BusinessMagazin

Tag: capital

  • Life with no bonuses

    ”Every year I learn only one word in Romanian. When I got bonuses, I learnt two,” says with a smile Rand Sherif, the man who has been running the biggest business on the distribution market, Interbrands, for almost ten years now. The company, which was tenth in the ranking of the biggest private companies put together by BUSINESS Magazin in mid last year, is the only business in this field that exceeded one billion-euro sales, far ahead of the second leading distributor on the market, Top Brands Distribution, a 230 millioneuro business.

    The Interbrands boss will surely not learn more than one word in Romanian in 2009, given that his company did not manage to break even last year, after having posted 0.7 million euros in losses in 2007. After all, regardless of the size of the company and of the volume of sales, most distributors posted losses in 2008, as well, after having seen their profits decrease in 2007 below 2006 levels. Rand Sherif, however, is cautiously optimistic, as he likes to say, and points out that 2008 was a good year for Interbrands, though, in which the company grew by 23% in RON (Interbrands posted 12% higher sales last year than in 2007, reaching 1.17 billion euros, but also saw its operating income halve, to around four million euros).

    Although he says he anticipated the effects of the crisis, Rand Sherif admits that their extent was greater than he had expected. ”I anticipated an increase in the cost of capital but not the extent it has eventually reached. I also anticipated the depreciation of the RON, but not this low.” At the end of last year, prompted by the changes on the market, Sherif attempted to remodel the strategy, focusing on reducing the financial risk and costs. Interbrands has loans both in RON and in euros, ”a form of hedging that has both advantages and disadvantages,” Sherif says. Interbrand’s boss is now considering an increase in the loans in RON, even though their costs are higher. He says that this way the company will not feel a too powerful impact of the depreciation. The loans would not go towards investments, however, because Rand Sherif feels this is bad time for such a thing.

  • Romania nu stie sa atraga investitiile de private equity si venture capital

    "Rezultatele studiului demonstreaza ca multe tari care in mod traditional sunt considerate ca au impozite ridicate, asigura de fapt un mediu care incurajeaza investitiile de tip venture capital si private equity. Spre deosebire de acestea, unele noi state membre UE, precum Romania, cu rate reduse ale impozitului pe profit si pe venitul personal, nu stau la fel de bine”, a declarat, Valentin Tic, partener pentru taxe la KPMG Romania.

    Sondajul, realizat in ultimul trimestru al anului 2008, a avut scopul de a stabili cat de favorabil este sistemul fiscal si juridic pentru fondurile de investitii de capital de risc (venture capital) si capital privat (private equity), si de a promova cel mai eficient cadrul fiscal si juridic pentru aceste tipuri de investitii pe o piata europeana integrata. 

    Romania a fost inclusa in studiul EVCA pentru a doua oara, obtinand un scor de 2,27 puncte (3 fiind nota cea mai slaba), dar a urcat in clasamentul statelor europene si nu se mai plaseaza pe ultimul loc.

    “Este esential ca autoritatile sa demonstreze ca Romania este pregatita sa faca fata provocarilor ridicate de criza financiara, precum si sa recupereze o parte din intarzierile din perioada tranzitiei, promovand politici si strategii clare, coerente si durabile, si asigurand continuitatea si transparenta in abordarea fata de investitorii in private equity”, considera Daniela Nemoianu Istocescu, partner in cadrul KPMG Romania.

    Raportul arata ca in Romania au existat unele imbunatatiri usoare, dar statul continua sa fie afectat de reglementarile negative pentru fondurile de pensii, de un mediu fiscal dificil si de faptul ca legislatia nu face nicio referire la capitalul privat si de risc.

    Referitor la regimul pensiilor private, Romania a obtinut un punctaj de 2,5 puncte, in contextul in care legislatia nu permite administratorilor de pensii sa investeasca in fondurile de capital privat si de risc locale sau europene.

    Romania a obtinut un punct pe segmentul companiilor de asigurari, dar trei puncte pentru structurile de fond si stimulentele fiscale. “Structurile de fond au fost excluse din analiza in acest studiu, intrucat nici politicienii, nici cei care aplica nu utilizeaza structura existenta, care se pare ca nu este potrivita pentru investitiile de capital privat si de risc. Romania nu furnizeaza niciun stimulent sau o reducere a taxelor pentru a incuraja investitiile de capital privat sau de risc”, se mai precizeaza in raportul KPMG.

    Un plus il reprezinta rata de impozitare a profitului companiilor de 16%, care se situeaza sub media europeana de 24%. In plus, mai exista o taxa special pentru microintreprinderi, care au posibilitatea de a alege sa plateasca 2,5% din cifra de afaceri. Totusi, rata de impozitare pentru microintreprinderi se va majora in 2009 la 3% din cifra de afaceri.

    In clasament, Franta s-a clasat pe locul intai, cu 1,23 de puncte, fiind urmata de Irlanda (1,32 puncte) si Belgia (1,33 puncte).

     

  • Romania nu stie sa atraga investitiile de private equity si venture capital

    "Rezultatele studiului demonstreaza ca multe tari care in mod traditional sunt considerate ca au impozite ridicate, asigura de fapt un mediu care incurajeaza investitiile de tip venture capital si private equity. Spre deosebire de acestea, unele noi state membre UE, precum Romania, cu rate reduse ale impozitului pe profit si pe venitul personal, nu stau la fel de bine”, a declarat, Valentin Tic, partener pentru taxe la KPMG Romania.

    Sondajul, realizat in ultimul trimestru al anului 2008, a avut scopul de a stabili cat de favorabil este sistemul fiscal si juridic pentru fondurile de investitii de capital de risc (venture capital) si capital privat (private equity), si de a promova cel mai eficient cadrul fiscal si juridic pentru aceste tipuri de investitii pe o piata europeana integrata. 

    Romania a fost inclusa in studiul EVCA pentru a doua oara, obtinand un scor de 2,27 puncte (3 fiind nota cea mai slaba), dar a urcat in clasamentul statelor europene si nu se mai plaseaza pe ultimul loc.

    “Este esential ca autoritatile sa demonstreze ca Romania este pregatita sa faca fata provocarilor ridicate de criza financiara, precum si sa recupereze o parte din intarzierile din perioada tranzitiei, promovand politici si strategii clare, coerente si durabile, si asigurand continuitatea si transparenta in abordarea fata de investitorii in private equity”, considera Daniela Nemoianu Istocescu, partner in cadrul KPMG Romania.

    Raportul arata ca in Romania au existat unele imbunatatiri usoare, dar statul continua sa fie afectat de reglementarile negative pentru fondurile de pensii, de un mediu fiscal dificil si de faptul ca legislatia nu face nicio referire la capitalul privat si de risc.

    Referitor la regimul pensiilor private, Romania a obtinut un punctaj de 2,5 puncte, in contextul in care legislatia nu permite administratorilor de pensii sa investeasca in fondurile de capital privat si de risc locale sau europene.

    Romania a obtinut un punct pe segmentul companiilor de asigurari, dar trei puncte pentru structurile de fond si stimulentele fiscale. “Structurile de fond au fost excluse din analiza in acest studiu, intrucat nici politicienii, nici cei care aplica nu utilizeaza structura existenta, care se pare ca nu este potrivita pentru investitiile de capital privat si de risc. Romania nu furnizeaza niciun stimulent sau o reducere a taxelor pentru a incuraja investitiile de capital privat sau de risc”, se mai precizeaza in raportul KPMG.

    Un plus il reprezinta rata de impozitare a profitului companiilor de 16%, care se situeaza sub media europeana de 24%. In plus, mai exista o taxa special pentru microintreprinderi, care au posibilitatea de a alege sa plateasca 2,5% din cifra de afaceri. Totusi, rata de impozitare pentru microintreprinderi se va majora in 2009 la 3% din cifra de afaceri.

    In clasament, Franta s-a clasat pe locul intai, cu 1,23 de puncte, fiind urmata de Irlanda (1,32 puncte) si Belgia (1,33 puncte).

     

  • Intoarcerea blocajului financiar

    La data de 25 ianuarie 1994 agentia de presa Mediafax transmitea urmatoarea stire: “Luni seara a avut loc, la Palatul Victoria, o reuniune de lucru… consacrata analizei cauzelor de fond ale blocajului economico-financiar…. s-a discutat un plan coerent de fluidizare imediata… problema sa fie abordata gradual si prudent, prin tratarea sistematica…”. Stirea continua in acelasi stil, cu limbaj lemnos; mai important decat limbajul sau frazarea, subiectul stirii, adica blocajul financiar, a ramas un subiect permanent pentru urmatorii zece ani. Abia cresterea economica de dupa anul 2000 inregistrata de Romania a eliminat impactul negativ generat de acumularea de arierate si a flui­dizat regimul platilor catre parteneri si bugetul statului sau cel al asigurarilor sociale.

     
    Dupa un deceniu si jumatate de la publicarea stirii, criza economica a dezmortit ceea ce cresterea economica atenuase – tot mai multe companii descopera cat de greu este sa lucrezi fara lichiditati, cu sume de care dispui teoretic, pe hartie, in baza contractelor incheiate, dar de care nu te poti folosi, cu care nu iti poti plati furnizorii, angajatii sau impozitele, pentru ca nu incasezi efectiv banii. La randul lor, companiile cu dificultati isi aleg prioritatile si fac plati ca atare.
     
    Ingrijorator este faptul ca Guvernul nu pare constient de situatie si de modul in care ar putea evolua aceasta. Planul de masuri anticriza al Guvernului, abia anuntat la data scrierii articolului, nu prevede masuri explicite de fluidizare a circulatiei banilor; sigur, compensarea TVA de recuperat cu TVA de platit, capitalizarea CEC sau a Eximbank, precum si infiintarea fondului de contragarantare a creditelor pentru IMM pot ajuta, in masura in care masurile respective nu se vor impotmoli in birocratia romaneasca si vor exista si fondurile necesare.
     
    Si Executivul ar fi avut motive de ingrijorare, simpla studiere a executiei bugetului fiind relevanta: in ultimele trei luni ale anului trecut platile catre buget au scazut constant, cu procente importante; in decembrie numai, veniturile incasate la bugetul de stat au inregistrat o scadere de 23,8% fata de perioada similara a anului trecut, la 5,2 mld. lei. O reducere puternica a incasarilor bugetare s-a inregistrat si la nivelul bugetelor locale, veniturile coborand in perioada 1 -29 decembrie cu 20,2%, la 430 milioane de lei.
     
    Situatia nu este valabila numai in cazul bugetului de stat. Recent, omul de afaceri Ovidiu Tender avansa, intr-un interviu acordat Ziarului Financiar, mai in gluma, mai in serios, ideea revenirii barterului, a schimbului de marfuri intre companii ca alternativa a platilor intrerupte sau intarziate. Si Tender nu este singurul care se plange de dificultati. Oficial, pe piata auto niciun dealer nu recunoaste ca are probleme de lichiditate. Neoficial insa, lucrurile sunt mult mai dramatice, dupa cum spune dealerul uneia dintre marcile din top 5, care a dorit insa sa isi pastreze anonimatul.
     
    “Am de platit piesele catre producator, utilitatile, salariile, dar nu pot incasa facturi de la clienti. Trebuie sa primesc bani de la un transportator care are o flota de mari dimensiuni, dar si el, la randul lui, are de incasat facturi, iar activitatea lui a cazut la fel de mult si nu mai are lichiditati”, explica dealerul auto.
     
    “Dealerii sunt prinsi la mijloc intre ciocan si nicovala. Producatorii si importatorii au si ei problemele lor si sunt de inteles, la fel si clientii. Fiecare are dreptate in felul lui. Dar aceasta nu schimba blocajul din piata”, crede Marius Carp, analist al pietei auto. Problema este cu atat mai grava cu cat valoarea masinilor noi vandute pe piata romaneasca trece de 4 miliarde de euro anual, la aceasta adaugandu-se alte sute de milioane de euro din activitati postservicii.
     
    Blocajul financiar, intarzierile platilor catre buget sau parteneri au aparut in principal din cauza problemelor de lichiditate pe care le au companiile, in conditiile in care bancile si-au redus liniile de finantare, iar incasarile au scazut, consumatorii dovedindu-se mult mai prudenti in cheltuieli.
     
    Care este situatia reala, acum, in piata? Analistul economic Dragos Cabat, managing partner al companiei de consultanta Financial View Consulting si presedintele Asociatiei Romane a Analistilor Financiari (CFA Romania), spune ca oamenii de afaceri au devenit constienti de aparitia blocajului financiar si ca exista multe companii care si-au majorat termenele de incasare a facturilor si care se plang de scaderea incasarilor. O alta dovada a reaparitiei blocajului financiar sunt fraudele tot mai dese si tentativele de acest gen, lucruri care nu se mai intamplau in ultima vreme.

    Citeste continuarea articolului pentru a afla mai multe despre problemele pe care le aduce blocajul financiar pentru companii si angajatii lor.

  • Intoarcerea blocajului financiar

    La data de 25 ianuarie 1994 agentia de presa Mediafax transmitea urmatoarea stire: “Luni seara a avut loc, la Palatul Victoria, o reuniune de lucru… consacrata analizei cauzelor de fond ale blocajului economico-financiar…. s-a discutat un plan coerent de fluidizare imediata… problema sa fie abordata gradual si prudent, prin tratarea sistematica…”. Stirea continua in acelasi stil, cu limbaj lemnos; mai important decat limbajul sau frazarea, subiectul stirii, adica blocajul financiar, a ramas un subiect permanent pentru urmatorii zece ani. Abia cresterea economica de dupa anul 2000 inregistrata de Romania a eliminat impactul negativ generat de acumularea de arierate si a flui­dizat regimul platilor catre parteneri si bugetul statului sau cel al asigurarilor sociale.

     
    Dupa un deceniu si jumatate de la publicarea stirii, criza economica a dezmortit ceea ce cresterea economica atenuase – tot mai multe companii descopera cat de greu este sa lucrezi fara lichiditati, cu sume de care dispui teoretic, pe hartie, in baza contractelor incheiate, dar de care nu te poti folosi, cu care nu iti poti plati furnizorii, angajatii sau impozitele, pentru ca nu incasezi efectiv banii. La randul lor, companiile cu dificultati isi aleg prioritatile si fac plati ca atare.
     
    Ingrijorator este faptul ca Guvernul nu pare constient de situatie si de modul in care ar putea evolua aceasta. Planul de masuri anticriza al Guvernului, abia anuntat la data scrierii articolului, nu prevede masuri explicite de fluidizare a circulatiei banilor; sigur, compensarea TVA de recuperat cu TVA de platit, capitalizarea CEC sau a Eximbank, precum si infiintarea fondului de contragarantare a creditelor pentru IMM pot ajuta, in masura in care masurile respective nu se vor impotmoli in birocratia romaneasca si vor exista si fondurile necesare.
     
    Si Executivul ar fi avut motive de ingrijorare, simpla studiere a executiei bugetului fiind relevanta: in ultimele trei luni ale anului trecut platile catre buget au scazut constant, cu procente importante; in decembrie numai, veniturile incasate la bugetul de stat au inregistrat o scadere de 23,8% fata de perioada similara a anului trecut, la 5,2 mld. lei. O reducere puternica a incasarilor bugetare s-a inregistrat si la nivelul bugetelor locale, veniturile coborand in perioada 1 -29 decembrie cu 20,2%, la 430 milioane de lei.
     
    Situatia nu este valabila numai in cazul bugetului de stat. Recent, omul de afaceri Ovidiu Tender avansa, intr-un interviu acordat Ziarului Financiar, mai in gluma, mai in serios, ideea revenirii barterului, a schimbului de marfuri intre companii ca alternativa a platilor intrerupte sau intarziate. Si Tender nu este singurul care se plange de dificultati. Oficial, pe piata auto niciun dealer nu recunoaste ca are probleme de lichiditate. Neoficial insa, lucrurile sunt mult mai dramatice, dupa cum spune dealerul uneia dintre marcile din top 5, care a dorit insa sa isi pastreze anonimatul.
     
    “Am de platit piesele catre producator, utilitatile, salariile, dar nu pot incasa facturi de la clienti. Trebuie sa primesc bani de la un transportator care are o flota de mari dimensiuni, dar si el, la randul lui, are de incasat facturi, iar activitatea lui a cazut la fel de mult si nu mai are lichiditati”, explica dealerul auto.
     
    “Dealerii sunt prinsi la mijloc intre ciocan si nicovala. Producatorii si importatorii au si ei problemele lor si sunt de inteles, la fel si clientii. Fiecare are dreptate in felul lui. Dar aceasta nu schimba blocajul din piata”, crede Marius Carp, analist al pietei auto. Problema este cu atat mai grava cu cat valoarea masinilor noi vandute pe piata romaneasca trece de 4 miliarde de euro anual, la aceasta adaugandu-se alte sute de milioane de euro din activitati postservicii.
     
    Blocajul financiar, intarzierile platilor catre buget sau parteneri au aparut in principal din cauza problemelor de lichiditate pe care le au companiile, in conditiile in care bancile si-au redus liniile de finantare, iar incasarile au scazut, consumatorii dovedindu-se mult mai prudenti in cheltuieli.
     
    Care este situatia reala, acum, in piata? Analistul economic Dragos Cabat, managing partner al companiei de consultanta Financial View Consulting si presedintele Asociatiei Romane a Analistilor Financiari (CFA Romania), spune ca oamenii de afaceri au devenit constienti de aparitia blocajului financiar si ca exista multe companii care si-au majorat termenele de incasare a facturilor si care se plang de scaderea incasarilor. O alta dovada a reaparitiei blocajului financiar sunt fraudele tot mai dese si tentativele de acest gen, lucruri care nu se mai intamplau in ultima vreme.

    Citeste continuarea articolului pentru a afla mai multe despre problemele pe care le aduce blocajul financiar pentru companii si angajatii lor.

  • Ce face piata de capital

    Situatia financiara internationala este subiectul la ordinea zilei in aceasta perioada; dar tara noastra nu a fost afectata direct de criza creditelor ipotecare, macar si pentru simplul fapt ca utilizarea acestora s-a extins de-abia in ultimii ani in Romania. Insa am resimtit efecte indirecte foarte puternice (iar efectele directe, reprezentate prin incetinirea economica, nu vor intarzia sa apara).
    Bursa de Valori Bucuresti (BVB), corelata puternic cu pietele de capital globale in ultimii ani, a resimtit din plin socul. Actiunile romanesti scad din iulie 2007, prezenta tendinta descendenta a BVB avand cea mai mare amplitudine si durata din 1997. Insa in perioada 1997-1999, criza pietelor de capital era una regionala, nu internationala, asa cum se intampla acum, iar recesiunea globala nu era o perspectiva apropiata. Prin urmare, ma astept ca socurile pietelor financiare impreuna cu instalarea recesiunii in marile economii ale lumii sa genereze incertitudine pe pietele de capital cel putin si in anul 2009.
    In plus, trebuie luati in calcul si factorii interni, care devin din ce in ce mai pregnanti. Chiar daca Romania va inregistra numai o incetinire economica si nu o recesiune, exista elemente care ii vor pune pe ganduri pe investitori: scaderea ratingurilor de tara, volatilitatea cursurilor valutare si a dobanzilor, reducerea investitiilor directe si a expansiunii diverselor sectoare ale economiei, posibilitatea cresterii somajului, problema deficitului sau alegerile generale.
    Toate acestea vor insemna, in continuare, o lichiditate foarte redusa pe piata de capital ce va tine departe investitorii institutionali, o volatilitate ridicata ce va pune la incercare nervii investitorilor, amanarea multor proiecte legate de finantarea prin piata de capital si a eventualelor oferte publice initiale sau listari la bursa.
    Ce putem face intr-un asemenea context? Reducerea ponderii actiunilor din portofoliu (mergand pana la 0% pentru segmente mari de investitori) reprezinta o strategie buna in perioadele agitate; abordarea speculatiilor cu mai multa grija decat in trecut, cu sume mai mici si mecanisme specifice (ordine de tip stop loss sau strategii de hedging, de exemplu) reprezinta o alta conditie obligatorie. In fine, abordarea pietei fixed income este o cerinta importanta, chiar si pentru investitorii traditionali in actiuni: obligatiunile, fondurile mutuale de obligatiuni si depozitele bancare sunt practic obligatorii in aceasta peioada (utilizand elementele de baza ale oricarui alt tip de investitii: analiza, diversificare etc.).
    Tendinta descendenta a pietei de capital dureaza de mai mult de un an, insa dupa o luna octombrie foarte grea pentru investitori, ce a lasat, la nivelurile minime, actiuni la preturi cu 70, 80 sau chiar 90% mai mici decat in urma cu un an, nu putem sa nu ne gandim si la strategii de cumparare. Preturile foarte reduse ale multor actiuni importante si performantele economice inca bune ale emitentilor acestora pot reprezenta oportunitati de cumparare in conditiile unei abordari pe termen lung a investitiei (2-3 ani) si a unei strategii de investitii esalonate, cu achizitii in trepte in functie de evolutia pietei si fara a plasa toti banii dintr-o data.
    Intr-un scenariu relativ optimist (atat cat putem avea optimism in aceasta perioada), putem considera ca in prezent suntem undeva in zona minimelor preturilor actiunilor, iar anul 2009 va aduce o relativa stabilizare pe piata, urmand ca trendul ascendent sa fie reluat intr-un interval de 12-18 luni de acum inainte.
    Desigur, toate acestea sunt numai scenarii si ipoteze de lucru. In final, pentru investitori nu exista strategii fixe pentru a gestiona crizele pe piata de capital (in afara unor recomandari generale de tipul prudentei si a instrumentelor cu venit fix), asa cum nici la nivelul guvernelor nu pot exista strategii de evitare a crizelor viitoare, ci doar de pregatire mai buna a impactului acestora.

  • Pariurile castigatoare la Bursa

    De cateva saptamani, investitorii de pe Bursa sunt tot mai agitati, pe masura ce scenariul unei reveniri a pietei incepe sa prinda contur.

    Multi dintre cei care si-au pastrat calmul in ultimele noua luni de scadere a pietei sunt foarte aproape sa si-l piarda acum, pe masura ce unele dintre companiile listate incep sa li se arate din ce in ce mai atractive si oportunitatile de castig par mai numeroase. In acest paradis al speculatorilor, granita dintre un castig fabulos si pierdere este de doar cateva minute.

    “Dar daca ne uitam la rapiditatea cu care au crescut unele actiuni, deja putem considera ca intram intr-o zona de risc ridicat. Fiecare noua zi in care pretul creste poate fi si ultima, iar intrarea la cumparare se aseamana cu o ruleta ruseasca unde in fiecare zi se mai adauga un cartus in incarcator”, compara Paul Brendea, analist la societatea de brokeraj Prime Transaction, referindu-se la evolutia actiunilor Azomures si Amonil.

    Sedintele de la Bursa de saptamana trecuta au fost printre cele mai dramatice din ultimul an. Doua noi vedete, Azomures si Amonil, au luat prim-planul, iar outsideri precum Oltchim si Oil Terminal au reusit de asemenea pentru cateva zile sa ia ochii investitorilor cu cresteri substantiale. Pariurile care au adus castiguri unora au adus insa pierderi pentru altii.

    Actiunile producatorului de ingrasaminte chimice Azomures Targu-Mures (AZO) au reusit cea mai spectaculoasa ascensiune din ultimele luni, triplandu-si valoarea in doar trei saptamani. Pentru cei care au fost inspirati sa mizeze la inceputul lunii mai pe aceste titluri, castigul a putut ajunge si la 300%, altii, care le-au descoperit mai tarziu, au putut obtine usor un profit de 150%, insa cei care s-au lacomit sa le cumpere la urma au pierdut chiar 20% intr-o zi.

    In primele doua sedinte ale saptamanii trecute, actiunile Azomures au crescut cu cate 15%, ramanand fara vanzatori. Sedinta de miercuri a debutat la fel, pentru ca in doar cinci minute situatia sa se schimbe radical si de la plus 15% sa ajunga sa se tranzactioneze aproape la minus 15%.

    Astfel, cei care au cumparat in deschidere pe maxim au vazut cum actiunile le-au scazut cu 25% pana la finalul sedintei. A doua zi, actiunile producatorului de ingrasaminte chimice au crescut din nou cu 15%, insa cei care si-au marcat pierderea nu au mai prins aceasta revenire.

    “Evolutiile actiunilor Azomures si Amonil, la care putem adauga si Oltchim, arata cateva lucruri interesante. In primul rand faptul ca exista bani in piata, bani care se activeaza imediat ce se intrevad niste posibilitati de castig. In al doilea rand, o trasatura foarte cunoscuta a bursei romanesti, intrarea investitorilor la cumparare numai dupa o crestere semnificativa”, sustine Brendea.

    Practic, saptamana trecuta investitorii cumparau aceleasi actiuni ca si in urma cu trei saptamani, cand cursul titlurilor Azomures a sarit pentru prima data de 0,2 lei. Rezultatele financiare pe primul trimestru erau cunoscute inca de la acea data, iar intre timp nu a fost anuntata nicio stire care sa justifice avansul accelerat al cursului. Dar daca in urma cu trei saptamani, tranzactiile cu actiuni Azomures nu depaseau 200.000 de euro pe zi, miercurea trecuta, s-au transferat actiuni de peste 1,6 milioane de euro.

    “Lumea nu s-a aruncat la cumparare decat dupa cateva sedinte de cresteri maximale si am observat, pentru a nu stiu cata oara, o trecere uluitor de rapida de la frica la lacomie, doua stari opuse si de regula paguboase”, mai spune Brendea.

    In cazul Azomures sau al Amonil cresterile au fost sustinute de rezultatele bune raportate de cele doua companii in primele trei luni ale anului, pe fondul unui avans puternic al pretului ingrasamintelor chimice la nivel international.

    Indicatorii financiari inca atractivi (cele doua companii au cele mai mici PER-uri de la Bursa) le ofera investitorilor care cumpara chiar si dupa o crestere de 200% a pretului, o oarecare siguranta, cum s-a vazut si saptamana trecuta, cand atat Azomures, cat si Amonil au inregistrat joi cresteri de cate 15%, dupa ce scazusera puternic cu o zi inainte.

    Sunt insa si actiuni care au crescut inexplicabil, fara ca sa existe informatii noi sau motive fundamentale de cresteri, pentru ca apoi sa scada la fel, cum e cazul Oltchim, Oil Terminal sau Turbomecanica. Unii investitori s-au lasat amagiti de cresterile puternice ale acestora si au intrat la cumparare, desi Oltchim si Turbomecanica au raportat pierderi in primul trimestru si nimic nu anunta o schimbare semnificativa in situatiile lor financiare pana la sfarsitul semestrului.

  • Vreau un pont la bursa

    Cand am vazut ca piata nu se mai opreste din scaderi, m-am dus sa vorbesc cu brokerul. Dupa o jumatate de ora de discutii, am inteles ca nu ar fi bine nici sa vand, nici sa cumpar si nici sa nu fac nimic. Am plecat de la el mai nauc decat eram inainte“, a declarat Mircea M., un investitor, la o saptamana de la deschiderea bursei in 2008. Pana la urma, impotriva recomandarii brokerului, si-a vandut actiunile, iar acum, daca ar vrea sa cumpere, poate gasi aceleasi actiuni cu 10% mai ieftine. Sau alte actiuni. Ce sanse are sa castige insa de pe urma lor si spre ce actiuni anume ar trebui sa se indrepte – el si altii care incearca totusi sa mizeze pe bursa anul acesta?
    Am incercat si noi, la fel ca investitorul, sa aflam care sunt actiunile cu posibilitati de crestere in 2008 de la oamenii care ar trebui sa stie cel mai bine, actorii pietei de capital. Adica brokerii, analistii societatilor de intermediere, directorii de investitii ai fondurilor mutuale sau de pensii private. Am obtinut, daca mai era nevoie, o noua confirmare a crizei prin care trece bursa de la Bucuresti. Majoritatea brokerilor, persoanele care intra in contact direct cu investitorii si care sunt obligati sa faca recomandari, se feresc de estimari. „In contextul actual ma indoiesc ca e cineva care poate oferi estimari exacte pentru anumite titluri. Noi sigur nu. Deocamdata, previziunile referitoare la posibilitatile de apreciere a indicilor si a sectoarelor economice raman valabile, dar preturi-tinta pentru 2008 nu putem da“, sustine Razvan Pasol, director general al Intercapital Invest.
    Pentru directorii de investitii ai fondurilor mutuale si de pensii private este si mai greu sa dea nume de companii din cauza concurentei. „Nu putem spune in ce vom investi, ar insemna sa le aratam competitorilor cum intentionam sa obtinem randamente anul acesta“, a declarat Dorin Boboc, director de investitii la Allianz-Tiriac Fond de Pensii. Boboc sustine totusi ca firma sa e pregatita sa beneficieze de ambele tipuri de evolutie a bursei: „pe perioadele de declin vom acumula active la preturi atractive, iar pe perioadele de crestere vom marca profituri atunci cand potentialul de crestere a unui titlu se reduce“.
    Pana la mijlocul saptamanii trecute, dupa zece zile de tranzactionare, indicele blue-chips-urilor, BET, si cel compozit, BET-C, inregistrau pierderi de 16,5% fata de ultima cotatie a anului trecut, iar BET-FI, indice care urmareste evolutia societatilor de investitii financiare (SIF), consemna un minus de 19%. Directia descendenta a bursei nu este insa o surpriza. Chiar daca amploarea coborarii nu a fost anticipata de nimeni, declinul a inceput in urma cu sase luni, pornind de la maximele inregistrate anul trecut. „Piata romaneasca de capital traverseaza o bucla corectiva in toata regula, cu punct de plecare in vara anului 2007 – criza creditelor ipotecare subprime din SUA. Pe masura ce economiile statelor dezvoltate au inceput sa bata in retragere, sectorul pietelor emergente are parte de valuri de scadere pe masura aprecierilor din ultimii ani“, afirma Alexandru Gavrila, analist la SSIF Romintrade Brasov.
    Adancirea crizei a dus actiunile la preturi apropiate de cele din 2006, cotatii greu de anticipat pentru companii cu rezultate financiare pozitive si in crestere; asa se explica relativul optimism al celor ce considera ca perioada de acum va fi depasita si pe parcursul anului piata va urca din nou. In acelasi timp insa, preturile de acum sunt extrem de atractive, posibilitatile de urcare fiind mult mai vizibile de la acest nivel. „Cei care cumpara acum pot castiga circa 60% intr-o perioada de un an. Preturile sunt considerate avantajoase pentru cumparari, chiar daca piata ar mai putea scadea“, spune Adrian Simionescu, director general al Vienna Investment Trust.
    Cert e ca, din cauza scaderii accentuate in care a intrat bursa de la inceputul anului, exista sanse ca speculatorii, cei ce tranzactioneaza pe termen scurt si foarte scurt, sa se transforme in investitori pe termen lung. Practic, orice investitor care a achizitionat titlurile anul trecut a ajuns la o diminuare serioasa a valorii portofoliului, diminuare ce se transforma in pierdere marcata in momentul vanzarii.
    Pentru a evita acest lucru, investitorii care isi pastreaza sangele rece si nu vand din cauza panicii aleg sa pastreze actiunile pana cand piata in ansamblu isi va reveni. Cei mai noi investitori pe termen lung si foarte lung sunt fondurile de pensii private, care au o plaja de timp de pana la 30 de ani. „Orice investitor pe termen lung, cum sunt fondurile de pensii private, trebuie sa fie interesat in primul rand de analizele fundamentale. Ne intereseaza mai putin evolutia unei actiuni pe parcursul unui singur an“, arata Dorin Boboc de la Allianz-Tiriac Fond de Pensii. Practic, o companie cu rezultate in crestere poate recupera relativ usor pierderile din cotatie atunci cand piata isi revine.

  • Profit de 300% la bursa

    Principala recomandare a brokerilor, atunci cand clientul isi formeaza un portofoliu de actiuni, este cumpararea de titluri ale unor companii cu rezultate fundamentale bune, cu stabilitate financiara si lichiditate, adica o valoare ridicata a tranzactiilor zilnice. Cel putin in teorie. „Piata este atipica. Nu se poate spune ca o actiune va creste indiferent ce se intampla sau ca o alta va scadea in mod sigur. Noi, ca brokeri, facem analize si recomandari, dar decizia trebuie sa o ia clientul, investitorul care va suporta eventuala pierdere. Iar actiunile pot evolua impotriva oricarei ratiuni fundamentale sau tehnice“, spune Razvan Pasol, director general al Intercapital Investments.

    Pentru un investitor, lichiditatea unei societati este foarte importanta, deoarece are astfel garantia ca va gasi cumparatori pentru actiuni in momentul in care va dori sa isi inchida respectiva pozitie. Aceste valori sunt luate in calcul si la stabilirea societatilor din cadrul indicelui BET, care urmareste evolutia celor mai bune zece companii listate la BVB. La sfarsitul lunii noiembrie, BET inregistra o crestere de 10,5% fata de ultima cotatie a anului trecut si de doar 5,2% fata de prima zi de tranzactionare a lui 2007.
    Sa vedem cum au evoluat societatile vedeta ale BVB. SNP Petrom este cea mai importanta societate listata la bursa, cu o capitalizare de aproximativ 8 miliarde de euro. Ponderea SNP in valoarea indicelui BET este de 19,93%, capabila deci sa influenteze decisiv evolutia acestuia. In 2007, actiunea SNP a tras in jos evolutia BET, deoarece a inregistrat o pierdere de 17% fata de cotatia de inchidere din prima sedinta a anului. Variatia negativa a cotatiei Petrom la bursa este, probabil, cel mai bun exemplu de actiune sustinuta fundamental cu rezultate financiare pozitive, dar care nu pare suficient de atractiva pentru a creste si pe piata de capital. Dupa primele trei luni ale anului, SNP Petrom a anuntat un profit net de aproximativ 470 de milioane de euro, cu 22% mai putin decat in perioada similara a lui 2006. Profitul net in al treilea trimestru, de 204 milioane de euro, a fost insa mai mare cu 16% fata de cel din aceeasi perioada a anului trecut, existand deci premisele unei reveniri pana la incheierea anului. Se pare ca investitorii s-au dovedit insa neincrezatori fata de aceasta perspectiva, iar actiunea a pierdut procente bune dupa publicarea rezultatelor.

    Banca Romana pentru Dezvoltare – Société Générale, societate cu o pondere de 19,9% in indicele BET si o capitalizare de aproape 4,5 miliarde de euro, a avut un profit de 207 milioane de euro in primele noua luni ale anului. Cresterea profitului net fata de aceeasi perioada a anului trecut este de 43%, majorare ce se reflecta si in randamentul actiunii in 2007 – de aproximativ 18% la unsprezece luni.

    Banca Transilvania, cea de-a treia societate cu pondere mare in valoarea BET, de 19,95%, a inregistrat un profit pe actiune de circa 30% in 2007. Profitul net in trimestrul al treilea, de 16,1 mil. euro, e dublu fata de anul trecut, iar profitul net din primele noua luni, in valoare de 39,8 milioane de euro, a consemnat o crestere de aproape 60% fata de anul precedent. Banca Transilvania are o capitalizare de peste 1,4 miliarde de euro.

    Cele trei companii reprezinta aproape 60% din valoarea BET. Dupa randamentele lor, cotatia indicelui ar fi trebuit sa creasca mult mai mult decat cu 10,5%. Insa alte societati incluse in BET au avut randamente negative in cursul anului. Turbomecanica Bucuresti, spre exemplu, a pierdut circa 20% fata de prima sesiune de tranzactionare a anului. Transelectrica, actiune cu o crestere mare in primele luni dupa listare, a reusit o performanta negativa de 10 procente in 2007, iar Antibiotice Iasi a inregistrat un minus de 5,4%.

    „Sunt si riscuri pe sector de activitate sau pe context international. Bancile au mers bine anul acesta, dar s-ar putea ca anul viitor sa nu mai vedem aceleasi randamente. Profiturile bancilor incep sa scada, riscurile sunt mai mari“, explica Leonard Visan, director general al societatii de administrare a investitiilor Investica Asset Management. Mai mult, tendinta companiilor mari este de a-si plafona profiturile; stabilitatea si dezvoltarea limiteaza de cele mai multe ori cresterea de profit. Practic, cu cat este mai putin riscanta o actiune, cu atat mai mic este randamentul pe care il poate oferi.

    „Investitorii din piata Rasdaq sunt mai dispusi la risc decat cei din BVB. Si in multe cazuri cei dispusi la risc sau la investitii in companii mici si mai putin cunoscute au fost rasplatiti cu profituri pe masura“, afirma Gabriel Aldea, analist al Intercapital Investments. Analistul denumeste „rasdace“ societatile care au inca evolutii caracterizate de volatilitate foarte mare, indiferent pe ce piata sunt listate in prezent, unde un profit de cateva sute de procente poate disparea cu aceeasi rapiditate cu care a aparut.

    Exemplul cel mai la indemana este Dafora Medias, societate listata la categoria a III-a a Rasdaq, considerata „una dintre societatile create de brokeri sau speculatori“. Dupa o crestere de circa 75% in primele doua luni ale anului, actionarul majoritar, omul de afaceri Gheorghe Calburean, a decis majorarea capitalului social cu 38 de milioane de euro prin emiterea de noi actiuni in proportie de aproximativ zece actiuni noi la una detinuta. Aparitia noilor titluri, peste 881 de milioane de actiuni, a urcat capitalizarea Dafora pana la 290 de milioane de euro la inceputul lunii august, aproape tripla fata de valoarea dinainte de majorare. Inflatia de actiuni si cresterea mult prea mare fata de posibilitatile reale ale companiei au fost insa motivele unei corectii importante pentru Dafora, care a scazut cu mai bine de 50% in aproape trei luni, anuland cea mai mare parte din randamentul de la inceputul anului. De asemenea, capitalizarea a ajuns la 140 mil. euro.

  • Aport de capital vs. Listare

    Majorarile de capital prin aport in numerar al actionarilor reprezinta una dintre modalitatile prin care o societate atrage fonduri suplimentare de pe piata de capital, lansand pe piata actiuni noi, oferite spre vanzare la pretul nominal, mai ieftin decat cotatia de tranzactionare.

    • 210 Numarul majorarilor de capital prin aport in numerar deja incheiate si inregistrate la Depozitarul Central anul acesta de catre societatile listate la BVB si RASDAQ.
    • 450 MIL. EURO Valoarea celor 210 majorari de capital efectuate anul acesta. „De regula, actionarii inscrisi in registru la data efectuarii participa la majorare pentru a nu isi diminua participatia sau valoarea pachetului“, spune Leonard Visan de la Investica Asset
    • Management. Daca prin majorarea de capital sunt oferite si actiuni gratuite, valoarea pachetului detinut initial poate fi mult diminuata.
    • 68 MIL. EURO Valoarea ofertelor publice initiale de anul acesta, in desfasurare sau programate, este mult inferioara sumelor atrase prin majorari de capital.