI, DIICOT, CSM şi ÎCCJ după alegeri.