BusinessMagazin

Tag: analiza

  • Bucureştiul este unul dintre oraşele cu cel mai aglomerat trafic rutier din lume. Mexico City este pe primul loc

    Istanbul a fost doborât de pe primul loc de către Mexico City. Conducătorii auto din capitala Mexicului se pot aştepta să petreacă cu 59% mai mult timp în trafic la ore oră din zi şi cu 103% mai mult în perioadele de vârf faţă de un trafic liber, necongestionat. Nici Bucureştiul nu stă mai bine. Capitala României este locul şase mondial şi locul doi în Europa, după Moscova.

    Clasamentul arată în felul următor: Mexico City (59%), Bangkok (57%), Istanbul (50%), Rio de Janeiro (47%) şi Moscova (44%), Bucureşti (43%) la egalitate cu Salvador şi Recife.

    Indicele de trafic TomTom a analizat 295 de oraşe din 38 de ţări de pe şase continente. TomTom utilizează 14 trilioane de puncte de date care au fost adunate de-a lungul a 8 ani. Potrivit datelor TomTom, aglomeraţia din trafic a crescut cu 13% la nivel global din 2008. Aglomeraşia din trafic a crescut cu 17% în America de Nord cu 17%, însă s-au înregistrat şi scăderi, Italia (-7%) sau Spania (-13%)

  • Motivul economic din spatele tatuajelor pe care le au membri cartelurilor de droguri – GALERIE FOTO

    V-aţi întrebat vreodată de ce membri unor carteluri de droguri sunt tatuaţi din cap până în picioare? Un răspuns surprinzător vine de la Tom Wainwright, autorul volumului “Narconomics”, carte ce analizează economia subterană din America de Sud.

    Vezi aici fotografii cu membri cartelurilor din America de Sud

    Wainwright explică faptul că în spatele acestor tatuaje stă de fapt un motiv de ordin economic: “Gândiţi-vă astfel: cât de greu ar fi să găsiţi un loc de muncă dacă aţi avea astfel de tatuaje? Este logica pe care se bazează şi cartelurile – este un branding al angajaţilor”, explică autorul. “Asta asigură două lucruri: în primul rând, că membrul nu va putea să plece în altă parte; în al doilea rând, ca o consecinţă a primei idei, un angajat fără alte opţiuni de angajare este un angajat mai ieftin, pe care poţi să în controlezi mai uşor.”

    Practica tatuării acestor membri nu se regăseşte doar în America de Sud; şi Yakuza, mafia japoneză, recurge la astfel de gesturi pentru a-şi asigura fidelitatea membrilor găştii.

  • CBRE: 65% dintre români merg cel puţin o dată pe săptămână la mall

    Cercetarea “Food&Beverage in a shopping center”, realizată de CBRE România, a analizat răspunsurile a aproximativ 1.000 de persoane, din toate zonele ţării, aparţinând tuturor grupelor de vârstă.

    Din raport se conturează un profil detaliat al consumatorului român care vizitează centrele comerciale. Astfel, românii sunt consideraţi vizitatori frecvenţi ai mall-urilor – peste 65% din cei chestionaţi merg în mall-uri cel puţin o dată pe săptămână. Preferinţele a peste jumătate din respondenţi se îndreaptă către marile centre comerciale care au mai mult de 50 de magazine; centrele comerciale mici situate în oraş sunt pe locul doi în topul vizitatorilor, urmate de marile centre de la marginea oraşelor. Centrele comerciale situate în oraşe sunt preferate atât de vizitatorii frecvenţi cât şi de cei ocazionali.

    Cei mai mulţi români îşi doresc să găsească mai multe opţiuni pentru mâncare sănătoasă, oferte inovative dar şi facilităţi pentru familiile cu copii. De asemenea, consumatorii îşi doresc zone de relaxare cu mai mult confort, facilităţi sporite în zonele de parcare, facilităţi pentru copii şi acces gratuit la reţelele de internet Wi-Fi, arată studiul CBRE.

    “Cei mai importanţi factori în alegerea unei destinaţii de shopping sunt accesibilitatea locaţiei, mixul de magazine şi servicii, prezenţa unor magazine sau retaileri şi cât de atractivă e zona de cafenele şi restaurante”, spune Luiza Moraru, Head of Retail&Asset Services, CBRE Romania.

    70% din cei intervievaţi spun că, deşi scopul principal pentru care ajung în mall este să ia masa, merg apoi să viziteze şi magazinele. Este cel mai mare procent înregistrat în toate cele 22 de ţări în care a fost realizat un astfel de studiu. De asemenea, imensa majoritate a respondenţilor – 94% – merg insoţiţi de prieteni, rude, copii sau colegi când iau masa în centrele comerciale.

    Mai puţin de jumătate dintre cei chestionaţi – aproximativ 36% – consideră ca au avut experienţe excelente sau foarte bune când au luat masa la mall iar o treime dintre respondenţi resimt lipsa unor restaurante de top în centrele comerciale pe care le vizitează. În privinţa tipurilor de mâncăruri pe care le savurează românii în mall-uri, 35% dintre aceştia iau o gustare, 29% preferă să ia prânzul şi doar 1% merg în mall pentru mic dejun, acesta din urmă fiind cel mai mic procent înregistrat între toţi respondenţii din Uniunea Europeană.

    Reţelele de fast food nu sunt considerate opţiuni majore în viitor pentru consumatori, mai precizează studiul CBRE, de vreme ce doar 25% dintre aceştia îşi doresc mai multe reţele de fast food în mall-uri în timp ce 35% dintre cei intervievaţi ar vrea să existe mai puţine astfel de unităţi tip în centrele comerciale.

    CBRE Group, Inc este cea mai mare companie în domeniul imobiliar din lume şi societate de investiţii (în termeni de venituri, 2015). Compania are mai mult de 70.000 de angajaţi şi deserveşte proprietarii de active imobiliare, investitorii si chiriasii prin intermediul celor peste 400 de birouri (excluzand filialele) din întreaga lume.

  • Marea putere a datelor mărunte

    Small Data“ de Martin Lindstrom este în sine un soi de premieră, pentru că a apărut în româneşte în aceeaşi zi în care a apărut şi ediţia în limba engleză, undeva la sfârşitul lunii februarie. Lindstrom lucrează, în calitate de consultant, pentru mari companii, de genul LEGO, Nestlé sau Walt Disney; el se descrie drept un soi de detectiv a cărui misiune este să creeze o relatare, un analist al marketingului atent la detalii care scapă altora.

    Este omul care a înţeles că „prospeţimea“ miroase într-un fel pentru un occidental – a flori de câmp – şi altfel pentru un rus – mirosul pământului umed, amestecat cu cel de ţesătură care se degajă din rufele uscate în aer liber  la temperaturi sub zero grade. Sau că oamenii şi-au luat un aspirator robot după ce li s-a prăpădit animalul de casă favorit, pentru a umple golul din viaţa lor. Aceasta este partea „funny“, dacă vreţi, a activităţii lui Lindstrom, care a petrecut 300 de nopţi pe an în casele unor străini, pe care i-a studiat în amănunţime, nu din raţiuni sociologice, ci mai degrabă de marketing, pentru a identifica ce-i determină pe oameni să aleagă un produs sau o marcă anume.

    Pentru a rămâne în zona „pământului umed şi rufelor uscate în ger“ voi spune că „Small Data“ vă va arăta cum un pantof de sport uzat al unui puşti de 11 ani a sprijinit revigorarea mărcii LEGO, cum parcurile Disney au fost modernizate în baza analizei modului în care oamenii intră în bisericile din Roma, cum 1.000 de magazine de modă din 20 de ţări au fost restructurate în baza unui ursuleţ de pluş din camera unei fetiţe sau cum o brăţară a ajutat o companie să îşi crească loialitatea clienţilor cu un uluitor 150%. Small data se află în opoziţie cu „big data“, cu ceea ce se colectează în mod obişnuit pe internet, baza de date care, aparent, te cunosc în amănunt, dar care nu vor reuşi niciodată să îţi plaseze, în mod real, nemijlocit, vreun produs.

    Asta pentru că se bazează prea mult pe analiză şi prea puţin pe emoţie, pe sentimente. Intrat în casa cuiva, Lindstrom ia notiţe, face sute de fotografii şi filmează tot, pentru că orice detaliu, cât de mic, poate deveni cheia unei dorinţe pe care oamenii nu ştiau că o au. El caută corelaţii, tipare, paralele, dar şi dezechiliber şi exagerări. Apoi munca a două luni de zile este aşezată pe un panou de plută şi de acolo apar răspunsurile la întrebări care nu au fost puse încă. Şi spune că este în complet dezacord – iar personal îi dau dreptate necondiţionat – cu cei ce au ajuns să creadă că observaţiile şi interacţiunile umane sunt demodate şi irelevante, şi că adevărul despre comportamentul uman este în ceea ce măsoară Facebook şi Google. Ca să înţelegeţi, ca să puteţi să îi daţi dreptate, la rândul vostru, lui Lindstrom, citiţi „Small Data“!

  • Lidl aduce precizări referitoare la diferenţa de preţuri dintre România şi Polonia la produsele de bază

    Referitor la articolul Revoltător. Lidl are în Polonia preţuri cu până la 67% mai mici la produsele de bază faţă de România, Lidl România aduce următoarele precizări:

    Stabilirea preţului unui produs este un proces complex, ce ia în calcul atât costurile de producţie, cât şi o serie de alte costuri adiţionale (transport, cantitatea comandată, depozitare, cadru legislativ etc.). În acest sens, nu putem comenta strategia de stabilire a preţurilor în Polonia.

    Lidl România şi Lidl Polonia sunt două entităţi comerciale separate, care îşi desfăşoară activitatea în mod independent. Prin urmare, oferta de alimente şi preţurile amintite în cadrul acestui articol sunt diferite şi nu se influenţează reciproc.

    Este important de menţionat faptul că gama de produse Lidl România se împarte după cum urmează: sortimentul de bază (produsele din oferta permanentă, pe care clienţii le pot găsi în toate magazinele Lidl pe tot parcursul anului) şi sortimentul in & out (produse speciale care apar doar periodic în magazinele Lidl).

    Pentru ambele categorii se pot aplica promoţii, cum este cazul produsului ciocolată amăruie Fin Carre, care apare în monitorizarea efectuată de către Hipercom Monitoring. Astfel, preţul menţionat în articol, de 0.35 EUR/100g (Polonia), este unul promoţional, comparativ cu cel de 0.52 EUR/100g (România), care este preţul de bază al produsului.

    Totodată, din dorinţa de a-i recompensa pe clienţi, am introdus Săptămânile Tematice, încă de la intrarea companiei pe piaţa din România. Prin intermediul experienţelor gastronomice pe care le propunem clienţilor Lidl cel puţin o dată pe lună, dorim să le oferim tuturor o călătorie culinară în jurul lumii. Anumite produse menţionate în articolul dumneavoastră fac parte din astfel de săptămâni tematice şi deci nu sunt produse alimentare de bază aşa cum se precizează în această analiză: bulete de cartofi Duc de Coeur, unt cu sare de mare Duc de Coeur, tartă cu creveţi şi legume Duc de Coeur, salam crud-uscat franţuzesc cu nuci ambalat Specialities Francaises, pizza congelată Chilli con Carne El Tequito, salam fiert afumat mexican feliat ambalat El Tequito, iaurt în stil mexican El Tequito.

    În analiza efectuată de către cei de la Hipercom Monitoring există şi produse care se găsesc în sortimentul permanent, cum ar fi hrana uscată pentru pisici Coshida şi roşiile uscate în ulei Baresa, care arată o diferenţă de preţ în minus pentru România faţă de Polonia. Astfel de diferenţe regăsim şi pentru alimentele de bază, precum uleiul de floarea soarelui (3.99 RON/1 l – 4.49* PLN/1 l), fasolea albă cu bob mare Cornfarm (4.39 RON/kg – 4.85* PLN/kg), biscuiţii Petit Beurre Tastino (2.99 RON/450g – 3.99* PLN/450g), roşiile (4.99 RON/kg – 5.99* PLN/kg), salata verde (2.79 RON/kg – 3.49* PLN/kg) sau ardeiul gras roşu (11.99 RON/kg – 12.99* PLN/kg).

    Mai mult, suntem transparenţi în ceea ce priveşte preţurile produselor şi am dovedit acest lucru în timpul reducerii TVA, când am comunicat direct clienţilor cum se reflectă scăderea TVA în preţul produsului şi am afişat la raft atât preţul vechi cât şi preţul nou.

    Totodată, dorim să clarificăm faptul că în Polonia exista o grilă de TVA în 3 trepte: 23%, 8 % (pentru anumite produse alimentare şi medicale) şi 5% (pentru produsele alimentare de bază).

  • Revoltător. Lidl are în Polonia preţuri cu până la 67% mai mici la produsele de bază faţă de România

    Discounterul german Lidl are în în Polonia preţuri cu până la 67% mai mici la produsele alimentare de bază, pe când în România sunt mai ieftine delicatesele, arată o analiză a ZF pe baza datelor oferite de compania de cercetare de piaţă Hipercom Consulting.

    Astfel, Lidl are în Polonia, cea mai dezvoltată economie din regiune, preţuri mai mici la salam, iaurt sau unt comparativ cu piaţa locală. La polul opus, în România sunt preţuri mai mici la hrană uscată pentru pisici, la tarte cu creveţi şi legume şi la roşii uscate în ulei.

    Pentru această com­paraţie au fost alese ace­leaşi produse, sub acelaşi brand şi la acelaşi gramaj. Pentru a face comparaţia de preţ au fost alese pro­dusele promo­vate în cataloagele Lidl din cele două ţări, unde compania promovează săptămânal câ­teva zeci de articole alimentare şi nealimentare.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Yahoo analizează vânzarea unor active de până la 3 miliarde de dolari

    Yahoo, operatorul motorului de căutare online cu acelaşi nume, analizează vânzarea de active neesenţiale de 1-3 miliarde de dolari, inclusiv patente, a declarat, directorul financiar al companiei americane, Ken Goldman, citat de Reuters.

    O comisie din cadrul Yahoo analizează alternative la planurile de separare a operaţiunilor cheie, fiind luată în calcul inclusiv vînzarea rapidă a unor active, a spus Goldman, prezent la o conferinţă pe teme IT, organizată de Morgan Stanley.

    Directorul financiar al Yahoo a afirmat că patentele, terenurile, alte proprietăţi şi “operaţiunile neesenţiale” pot fi vândute, a afirmat el. În ultimii trei ani, compania a obţinut peste 600 de milioane de dolari din vânzarea sau licenţierea de patente.

    Compania se confruntă cu o presiune tot mai ridicată din partea acţionarilor ca Yahoo să opteze pentru vânzarea operaţiunilor de bază în loc să separe într-o nouă companie participaţiile cu valoare de miliarde de dolari pe care le deţine la Yahoo Japonia şi Alibaba Group.

  • Studiu RE/MAX: 81% dintre europeni găsesc locuinţa dorită în urma unei căutări realizate online

    Potrivit unei analize realizate în ţările din Europa de către  RE/MAX Europe,  81% dintre europeni găsesc locuinţa dorită  în urma unei căutări realizate online şi, de cele mai multe ori, împreună cu partenerul de viaţă. Raportat la piaţa din România, de asemenea, peste 50%  din cumpărătorii unei locuinţe au ajuns la proprietatea căutată tot prin căutări pe Internet.

    Potrivit studiului RE/MAX, la nivel european, 67% dintre cei care se află în căutarea unei case încep prin a căuta pe site-urile specializate în anunţuri imobiliare. Din total, 44% întreabă prietenii şi familia dacă ştiu de proprietăţi scoase la vânzare. De asemenea, 35% din total încep căutarea cu ziarele specializate în anunţuri.

    În ceea ce priveşte metodele prin care cei aflaţi în căutarea unei case chiar găsesc cea mai bună variantă, studiul RE/MAX Europe arată că cele mai mari şanse de reuşită – 76% – le au cei care au încep căutarea online.

    „Atât în România, cât şi la nivel European, chiar dacă o căutare a unei case începe online sau din anunţurile din ziare, un procent important din tranzacţii este încheiat printr-un agent imobiliar, procent care sperăm să creacscă de la an la an”, a declarat Răzvan Cuc, Preşedinte RE/MAX România.

    Analiza RE/MAX mai arată că, pentru 60%, fotografiile cu proprietatea pe care o trec pe lista de vizionări sunt extrem de importante şi pot face diferenţa.

    Studiul desfăşurat de companie mai arată că, la nivel european, 40% dintre persoanele care caută o proprietate o fac împreună cu partenerul, iar 25% singuri. Cel mai mare procent, în acest sens, este în Spania, unde 60% din cei care doresc o casă sunt cuplu. Pe locul al doilea este România, unde procentul este de 55%, iar în Franţa este de 31%. Pe piaţa din Turcia lucrurile stau diferit – aici doar 14% dintre cei care cumpără o casă sunt într-un cuplu.
    Mai mult de atât, analiza RE/MAX mai arată că 76% dintre cei care caută o casă au avut, până la acel moment o proprietate sau măcar o locuinţă închiriată.

    Costul locuinţei este, pentru cea mai mare parte a europenilor, cel mai important aspect atunci când vine vorba de achiziţia unei case. Pe locul al doilea se află locaţia, suprafaţa şi alte costuri ce le implică noua casă. Gradul de eficienţă energetică şi anul de construcţie joacă şi ele un rol important.

    Când vine vorba de vecinătăţi, pentru aproape 20% din cumpărători apropierea de un loc de joacă pentru copii este crucială, iar pentru cca. 19%, apropierea de o grădiniţă sau o şcoală. Din topul locurilor ce nu trebuie să lipsească din zonă sunt centrele comerciale, restaurantele şi bisericile.

    Este foarte interesant că tinerii şi femeile ar vrea în mod special să aibă o locuinţă în apropierea mall-urilor, în timp ce persoanele cu vârste cuprinse între 30 şi 39 de ani ar prefera să aibă în apropiere o grădiniţă sau o şcoală.

    RE/MAX Europa a realizat acest studiu având un eşantion reprezantativ de 8.000 de respondenţi din 16 ţări europene printre care Austria, Finlanda, Germania, Grecia, Italia, Portugalia, Spania, Elveţia, Turcia, Olanda.

  • Opinie Lavinia Raşca: Planul afacerii şi succesul în antreprenoriat

    Opiniile despre planul afacerii sunt foarte diferite. Unii consideră că este indispensabil succesului, alţii, dimpotrivă, că este inutil. Sigur, sunt şi păreri mai nuanţate. Am întâlnit persoane mi-au spus: „nu pot lansa businessul, pentru că nu mi-am terminat business planul”  – o scuză.

    În ultimii ani, în România s-au finanţat programe care să-i înveţe pe tineri să întocmească planuri de afaceri şi să-i stimuleze să-şi înfiinţeze, pe baza lor, întreprinderi. Tot mai mulţi antreprenori maturi şi specialişti le vorbesc începătorilor despre importanţa şi conţinutul acestui document. Sunt disponibile nenumărate publicaţii şi softuri despre cum se scrie un business plan.

    Planul afacerii este doar în mică măsură o condiţie obligatorie sau o garanţie a succesului antreprenorial. Iar când antreprenorul paralizează în demersul de a-l întocmi, devine chiar o frână. Cred însă că elaborarea acestui document sporeşte şansele de reuşită a afacerii şi că este bine ca antreprenorul să-l întocmească cu atenţie, înainte de a pune în joc fonduri, timp şi emoţii.
    În timp ce majoritatea antreprenorilor scriu planul ca să-l citească alţii, în general finanţatori sau furnizori de resurse, eu consider că principalii destinatari şi beneficiari ai acestui demers sunt, de fapt, chiar ei înşişi. Iată doar câteva motive:

    • Scriind planul, antreprenorii sunt obligaţi să se gândească la toate detaliile importante ale afacerilor lor, la clienţii vizaţi şi la factorii cheie ai succesului.
    • Documentul scris va putea fi arătat unor persoane apropiate, pricepute şi binevoitoare. Citindu-l, acestea îşi vor forma opinii obiective şi vor da sfaturi valoroase şi pentru rezolvarea unor eventuale puncte nevralgice, fără să ceară bani.
    • Planul este un ghid pentru primul sau primii doi ani de activitate, ajutându-i pe antreprenori să menţină în limitele prevăzute cheltuielile de personal, marketing, operaţiuni etc. De asemenea, să-şi  canalizeze energia spre atingerea obiectivelor pe care şi le-au propus şi să se concentreze asupra strategiei stabilite.


    În urma analizei atente a afacerilor avute în vedere, antreprenorii se lămuresc dacă pot crea premisele bunei lor funcţionări: (1) Echipe formate din persoane cu aptitudini şi experienţă relevantă, care, ideal, au mai lucrat împreună, se înţeleg bine şi se completează reciproc. (2) Un model de business atractiv şi durabil, care să conducă la avantaj competitiv. (3) Asigurarea resurselor prin atragerea de finanţatori, parteneri, furnizori, cu ajutorul unor tranzacţii avantajoase pentru toate părţile implicate.

    Aşa cum arăta profesorul William Sahlman de la Harvard Business School, cititorii cunoscători ai planurilor de afaceri se uită atent la câteva elemente, aşteptându-se ca ele să fie bine puse în evidenţă:

    (1) persoanele care vor face afacerea să funcţioneze,
    (2) oportunitatea care stă la baza ei,
    (3) contextul extern în care va funcţiona aceasta,
    (4) riscurile şi recompensele previzionate.

    Este indicat ca antreprenorii şi viitorii antreprenori care le scriu să le analizeze serios, nu doar pentru a răspunde aşteptărilor în cauză, dar şi pentru propriul succes.

    (1) Secţiunea referitoare la întreprinzători şi echipele lor este cea mai importantă. Fără oamenii potriviţi, nicio oportunitate, oricât de promiţătoare, nu va putea fi transformată într-o afacere durabilă, care să se dezvolte. Planul trebuie să dea răspunsuri la întrebări esenţiale:

    • Ce experienţă relevantă pentru afacere au antreprenorii şi echipele lor?
    • Cât de bine cunosc ei concurenţii şi dinamica industriei?
    • Au mai lucrat împreună?
    • Sunt cunoscuţi în industrie?
    • Au aptitudini care prezic o execuţie excelentă?

    A devenit deja bine cunoscută declaraţia lui Arthur Rock, simbolul investitorilor americani: „Eu investesc în oameni, nu în idei. Chiar dacă apar probleme în privinţa produselor/serviciilor, oamenii competenţi vor şti să facă schimbările necesare”. De aceea, calitatea oamenilor este o condiţie esenţială a succesului. Dacă nu o îndeplinesc, e bine ca antreprenorii să se mai gândească dacă pornesc la drum. Un mare plus îl reprezintă notorietatea şi reputaţia lor în domeniul respectiv.

    (2) Referitor la oportunitate, un business plan bun răspunde la mai multe întrebări:

     

    • Piaţa produsului sau serviciului avut în vedere este suficient de mare? Va creşte?
    • Cine sunt clienţii şi cum iau ei decizia să cumpere?
    • De ce ar considera produsul atractiv şi cât ar fi dispuşi să plătească pentru el?
    • Cât de uşor vor putea fi păstraţi clienţii?
    • Care va fi costul atragerii unui client? Dar al păstrării lui?
    • Cât timp va trece din momentul când antreprenorii plătesc furnizorul şi până la primirea banilor de la clienţi?
    • Care este valoarea capitalului pe leu vândut?
    • Cine sunt concurenţii actuali şi cât de uşor vor apărea şi alţii?
    • Ce resurse controlează concurenţii?
    • Vor fi agresivi faţă de nou-intraţi sau vor fi dispuşi la alianţe? În ce condiţii?
    • Ce vor avea de făcut antreprenorii pentru a se proteja faţă de concurenţii actuali? Prin ce vor fi diferiţi de aceştia?

    Pentru antreprenori, cele mai favorabile sunt afacerile cu cerere în creştere şi competiţie mai puţin acerbă, care nu impune reducerea preţurilor, permiţând obţinerea unor  marje atractive. Planul va prezenta în detaliu produsele/serviciile, preţurile şi costurile lor unitare, precum şi modalităţile de lansare pe piaţă şi costurile aferente. Analizând aceste informaţii, antreprenorii vor putea stabili cu mai multă certitudine dacă clienţii vor fi interesaţi de produsele/serviciile lor şi dacă-şi vor acoperi costurile. Cititorii vor dori să se lămurească dacă antreprenorii sunt conştienţi de aspectele favorabile ale oportunităţii, dar şi de pericolele care pot apărea.

    (3) Orice oportunitate se manifestă într-un anumit context extern. Este vorba despre macromediul care influenţează oportunitatea, industria şi competiţia. Contextul poate fi favorabil apariţiei de noi oportunităţi sau dimpotrivă; el poate influenţa în bine sau în rău performanţele companiilor. Se vor analiza:

    • Mediul politic, economic, social, tehnologic, ecologic, legislativ.
    • Ramura cu forţele sale: competiţia, clienţii, furnizorii, produsele substituibile, concurenţii potenţiali.
    •  Concurenţii direcţi.
    • Planul afacerii trebuie să demonstreze că antreprenorul este conştient de aspectele favorabile şi defavorabile şi că este pregătit să acţioneze în consecinţă. Este un plus dacă antreprenorul ştie şi poate să influenţeze favorabil contextul, prin alianţe şi lobby.

    (4) Howard Stevenson, profesor  de antreprenoriat la Harvard Business School şi investitor, arăta că antreprenorii adevăraţi vor să se bucure de toate recompensele pe care le pot aduce afacerile, dar pe cât posibil să transfere către alţii riscurile. Cum nu există afaceri fără riscuri, antreprenorii trebuie să demonstreze în business planuri că le anticipează şi ştiu cum să le minimizeze sau să le ocolească. De asemenea, să precizeze recompensele celor care-şi asumă aceste riscuri şi să-şi exprime disponibilitatea de a le negocia. Antreprenorii vor prezenta următoarele aspecte:

     

    • În ce interval de timp se va atinge punctul de echilibru şi când va deveni fluxul de numerar pozitiv?
    • Care va fi profitul estimat?
    • Când şi cum îşi vor recupera banii investiţi şi care va fi randamentul investiţiei?

    atunci când îşi riscă fondurile în afaceri antreprenoriale, investitorii doresc tranzacţii (deals) simple, corecte – din care să câştige toate părţile implicate, bazate pe încredere reciprocă şi care pot fi rediscutate, când se schimbă contextul. Riscul este inevitabil şi de aceea investitorii sunt mai încrezători atunci când business planul demonstrează că antreprenorii şi echipele îşi asumă responsabilitatea de a acţiona proactiv pentru a-l gestiona. Ei nu acceptă să investească în afacerile unor antreprenori care fie că nu sunt conştienţi de riscuri, fie încearcă să le ascundă. Şi, în definitiv, le fac astfel un bine, pentru că în felul acesta îi determină să evite un dezastru.

    În încheiere, reiau ideea care mi se pare importantă: elaborarea planului de afaceri nu reprezintă o garanţie pentru dezvoltarea durabilă a viitoarelor afaceri, dar îi ajută pe antreprenori să evite anumite greşeli, dintre care unele pot fi fatale. Iar dacă business planul demonstrează că antreprenorii pot gestiona corect întregul proces antreprenorial, de la observarea oportunităţii până la fructificarea rezultatelor afacerii, investitorii pot decide să-i finanţeze.

  • Ericsson Mobility Report, ediţia MWC 2016: Pauzele în redarea conţinutului video, la fel de stresante ca urmărirea unui film horror

    Ericsson lansează cu ocazia Mobile World Congress 2016, unul dintre cele mai mari târguri de tehnologie la nivel global, o versiune actualizată a studiului Ericsson Mobillity Report. Acesta analizează impactul pe care îl au diferite niveluri de performanţă a reţelelor asupra utilizatorilor de smartphone-uri şi percepţia lor legată de operatorii mobili şi furnizorii de conţinut digital.

    Studiul s-a bazat pe tehnologii din domeniul neuroştiinţelor* pentru a măsura obiectiv răspunsurile emoţionale ale utilizatorilor la diverse experienţe ce implicau telefonul mobil. Astfel,  au fost măsurate pulsul, activitatea cerebrală şi mişcările ochilor persoanelor care se uitau la videoclipuri pe telefon. 

    Încărcări grele ale paginilor web sau a conţinutului video au provocat creşterea pulsului utilizatorilor cu 38%. Pauzele de şase secunde în redarea conţinutului video au dus la creşterea nivelului de stres cu o treime. Astfel, stresul provocat de aceste întârzieri a fost asemănător cu cel produs de vizionarea unui film horror, sau de rezolvarea unei probleme de matematică şi chiar mai mare decât cel resimţit la o coadă la casă într-un supermarket. Odată ce un clip video începe să ruleze din nou, o pauză adiţională poate creşte dramatic nivelul de stres.

    • Numărul total de abonamente mobile a ajuns în ultimul trimestru din 2015 la aproximativ 7,3 miliarde, ceea ce înseamnă o rată de penetrare de 100% şi echivalentul numărul total de oameni care trăiesc pe glob.

    • Traficul de date mobile la nivel global a crescut cu 65% între ultimul trimestru din 2014 şi aceeaşi perioadă a anului 2015.

    • Există un miliard de abonamente LTE în întreaga lume, cu aproximativ 160 de milioane de abonamente noi în ultimul trimestru din 2015.