BusinessMagazin

Tag: consum

  • Unul dintre cele mai cunoscute şi îndrăgite sortimente de brânzeturi ar putea dispărea de pe piaţă

    Pentru a fi etichetate ca brânză autentică Camembert, producătorii trebuie să dovedească faptul că brânza a fost făcută din lapte nepasteurizat cu 38% grăsime, provenit de la vaci din regiunea Normandiei. Vacile trebuie să fie crescute cu o anumită dietă, iar laptele trebuie prelucrat manual, scrie gustarte.ro

    Producătorii mari de brânză doreau să reducă aceste restricţii, dar în urma unui proces împotriva producătorilor mici în timpul “războaielor Camembert”, instanţa a decis că nu pot folosi lapte pasteurizat (un proces mult mai ieftin şi mai sigur).

    Producătorii autentici de Camembert sunt foarte puţini. Astăzi, doar patru milioane din cele 360 de milioane de calupuri de brânză produse anual sunt autentice, ceea ce reprezintă doar 1%, iar acest număr este în continuă scădere.

  • Câtă apă trebuie să bei? O formulă simplă clarifică această problemă

    Oamenii pot muri mai repede din cauza deshidratării decât din lipsa hranei, acest lucru dovedind cât de important este consumul de apă pentru organism, scrie Mediafax.

    Apa are numeroase foloase, de la reglarea digestiei, până la susţinerea funcţiei creierului şi la menţinerea hidratării pielii şi a părului.

    Cu toate acestea, în ciuda faptului că cei mai mulţi specialişti sugerează consumul a 2 litri de apă pe zi, nu există un număr exact cu privire la cantitatea de apă pe care ar trebui să o bea fiecare persoană.

    Vezi aici cum calculezi câtă apă trebuie să bei pe zi

  • Câtă apă trebuie să bei? O formulă simplă clarifică această problemă

    Oamenii pot muri mai repede din cauza deshidratării decât din lipsa hranei, acest lucru dovedind cât de important este consumul de apă pentru organism, scrie Mediafax.

    Apa are numeroase foloase, de la reglarea digestiei, până la susţinerea funcţiei creierului şi la menţinerea hidratării pielii şi a părului.

    Cu toate acestea, în ciuda faptului că cei mai mulţi specialişti sugerează consumul a 2 litri de apă pe zi, nu există un număr exact cu privire la cantitatea de apă pe care ar trebui să o bea fiecare persoană.

    Vezi aici cum calculezi câtă apă trebuie să bei pe zi

  • Câţi oameni mai poate suporta planeta noastră? În anul 1800 populaţia era doar de 1 miliard, iar acum suntem 7,3 miliarde

    “Problema nu este strict legată de numărul de locuitori, ci de numărul de consumatori şi obiceiurile lor de consum”, explică David Satterthwaite, expert în cadrul Institului Internaţional pentru Mediu şi Dezvoltare din Londra. “Lumea este suficientă pentru nevoilor tuturor, dar nu şi pentru lăcomia unora.”

    Numărul de “fiinţe umane moderne” (homo sapiens) de pe Terra a fost relativ mic până recent. Acum 10.000 de ani nu existau mai mult de câteva milioane de oameni pe planetă, iar pragul de 1 miliard a fost atins la începutul anilor 1800.

    La momentul actual, populaţia planetei numără peste 7,3 miliarde; potrivit unui studiu al Naţiunilor Unite, numărul ar putea ajunge la 9,7 miliarde până în 2050 şi la 11 miliarde la sfârşitul acestui secol, potrivit celor de la BBC.

    Creşterea populaţiei este atât de rapidă încât nu putem estima care vor fi consecinţele; cu alte cuvinte, datorită faptului că ceea ce se întâmplă acum este fără precedent, nu avem cunoştinţele necesare pentru a înţelege modul în care planeta va reacţiona.

    Întorcându-ne la studii, acestea arată că zonele în care populaţia va creşte sunt în general cele cu o amprentă redusă de CO2, astfel încât efectul asupra mediului nu va fi unul dezastruos. Cheia, notează mai mulţi cercetători, este ca locuitorii din aceste zone să nu îşi schimbe obiceiurile de consum.

    Will Steffen, profesor emerit în cadrul Fenner School of Environment and Society at the Australian National University, este de părere că populaţia ar trebui stabilizată în jurul valorii de 9 miliarde, încercând apoi pornirea unui dificil şi îndelungat proces de reducere a acestui număr. Şi există deja anumite semne că natura lucrează în această direcţie: gradul de fertilitate a scăzut de la 4,7 copii pe femeie în anii ’70 la 2,6 copii în anii 2000.

    Specialiştii sunt însă de acord asupra unui lucru: ar mai putea dura secole întregi până ce populaţia planetei să ajungă la o valoare pe care planeta să o poată suporta.

  • România, vedeta din regiune pentru gigantul Nestlé

    “Situaţia din România este atât de diversă, încât se poate trece de la satisfacţie extremă la momente de dezamăgire. Totul este că e atât de plină de viaţă, încât, în cele din urmă, cei cinci ani petrecuţi aici s-au scurs foarte repede“, descrie viaţa din România Hervé de Froment, director general al Nestlé România, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa bunurilor de larg consum de pe piaţa locală. El are o experienţă de peste 20 de ani în cadrul grupului elveţian şi a venit la conducerea filialei locale în 2013. Anterior acestei poziţii, Hervé de Froment a fost şi commercial managing director al Nestlé Franţa. Experienţa lui în Europa Centrală şi de Est a început însă mai devreme de atât, în 1997, când a fost numit la conducerea diviziei de mâncare pentru animale Friskies în regiune. Din această funcţie, pe care a avut-o până în 2002, a fost responsabil de dezvoltarea departamentului de hrană pentru animale din mai multe ţări, inclusiv România. Astfel, el a ajuns să descopere şi să îndrăgească această regiune, într-o perioadă în care vesticii nu o cunoşteau prea bine.

    ”Îmi place varietatea de oameni, de culturi pe care le găseşti în mai multe ţări din această regiune, aceste diferenţe sunt interesant de descoperit“, descrie el câteva dintre motivele pentru care se bucură de anii petrecuţi în Europa Centrală şi de Est. De altfel, din momentul în care a părăsit Budapesta, oraşul în care locuia când se ocupa de Friskies, şi-a dorit să se întoarcă, însă spune că grupul avea alte planuri pentru următorul pas din cariera lui.

    Acum, cele mai recente rezultate ale companiei se evidenţiază la nivel de grup. ”Din 2015 afacerea a început să crească extrem de rapid, toate categoriile noastre sunt pe plus.“ Anul trecut, compania a avut cea mai mare creştere a cifrei de afaceri din 2008 până în prezent, ritm care este şi cel mai rapid din regiune: Nestlé a ajuns în 2016 la 770 milioane de lei (aproximativ 170 de milioane de euro), afaceri cu 13% mai mari faţă de anul precedent. Cu branduri precum Nescafé, Joe, Purina, Friskies ş.a., francezul spune că Nestlé ocupă în toate categoriile în care este prezentă primele locuri din punctul de vedere al cotelor de piaţă pe piaţa locală: cafea şi băuturi – 32%, produse pentru copii – 62%, produse culinare – 40%, cereale – 48%, napolitane şi batoane de ciocolată  – 18%, hrană pentru animale – 14%, îngheţată – 12%.

    ”Nu ne dorim creştere artificială şi vrem ca clienţii noştri să aibă cel mai mic stoc posibil; şi distribuitorii noştri trebuie să-şi atingă ţintele având cele mai scăzute stocuri.“ Intensificarea ritmului de creştere a început în 2015 şi, potrivit lui Froment, doi sunt factorii determinanţi. Primul a fost că ”şi-au făcut temele“, în sensul că au îmbunătăţit strategiile de marketing şi au optimizat operaţiunile. Apoi, deciziile guvernului de reducere a TVA la alimente şi de creştere a salariului minim au avut un impact semnificativ în puterea de cumpărare, de care afacerea a beneficiat imediat. ”Din iunie 2015, am crescut într-un ritm accelerat la toate categoriile.“ Pentru anul în curs, Hervé de Froment previzionează creşteri de 7-8%. ”Este foarte posibil să terminăm primul trimestru al anului cu o creştere de peste 10%.“

    În ceea ce priveşte performanţa liniei de producţie, fabrica Nestlé de la Timişoara a înregistrat cel mai mare volum de producţie din 2010 până în prezent, cu export către 25 de ţări. Printre realizările importante din 2016 se numără şi lansarea la 1 octombrie a îngheţatei Froneri, în urma joint venture-ului la nivel global cu producătorul de îngheţată R&R. Această mutare strategică a avut impact în 20 de ţări, iar România a intrat pe lista pieţelor europene unde noua entitate a început să îşi desfăşoare activitatea începând din 2016.

    Hervé de Froment spune că astfel, în lista tuturor ţărilor în care grupul elveţian are operaţiuni, Nestlé România se evidenţiază prin rezultate. Admite însă că, prin comparaţie cu Europa de Vest, piaţa locală este încă limitată, raportul între rulajele de pe plan local fiinde de zece ori mai mici faţă de cele din ţările vestice; iar dimensiunea unei divizii în Elveţia, de pildă, este cât toată afacerea din România. ”Dimensiunea pieţelor vestice este de 10 ori mai mare, dar viitorul pentru România este de 10 ori mai bun“, spune De Froment, menţionând creşterile economice record pe care le are România, prin comparaţie de creşterile de până în 1% ale pieţelor vestice. Suntem în top în schimb când vine vorba de vecinii din Europa Centrală şi de Est: piaţa locală ocupă locul trei în regiune după Polonia şi Republica Cehă, iar potenţialul este mai mare de atât.

  • Carastelec, investiţie de 5 milioane de euro într-o cramă de spumante premium româneşti

    Potrivit reprezentanţilor cramei, suma investită în proiectul lansat pe piaţa locală provine din fonduri europene, proprii şi credite bancare, în proporţie egală. Vinurile produse sunt comercializate doar în magazinele de specialitate şi HoReCa, restaurantele fiind cei mai mari generatori de vânzări. 

    „Volumul produs de Carastelec într-un an de recoltă, fără incidente naturale, este de 200.000 de sticle, preponderent vinuri petiante şi spumante, dar şi o gamă de vinuri liniştite, în ediţii limitate de maxim 3.500 de sticle pe sortiment. Focusul nostru, pe termen lung, este reprezentat de spumantele de calitate superioară. Astfel, pentru gama Carassia, ne-am propus să creştem volumul de la 25.000 de sticle îmbuteliate în prima ediţie, până la 50.000 de sticle. Acelaşi obiectiv îl ţintim şi cu vinurile petiante, vrem să dublăm în următorii doi ani volumul de sticle îmbuteliate”, declară Negele Enikő, Brand & Marketing Manager Crama Carastelec.

     În prezent, Crama Carastelec funcţionează cu un total de 19 angajaţi, dintre care 9 persoane sunt prezente pe plantaţie, patru în cramă, iar restul în vânzări şi administraţie.

    Conform datelor companiei, investiţia în Carastelec a fost gândită şi implementată special pentru producţia spumantelor obţinute prin metodă tradiţională, Carassia, gamă lansată pe piaţa din România în mai 2017 cu obiectivul de a deveni ambasadorul regiunii.

    „Carastelec este o cramă de spumante, a fost înfiinţată pentru gama de spumante Carassia. Atât alegerea locaţiei, a soiurilor tradiţionale folosite şi în zona Champagne, cât şi echiparea cramei au fost gândite pentru a produce spumant din recoltă proprie, întregul proces având loc în aceeaşi locaţie, de la presarea mustului, până la prima şi a doua fermentare, degorjare, remuaj, şi până la etichetare. Astfel, considerăm că investiţia totală de 5 milioane de euro a fost o investiţie pentru această gamă”,  explică Negele Enikő.

    Crama Carastelec a lansat gama Carassia cu obiectivul de a le oferi consumatorilor români o alternativă locală în oferta spumantelor internaţionale. Produsă exclusiv prin metoda tradiţională, cu o maturare îndelungată în sticlă, de minim 20 de luni, noua gamă conţine trei produse distincte: Carassia Blanc de Blancs Brut, Rosé Brut şi Classic Extra Brut.  

    Potrivit datelor OIV, consumul de vin spumant creşte pe plan internaţional, înregistrând în ultimii 10 ani o majorare de 30%, în timp ce producţia acestor vinuri a raportat un plus de 40% pe plan mondial. Prin comparaţie, producţia de vinuri liniştite a crescut cu doar 7% în acelaşi interval de timp. Astfel, susţin reprezentanţii companiei, există un trend vizibil ascendent consumului de  spumante.

    „Tendinţa este promiţătoare. Consumul vinurilor de calitate începe să crească, iar pentru că suntem o ţară receptivă la trenduri internaţionale, şi consumul spumantelor de calitate se va majora. Deşi românii sunt, în mod tradiţional, consumatori sezonieri de spumante – şi de vinuri îmbuteliate, în general – 70% din consum concentrându-se pe perioada Sărbătorilor, sau în jurul evenimentelor importante, am început să întâlnim din ce în ce mai des amatori de spumante la evenimente casual sau wine baruri”, conchide  Negele Enikő, Brand & Marketing Manager Crama Carastelec.

    Planul pe termen lung privind producţia Carassia vizează, după penetrarea pieţei din România şi Ungaria, exportul în alte ţări europene. 

  • Maşina care merge 3.000 de km cu 0 lei şi 125 km/h. Energia alternativă care omoară petrolul la orice oră

    Producătorii de maşini se întrec în maşini electrice, cu hidrogen şi chiar cu sare. Problema e că acelea viabile sunt foarte scumpe încă. Iar multe dintre ele sunt concepte. În Uniunea Europeană, doar 4% din totalul maşinilor înregistrate folosesc pentru alimentare produse nonpetroliere. Studenţii olandezi de la Universitatea Tehnică din Eindhoven au proiectat şi dezvoltat o maşină care poate schimba definitiv definiţia consumului. Şi anume că poate fi zero, cu o resursă naturală inepuizabilă şi accesibilă oricui.

    IATĂ AICI GALERIE FOTO ŞI DETALII COMPLETE DESPRE MAŞINA CARE A CONSUMAT 0 LEI LA 3.000 DE KM

  • 9 trucuri care scad garantat consumul cu 30% şi cresc economiile tale cu 2.000 de lei pe an. Regulile 2,8 şi 9 sunt esenţiale

    Diferenţele pot fi foarte mari, chiar la aceeaşi maşină, în funcţie de modul în care se comportă şoferul, iar economiile pot depăşi 1-2.000 de lei anual, în funcţie de cât de mult mergi cu maşina. Ideea de bază a unui condus economic este, să pierzi cât mai puţin din energia maşinii.

    IATĂ AICI CELE 9 TRUCURI CARE ÎŢI ADUC 2.000 DE LEI LA SFÎRŞITUL ANULUI PRIN ECONOMIA DE COMBUSTIBIL

  • Cum să consumi cu 30% mai puţină benzină. 9 trucuri de bază când mergi cu maşina

    Nu e neapărat nevoie să cumperi o maşină nouă pentru a-ţi reduce consumul de carburant în mod semnificativ. Trebuie doar să fii atent la anumite lucruri pe care le faci greşit şi să iei măsuri în consecinţă. Diferenţele pot fi foarte mari, chiar la aceeaşi maşină, în funcţie de modul în care se comportă şoferul, iar economiile pot depăşi 1-2.000 de lei anual, în funcţie de cât de mult mergi cu maşina.

    1. Uşor cu pedala de acceleraţie

    În primul rând, trebuie să accelerezi susţinut, fără a pleca cu scrâşnet de roţi de la semafor, dar nici fără a te urni extrem de încet – nu vei economisi carburant dacă faci asta.

    În al doilea rând, e bine să ştii că, dacă accelerezi de la 0 până la 60 km/h, vei consuma semnificativ mai mult decât dacă accelerezi doar până la 50 km/h! Cât de mult? Cu peste o treime mai mult, pentru o diferenţă insesizabilă de viteză! Deci, dacă viteza ta maximă în oraş va fi de 50 km/h, vei remarca o scădere sensibilă a consumului! La fel şi în afara oraşului – o reducere cu 10% a vitezei duce la o reducere sensibilă a consumului de carburant.

    2 Ţine motorul turat corect

    Cel mai indicat mod de a folosi un motor atunci când dorim să avem rapoarte foarte bune consum/cost şi reparaţii/performanţe este utilizarea acestuia la limita minimă a regimului optim de turaţie. Ce înseamnă asta? Înseamnă să te obişnuieşti să schimbi treptele de viteză destul de repede în sus, fără a ţine motorul subturat (să înceapă să tremure), dar şi fără a-l tura excesiv.

    Majoritatea celor care consumă prea mult carburant îşi ţin motoarele prea turate, fără să fie conştienţi de asta. Bineînţeles, nu recomandăm rularea cu motorul subturat, să înceapă să tremure – vei da banii de carburant pe alte piese dacă faci des acest lucru.

     IATĂ AICI URMĂTOARELE & TRUCURI PRIN CARE SCAZI CONSUMUL ŞI ECONOMISEŞTI MULŢI BANI

     

  • INS: Afacerile din comerţul en gros au crescut în primul trimestru din 2017 faţă de 2016

    Potrivit datelor publicate pe site-ul INS, în primul trimestru din 2017 comparativ cu aceeaşi perioadă din 2016, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata, cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete, serie brută, în termeni nominali, a crescut cu 6,3% datorită creşterii comerţului cu ridicata specializat al altor produse (+15,9%), comerţului cu ridicata nespecializat (+11,5%), comerţului cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (+8,0%), comerţului cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (+4,2%) şi comerţului cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (+2,2%).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro