BusinessMagazin

Tag: aur

  • Marile companii din industria luxului se întrec în a lansa bijuterii spectaculoase: fantezie cu ceasuri şi pietre preţioase

    Marile companii din industria luxului se întrec în a lansa bijuterii spectaculoase, mai discrete sau cu combinaţii nebuneşti de pietre preţioase. Pentru ca să atragă colecţionarii şi nu numai lansează şi ceasuri fanteziste, care pot fi şi ele considerate nişte bijuterii în sine, scrie The Telegraph.

    Chopard, de pildă, a prezentat anul acesta o colecţie de haute joaillerie în cinstea celei de-a şaizecea aniversări de la lansarea premiului festivalului de film de la Cannes, Palme d’Or, printre piesele colecţiei numărându-se şi ceasul Green Carpet placat cu diamante care închipuie frunzele de palmier.

    Boucheron a lansat ceasul Plume de Paon (pană de păun) a cărui brăţară are forma penei din denumire şi este confecţionată din aur alb, marmură de Makrana şi bătută cu diamante. Van Cleef and Arpels s-a întors în trecut în căutarea inspiraţiei, pe care a găsit-o în ceasul-brăţară Cadenas, creat în 1935. Cele două versiuni moderne sunt realizate din aur alb şi diamante sau aur roz cu safire tot roz. La rândul său, Bulgari s-a jucat cu formele geometrice rezultând nişte ceasuri cu modele hipnotice reunite sub denumirea Geometry of Time.

    Casa Cartier nu s-a lăsat mai prejos, propunând un ceas cu brăţară deschisă cu diamante şi cu cadranul ascuns de un smarald de formă conică de douăzeci şi una de carate. Chanel şi-a găsit inspiraţia în apartamentul din Paris al fondatoarei sale, Gabrielle Chanel, lansând Mademoiselle Privé, ce cuprinde modele cu cadrane acoperite cu mătase brodate manual cu motive cu diamante şi perle.
     

  • Doi bărbaţi susţin că au găsit în Polonia un tren nazist care ar fi plin cu aur, bijuterii şi arme

    Trenul ar fi dispărut în apropiere de actualul oraş polonez Wroclaw, în timp ce forţele sovietice se apropiau în 1945.

    Potrivit informaţiilor localnicilor, trenul cu aur şi bijuterii ar fi dispărut la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial în apropierea castelului Ksiaz, relatează presa locală.

    O firmă de avocatură Walbrzych, un oraş din sud-vestul Poloniei din apropierea castelului Ksiaz, afirmă că a fost contactată de doi bărbaţi care au descoperit trenul şi, potrivit presei poloneze, cei doi vor să primească 10% din valoarea bunurilor aflate în garnitură.

    Potrivit site-ului polonez walbrzych24.com, unul dintre bărbaţi este polonez, iar celălalt german.

    “Avocaţii, armata, poliţia şi pompierii se ocupă de acest caz”, a declarat pentru Reuters Marika Tokarska, un oficial din consiliul local din Walbrzych.

    Site-ul Wiadomosci Walbrzyskie scrie la rândul său că trenul are 150 de metri lungime şi ar putea conţine 300 de tone de aur.

    Istoricul Joanna Lamparska a declarat pentru Radio Wroclaw că, potrivit zvonurilor, trenul ar fi dispărut într-un tunel şi ar conţine aur şi substanţe periculoase.

    Căutările anterioare ale trenului în zonă au rămas fără rezultat, precizează Radio Wroclaw.

  • Zăcământ de aur explorat de o firmă fără angajaţi, administrată de un şef PSD

    O societate înfiinţată de un cetăţean american, fără angajaţi şi fără cifră de afaceri în ultimii ani, administrată de liderul PSD Costineşti, Emanuela Gavrilă, a primit de la autorităţile de mediu licenţa de explorare a zăcământului de aur din zona localităţii Baia de Arieş, judeţul Alba.

    Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale a eliberat o licenţă de explorare privind exploatarea resurselor de minereuri polimetalice şi auro-argentifere din perimetrul Geamăna – Colţii Lăzarului, aflat în zona oraşului Baia de Arieş, din judeţul Alba, companiei Blueberry Ridge Minerals, iar primarul oraşului, Traian Pandor, a declarat corespondentului MEDIAFAX că societatea are astfel dreptul să realizeze prospecţiuni geologice în zonă pentru a obţine informaţii privind zăcământul de aur.

    Primarul din Baia de Arieş a spus că firma avea deja, din 2013, un certificat de urbanism eliberat de administraţia locală pentru realizarea de prospecţiuni geologice, iar ulerior a obţinut licenţa care îi permite să facă acest lucru, însă o viitoare exploatare propriu-zisă ar presupune alte avize şi autorizaţii de la autorităţile de mediu.

    Traian Pandor a adăugat că prospecţiunile pe care ar urma să le realizeze compania se vor face pe terenuri proprietate privată, care aparţin unor localnici, şi nu pe cele din domeniul statului, în zone greu accesibile.

    “Noi, ca administraţie locală, am eliberat doar certificatul de urbanism pentru prospecţiuni geologice şi am făcut-o în baza unor legi. Administraţia locală nu poate face altceva, pentru că nu eliberăm avize de mediu sau licenţe. Despre faptul că firma ar fi într-un apartament, că nu ar avea angajaţi, ceea ce mă întreabă în ultima perioadă presa, eu nu am de unde să ştiu”, a declarat Pandor.

    Întrebat ce părere au localnicii despre o posibilă exploatare minieră a aurului în zona Baia de Arieş, primarul a spus că “părerile sunt împărţite”.

    “Părerea mea personală este că Baia de Arieş a fost unul dintre cele mai dezvoltate oraşe din minerit. Acum e discutabilă tehnologia folosită pentru extracţia aurului, mai ales dacă ar fi vorba de cianuri. Nu sunt însă în măsură să vă răspund, aici trebuie să se pronunţe autorităţile competente. Dar vă spun că noi, la Baia de Arieş, avem nevoie de locuri de muncă ca de aer”, a afirmat edilul.

    El a adăugat că nu a avut niciun contact cu reprezentanţii firmei Blueberry Ridge Minerals, precizând că singura atribuţie a administraţiei locale în acest caz a fost eliberarea certificatului de urbanism pentru prospecţiuni geologice.

    Localnicii din zona Baia de Arieş susţin că încă de anul trecut au aflat despre faptul că o firmă ar urma să exploreze şi apoi să deschidă o mină de aur, iar unii ar fi fost şi contactaţi pentru a permite prospecţiuni geologice pe terenurile lor.

    Foştii mineri povestesc că zăcământul de la Baia de Arieş ar fi extrem de bogat şi, chiar dacă nu se ridică la mărimea celui de la Roşia Montană, tot ar fi vorba de zeci de tone de aur.

    Potrivit primarului Pandor însă, datele privind mărimea zăcământului de aur din zona Baia de Arieş sunt secrete.

    Conform site-ului Ministerului Finanţelor Publice, societatea Blueberry Ridge Minerals SRL a fost înfiinţată în 2011 la Deva, având ca obiect de activitate “extracţia altor minereuri metalifere neferoase”, iar de atunci şi până în 2015 nu a avut niciun angajat. În anul 2014, firma avea cifră de afaceri zero, venituri de 13.823 de lei şi cheltuieli de 80.261 lei, înregistrând o pierdere de 66.438 lei.

    Datele de la Registrul Comerţului arată că societatea a fost înfiinţată de cetăţeanul american John Ernest Dahlman ca acţionar unic, fiind administrată de Emanuela Gavrilă.

    Ema Gavrilă a explicat, într-o declaraţie acordată corespondentului MEDIAFAX, de ce compania nu are angajaţi şi de ce este pe pierdere.

    “Aşa cum se vede, compania este pe pierdere pentru că este o companie înfiinţată în mod expres pentru acest perimetru. Nu este o companie care prestează diverse alte activităţi, este o companie exclusiv pentru acest lucru. Eu am firmă din 1993. ştiu bine cum funcţionează administraţia unei companii. Vreau să subliniez că eficientizarea cheltuielor unei firme se face nu prin a ţine mulţi angajaţi într-un moment în care ei nu au ce face pe acolo, ci a externaliza serviciile. Am angajat companii de geologi, companii de topografi, firme specializate în efectuarea lucrărilor pe care noi a trebuit să le facem de-a lungul acestor patru ani de când funcţionăm. O companie de acest gen poate deveni profitabilă în momentul în care va produce aur, dacă va produce, nu ştim, s-ar putea ca în această zonă aurul să nu existe sau să existe într-o compoziţie foarte dificil de scos şi ineficientă ca şi costuri”, a declarat Ema Gavrilă pentru MEDIAFAX.

    Ea a mai precizat că nu ştie cât poate dura perioada de explorare.

    “Se fac foraje specifice acestor lucrări, se bagă tuburi în adâncime, se scot carote de minereu şi se duc la analize şi se vede dacă există sau nu minereu acolo. Poţi să faci un singur foraj şi să ai un rezultat de excepţie că este o rezervă fantastică acolo sau să faci trei ani aceste foraje. Nu se poate da un termen”, a explicat Ema Gavrilă, care a precizat că licenţele de explorare se acordă pe o perioadă de cel mult cinci ani.

    Ea a mai spus că ideea înfiinţării unei firme cu un asemenea specific i-a venit în urmă cu patru ani atunci când valoarea aurului pe piaţa internaţională era la un nivel ridicat, iar obţinerea acestei licenţe de explorare a fost un lucru uşor.

    “Am făcut firma în 2011, am citit legislaţia, a fost un lucru uşor, nimic complicat. Nu e nimic de ascuns şi nu e nicio minune ce am făcut eu”, a spus Ema Gavrilă.

    Ea a menţionat şi că firma pe care o administrează a fost singura interesată de perimetrul respectiv.

    “Am văzut în presă că ar mai fi aplicat cineva pe perimetrul nostru. Nu, am fost singurii, tocmai de asta a şi fost atât de uşor, nu a mai interesat pe nimeni perimetrul nostru. Probabil nu este atât de bun dacă nu a mai candidat nimeni, am fost singurii aplicanţi”, a mai declarat Ema Gavrilă.

    Emanuela Gavrilă este preşedinte al PSD Costineşti şi este cunoscută ca fiind o apropiată a senatorului Alexandru Mazăre, cu care ar fi avut o relaţie. Alexandru Mazăre este fratele fostului primar al Constanţei Radu Mazăre.

  • Câţi bani au câştigat olimpicii loturilor internaţionale de matematică, informatică şi fizică

    Pentru performanţa de anul acesta, cei 15 olimpici au primit premii în bani, în valoare totală de 122.000 lei. Fiecare medaliat cu aur a primit un premiu în valoare de 10.000 lei. Medaliaţii cu argint au primit premii în valoare de câte 8.000 lei, iar medaliaţii cu bronz câte 6.000 lei. Profesorii care au pregătit cele trei loturi au primit premii în valoare totală de 42.300 lei.

    Fundaţia eMAG şi BCR au premiat loturile internaţionale de matematică, informatică şi fizică, în cadrul celei de-a patra ediţii a Întâlnirii cu Olimpicii. Este al patrulea an în care Fundaţia eMAG premiază olimpicii şi profesorii celor trei loturi naţionale, în cadrul proiectului Hai la Olimpiadă!, pentru rezultatele obţinute la Olimpiadele Internaţionale.

    La cea de-a patra ediţie a Întâlnirii cu Olimpicii au participat Tudor Vlad (preşedintele Fundaţiei eMAG), Dana Demetrian (Vicepreşedinte Retail&Private Banking BCR), IuIian Stanciu (CEO eMAG) şi Răzvan Ziemba (CEO NOD), precum şi alţi parteneri ai proiectului Hai la Olimpiadă. Aceştia au subliniat importanţa investiţiei în educaţie, mai ales în domeniile în care România are o tradiţie din a câştiga medalii, precum şi faptul că tinerii trebuie încurajaţi să se pregătească mai bine pentru a fi performanţi într-o societate globală, aflată într-o permanentă evoluţie.

    „Sunt încântat că îi putem premia pe aceşti copii cu rezultate extraordinare la matematică, fizică şi informatică. Faptul că şi anul acesta toţi cei 15 membri ai loturilor naţionale au reuşit să câştige câte o medalie la Olimpiadele Internaţionale confirmă încă o dată că în România există o comunitate de copii şi profesori capabili de cea mai înaltă perofmanţă”, a declarat Tudor Vlad, preşedintele Fundaţiei eMAG.

    „Ne-am alăturat proiectului Hai la Olimpiadă! pentru că suntem convinşi că tinerii din România au un potenţial uriaş, care trebuie încurajat şi susţinut. Olimpicii de astăzi, elevii care se pregătesc în fiecare zi să fie mai buni vor fi cei care peste câţiva ani vor conduce afaceri importante în România. De aceea, BCR sprijină iniţiative care să pună în evidenţă tot ceea ce are mai bun societatea noastră”, spune Dana Demetrian, Vicepreşedinte Retail&Private Banking BCR.

    La Olimpiada Internaţională de informatică din Kazahstan, lotul naţional de informatică  şi-a adjudecat patru medalii, una de aur, două de argint şi una de bronz.

    Rareş Darius Buhai, (clasa a XII-a) a câştigat a patra medalie de aur consecutivă la această competiţie. Medalii de argint au fost obţinute de Alexandru Velea (clasa a XII-a) şi de Marius Valentin Hărşan (clasa a XII-a). Andrei Popa (clasa a X-a) a câştigat medalia de bronz. Profesorii care au pregătit lotul naţional de informatică sunt Adrian Panaete şi Marius Nicoli.

    Lotul naţional de matematică şi-a adjudecat în total şase medalii la a 56-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale, care a avut loc la Chiang Mai, Thailanda: o medalie de aur, patru de argint şi una de bronz. În competiţia de anul acesta au participat 577 de olimpici din 104 de ţări.

    Simona Diaconu (clasa a XII-a) a obţinut medalia de aur, Marius Bocanu (clasa a XII-a), Ciprian Bonciocat (clasa a X-a), Andrei Andronache (clasa a XI-a) şi Ştefan Spătaru (clasa a XII-a)  au câştigat medalii de argint, iar Andrei Puiu (clasa a XII-a), bronz. Echipa de profesori care a însoţit lotul naţional de matematică a fost alcătuită din Radu Gologan, Mihai Bălună şi Cătălin Gherghe.

    Olimpicii lotului naţional de fizică au câştigat la Olimpiada Internaţională din Mumbay, India, două medalii de aur, două medalii de argint şi una de bronz.

    Ştefan Eniceicu (clasa a XI-a) şi Tudor Creţu (clasa a XII-a) au câştigat medalii de aur, Cristian Frunză (clasa a XII-a) şa Răzvan Radu (clasa a X-a) au obţinut medalii de argint, iar Ileana Rugină (clasa a XII-a), bronz. Cei cinci olimpici sunt elevi ai Liceului Internaţional de Informatică din Bucureşti. Echipa de profesori care a însoţit lotul naţional de fizică a fost alcătuită din Adrian Dafinei şi Delia Davidescu, ambii titulari la Liceul Internaţional de Informatică, şi Sebastian Popescu, conferenţiar doctor în cadrul Facultăţii de Fizică „Vasile Alecsandri” din Iaşi.

    Hai la Olimpiadă! este un program iniţiat de Fundaţia eMAG în 2012 în cadrul căruia sunt susţinuţi elevii şi profesorii care doresc să se pregătească şi să facă performanţă la matematică, informatică şi fizică. Începând din 2014, BCR devine partener al programului prin susţinerea, alături de Fundaţia eMAG, a centrelor de pregătire şi a celor mai importante concursuri pentru elevi. Prin Hai la Olimpiadă!, profesorii din Centrele de Performanţă sunt recompensaţi material pentru orele de pregătire a elevilor, iar cele mai bune rezultate ale copiilor la concursurile naţionale şi internaţionale primesc premii.

  • PREMIERĂ pentru România: Un elev din Craiova a luat medalia de aur la Olimpiada Internaţională de Biologie

    Mircea Dan Mirea a câştigat în acest an al doilea premiu la Olimpiada Internaţională de Biologie, după medalia de argint cucerită în 2014, în Indonezia.

    Alături de el, din echipa României au mai făcut parte: Alexandru Ionuţ Duţă (clasa a XII-a, Colegiul Naţional “Ion Minulescu” din Slatina), Bogdan Ionuţ Siscă Jippa (clasa a XI-a, Colegiul Naţional “Mihai Viteazul” din Bucureşti), medaliaţi cu bronz, şi George Cătalin Maier (clasa a X-a, Liceul Teoretic “Avram Iancu” din Cluj-Napoca).

    Echipa României a participat la cea de a 26-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Biologie, care s-a desfăşurat în perioada 12 – 19 iulie, în Danemarca (Aarhus). În total, au luat parte la concurs 239 de elevi din 62 de ţări.

    România participă la Olimpiada Internaţională de Biologie începând din 1997, an în care a obţinut o medalie de argint şi trei de bronz. Ulterior, elevii români au participat constant la această competiţie, însă, până la ediţia din acest an, nu au cucerit aurul.

  • Preţul aurului a coborât la minimul ultimilor cinci ani

    Contractele futures pentru aurul cu livrare în august au scăzut cu 2,3%, sau 25,4 dolari, la 1.106,5 dolari uncia, nivel care nu a mai fost atins din martie 2010, relatează MarketWatch.

    “Această scădere accentuată în primele ore ale tranzacţiilor asiatice este un indiciu puternic că un fond mare de investiţii vinde deţinerile de aur”, a declarat Gnanasekar Thiagarajan, director la Commtrendz Risk Management.

    Preţul aurrului a scăzut vineri pe piaţa americană, atingând şi acolo un minim al ultimilor cinci ani, la bursa Comex.

    China a anunţat vineri deţinerile de aur, pentru prima oară în ultimii şase ani. La sfârşitul lunii iunie, rezervele de aur ale Chinei totalizau 53,32 milioane de uncii (1.658 tone aur), fiind cu 57% peste nivelul din aprilie 2009.

    Între alţi factori care influenţează evoluţia cotaţiilor aurului în ultima perioadă sunt datele economice pozitive din Statele Unite, de la statisticile din piaţa imobiliară până la preţurile de consum, care confirmă aşteptările că Rezerva Federală (Fed) va începe să crească dobânzile în acest an.

    Unii analişti consideră că aceşti factori au determinat fondurile de investiţii să vândă din deţinerile de aur, investitorii fiind sceptici că preţul aurului va reveni la creştere.

     

     

  • Povestea “grecului de aur”, unul dintre cei mai bogaţi oameni ai secolului XX

    Aristotel Socrate Onassis s-a născut în anul 1906, într-o familie de greci ce locuiau în Smyrna (astăzi Izmir, Turcia), o comunitate grecească formată pe atunci în Imperiul Otoman. Din cauza conflictelor politice ulterioare Primului Război Mondial, toţi grecii au fost expulzaţi de la turci, iar familia sa a trebuit să o ia de la zero, alături de alţi refugiaţi.

    La 17 ani, tânărul Onassis fuge în Argentina cu câţiva dolari în buzunar şi cu o scrisoare de recomandare a unor prieteni către nişte oameni de afaceri. Reuşeşte mai întâi să se angajeze ca telefonist şi să strângă un mic capital pentru a investi într-o afacere veche de familie: importul de tutun şi fabricaţia de ţigări. Unele voci spun că această afacere avea rol de paravan pentru una mult mai rentabilă, dar ilegală: importul şi vânzarea de droguri.

    Cert este că, până la 25 de ani, Onassis avea în cont primul milion de dolari, iar prin carisma şi destoinicia sa a determinat autorităţile greceşti să-l numească la acea vârstă fragedă consul general al Greciei la Buenos Aires. Profitând de criza economică în plină amploare, grecul a achiţionat şase nave maritime cu doar 20.000 de dolari, flotă ce a crescut din ce în ce mai mult şi l-a propulsat spre o altă afacere, comerţul maritim, şi spre denumirea de „Regele Oceanelor“.

    La scurt timp, Onassis a căpătat statutul de miliardar şi a devenit cunoscut la nivel mondial.

    Una dintre cele mai puternice lovituri încasate de „Grecul de Aur“ a fost urmărirea de către FBI sub acuzaţia de fraudă împotriva guvernului american, prin acuzaţia de încălcare a dreptului internaţional maritim, ce prevedea ca navele purtătoare de steag american să aparţină doar cetăţenilor Americii. Onassis s-a văzut, astfel, nevoit să pledeze vinovat şi să despăgubească guvernul american cu 7 milioane de dolari.

    Cu toate acestea, veniturile lui au tot crescut. În 1956 a avut buna intuiţie de a cumpăra liniile aeriene greceşti, aflate în pragul falimentului, şi a creat afacerea Olympic Airways of Greece, prima companie cu rute în cinci continente. Viaţa personală nu a făcut excepţie de la stilul tumultuos al afaceristului. El a avut două soţii, una dintre ele fiind văduva preşedintelui american John Kennedy. Cu prima soţie a avut însă cei doi copii, care au murit la vârste fragede, de 37, respectiv 25 de ani.

    Aristotel Onassis a murit la 69 de ani, în 1975, lăsând în urmă o avere imensă, de miliarde de dolari, ce cuprinde de la vapoare şi linii aeriene şi până la companii, hoteluri şi depozite bancare aflate în special în America Latină. Athina Roussel, nepoata care i-a moştenit averea, are acum 24 de ani şi este mai bogată decât regina Angliei.

  • Cronică de film: Entourage

    Serialul Entourage a rulat pe HBO timp de opt ani, din 2004 până în 2011. De-a lungul celor opt sezoane, serialul a fost recompensat cu un Glob de Aur, primind alte 13 nominalizări la aceste premii şi alte 26 de nominalizări în cadrul Primetime Emmy Awards. Revenirea eroilor principali a fost aşteptată cu mult entuziasm de fanii serialului, aceştia aducându-le celor de Warner Bros. peste 10 milioane de dolari în week-endul lansării.

    Filmul este regizat de Doug Ellin, creatorul şi scenaristul serialului original. Ellin a şi condus şase episoade ale serialului, dar experienţa sa în scaunul de regizor este extrem de limitată. În rolurile principale îi regăsim pe Kevin Connolly (The Notebook, Unhappily Ever After), Adrian Grenier (The Devil Wears Prada, Drive Me Crazy), Jeremy Piven (Old School, Serendipity, Family Man) şi Kevin Dillon (Platoon, The Blob).

    Entourage, pentru cei care nu au urmărit serialul original, spune povestea lui Vince Chase, un actor cunoscut de la Hollywood care află secretele vieţii mondene alături de agentul său şi cei mai buni prieteni. Serialul a fost apreciat în primul rând pentru umorul de calitate şi reprezentaţiile excelente ale lui Kevin Connolly sau Jeremy Piven.

    Problema filmului Entourage, cel puţin din perspectiva cuiva care nu a urmărit cu foarte mare atenţie serialul, este aceea că toată producţia pare un episod mai lung. Nici măcar unul foarte bun, aş adăuga.

    Povestea începe undeva prin Ibiza, acolo unde îl întâlnim pe Vince şi aflăm că s-a despărţit de soţia sa chiar în timpul lunii de miere. Personajul nostru primeşte un telefon de la fostul său agent Ari, eveniment care declanşează o serie de aventuri fără prea multă noimă.

    În concluzie, dacă aţi fost fani ai serialului, există posibilitatea ca acest film să vă aducă o anumită doză de satisfacţie sau să vă trezească ceva sentimente de nostalgie. Dacă nu aţi urmărit povestea originală, vă recomand să consultaţi din nou programul cinematografelor şi să vă reorientaţi.

    Nota: 6/10

  • Cea mai simplă şi eficientă scrisoare de recomandare din lume. Cuvântul de aur care i-a deschis porţile uneia dintre cele mai prestigioase universităţi din lume

    Matematicianul John Nash, laureat al premiului Nobel în 1994, care şi-a pierdut viaţa într-un accident de maşină pe 23 mai, a fost admis la Princeton la vârsta de 19 ani, după ce profesorul său a trimis o scrisoare de recomandare foarte scurtă. Practic, Richard J. Duffin de la Carnegie Institute of Technology i-a convins pe profesorii de la universitate să-l accepte pe elevul său printr-o propoziţie de cinci cuvinte, unul dintre ele fiind „de aur”:

    Cea mai scurtă scrisoare de recomandare din lume. Cuvântul de aur care i-a deschis porţile uneia dintre cele mai prestigioase universităţi din lume

  • Echipa feminină de spadă a României, medalie de aur la CE de scrimă

    România a învins, în finală, cu scorul de 45-35, formaţia Estoniei.

    Anterior, România a trecut în sferturi de finală de Ucraina, scor 31-25, şi în semifinale de Suedia, antrenată de Adrian Pop, scor 45-42.

    Medalia de bronz a fost cucerită de Italia, care a trecut, în finala mică, cu scorul de 45-34, de Suedia.

    Echipa României cucerise titlul european şi în 2014, la Strasbourg, iar în 2013, la Zagreb, a obţinut medalia de argint.