Valoarea cumulata a exit-urilor realizate de antreprenori locali a atins 360 mil. euro in primele trei luni ale acestui an, potrivit datelor centralizate de ZF.
Click aici pentru a citi cine sunt noii milioanari in euro.
Tag: tranzactii
-
Poate schimbam coperta
Iren Arsene, coproprietara editurii Curtea Veche, a inceput anul cu mari sperante in Jamie, bucatarul britanic care a adunat cu zambetul lui cuceritor o avere de 25 de milioane de lire. Iren Arsene l-a adus pe britanicul Jamie Oliver in Romania din 2006, i-a lansat trei titluri, iar vanzarile cartilor lui de bucate, impreuna cu alte titluri, precum cele ale lui Orhan Pamuk, castigatorul premiului Nobel pentru literatura de anul trecut, au adus editurii un salt al afacerilor de 50% in 2007.
Aceeasi crestere o asteapta Iren Arsene si pentru acest an, desi considera ca Jamie, Pamuk sau cartea cu dieta South Beach mai au inca un potential de crestere imens: „In tarile vestice, o editura face avere doar din copyright-ul pentru dieta South Beach, nemaiavand nevoie sa mai scoata si alte titluri, iar in Marea Britanie din cartile lui Jamie se vand intr-o saptamana mult mai multe decat in Romania intr-un an“ (in 2007, cartile scrise de Jamie Oliver s-au vandut in Romania in 25.000 exemplare). E mult, e putin? Iren Arsene exemplifica prin faptul ca tirajul considerat mediu de statisticile Ministerului Culturii este de 2.000 de exemplare si ca, practic, orice e peste acest prag poate fi considerat bestseller. „Este mult daca luam in calcul faptul ca e vorba de o carte destul de scumpa (pretul de lista este de 90 de lei – n.red.), ceea ce imi confirma teoria ca vanzarile de carte nu sunt mici pentru ca oamenii nu au bani, ci pentru ca acestea nu sunt pe lista lor de prioritati“, spune Iren Arsene. Iar cartile bucatarului britanic nu sunt scumpe pentru ca asa a vrut editura, ci pentru ca acestea au fost conditiile agentului: „Noi am fi vrut sa scoatem si o varianta mai ieftina, sa atragem cat mai multi cumparatori, dar conditiile copyright-ului sunt foarte dure si nu te lasa sa te abati deloc de la politica lor de marketing“.
Tocmai potentialul de crestere rezultat din drepturile de autor pe care le detine editura a fost si motivul pentru care un fond de investitii a intrat in negocieri cu familia Arsene, la sfarsitul anului trecut, pentru a cumpara Curtea Veche. Iren Arsene spune ca negocierile cu fondul de investitii, al carui nume prefera sa nu il spuna, s-au si incheiat, deoarece ea si sotul ei, Grigore Arsene, au preferat sa refuze oferta. „Au fost doua variante – achizitia unui pachet minoritar sau a intregii edituri -, insa nu am ajuns la o varianta avantajoasa pentru ambele parti“, spune coproprietara editurii, care nu exclude insa o vanzare a editurii, daca vor fi oferte avantajoase pentru a da un impuls de crestere afacerii. Editura Curtea Veche, ca si majoritatea celorlalte edituri din Romania, sunt afaceri mici (cifra medie de afaceri in acest domeniu fiind de 3-4 milioane de euro, in conditiile in care intreaga piata este evaluata la 60 de milioane de euro). „Sunt cateva edituri care au o crestere destul de interesanta, insa in general sunt afaceri mici si care au nevoie de investitii mici, ceea ce face ca foarte putine astfel de companii sa intre in atentia fondurilor de investitii“, spune Dragos Rosca, CEO al fondului de investitii Gemisa Investments, care spune ca nu a fost interesat pana acum de editurile romanesti. Infiintat in 2004, Gemisa vizeaza start-up-urile si afacerile de mici dimensiuni si este in prezent singurul fond de investitii ce detine in prezent o companie cu activitati de editare (este vorba despre Press Pro International, care editeaza zece publicatii medicale).
Cu toate ca nu a intrat inca in segmentul editurilor de carte, Dragos Rosca nu exclude aceasta posibilitate in viitor: „Depinde de companie, de managementul ei si de posibilitatile de dezvoltare pe piata pe care activeaza“. Oferte de achizitie au mers si spre editurile mai mari: in 2006 Gabriel Liiceanu a facut public faptul ca nu intentioneaza sa vanda editura Humanitas dupa ce avusese mai multe oferte, iar editura Polirom a primit de asemenea oferte de achizitie. Adrian Butuca a preferat insa sa consolideze afacerea, preluand editura Cartea Romaneasca, iar discutiile despre vanzare au fost deocamdata refuzate.
Posibilitatile de dezvoltare sunt de fapt principalul „activ“ pe care se bazeaza acum editurile: „Piata este foarte jos si va creste cu doua sau poate chiar trei cifre multi ani de acum inainte, bazandu-se pe o cerere din ce in ce mai mare, pe vanzarile online (internetul a ajuns acum la 15% din vanzarile totale si estimam ca vor creste din ce in ce mai mult), dar si pe vanzarile din hipermarketuri, care de asemenea au avut o crestere importanta in ultimii doi ani“, considera coproprietara de la Curtea Veche. In aceste conditii, ce valoare are o editura? Iren Arsene spune ca valoarea este egala cu cifra de afaceri plus depozitul de carte, evaluat la jumatate din cifra de afaceri. „Cifrele finale ale valorii pot fi ajustate ulterior cu elemente ce tin cont de ritmul de crestere a afacerii, atractivitatea sectorului in ansamblu, tipul de clienti pe care ii vizeaza si natura veniturilor generate“, mai spune Dragos Rosca.
Iren Arsene spune insa ca si cresterea organica este o optiune la fel de buna, dat fiind ca numai aceasta a fost modalitatea de crestere de pana acum. Este drept, editura a ajuns la acest nivel in zece ani (a fost infiintata in 1998), intr-un moment cand Iren Arsene, care avea pe atunci o firma de tehnoredactare si lucra cu alte edituri, a citit o carte a lui Dale Carnegie („Secretele succesului“) si a decis sa o aduca in Romania pe cont propriu. „Acum e multumita de doua lucruri: ca prima carte pe care a decis sa o aduca in Romania se indreapta spre 200.000 de exemplare vandute, dar si ca activeaza intr-o piata unde fiecare isi vede de treaba lui: „Piata este evaluata grosso modo la 50-60 mil. euro, dar de fapt nu se stie dimensiunea exacta, si asta imi da un confort incredibil“.
-
Evaluarea imobiliara: 30 mil. € in 2008
Afacerile evaluatorilor au crescut an de an, sustinute fiind de evaluarile bunurilor imobiliare care au ajuns in acest moment sa reprezinte aproximativ 70% din totalul evaluarilor, potrivit statisticilor Asociatiei Nationale a Evaluatorilor din Romania (ANEVAR), singura asociatie de profil de pe piata.
"Membrii nostri au avut afaceri de 25 de milioane de euro anul trecut, iar imobiliarul ar detine peste 17 milioane de euro“, spune Adrian Vascu, prim-vicepresedinte al organizatiei autohtone a evaluatorilor.
Potrivit acestuia, operatiunile derulate de membrii ANEVAR, organizatie care include si cei mai multi dintre jucatorii de anvergura de pe piata consultantei imobiliare, ar reprezenta intre 60% si 70% din totalul pietei.
Cu alte cuvinte, volumul total al pietei evaluarilor imobiliare a fost situat la circa 25 de milioane de euro la nivelul anului trecut, in conditiile in care tranzactiile cu proiecte imobiliare anuntate anul trecut (asa-numita investment market) a depasit 2 miliarde de euro, potrivit estimarilor Ziarului Financiar.
Majorarea numarului de tranzactii imobiliare si mai ales a cererilor de finantare pentru proiectele din real estate ar urma sa duca in acest an la o crestere cu cel putin 20% a pietei de evaluare imobiliara, care ar putea trece de 30 de milioane de euro. Exista insa si pareri mai optimiste, Adrian Nicolescu, managerul departamentului de evaluare din cadrul companiei de consultanta imobiliara CB Richard Ellis Eurisko, mizand pe un ritm de crestere de 50%.
In plus, cred consultantii imobiliari, numarul tot mai mare de cereri de finantare ar putea determina si o crestere a interesului pentru rapoartele de evaluare imobiliara care poarta stampila RICS (The Royal Institution of Chartered Surveyors) – organizatie care reprezinta practicanti ai profesiilor care au legatura cu domeniul imobiliar, precum evaluatori, manageri de proiect sau agenti de vanzare din Marea Britanie si fostele colonii britanice.
"Exista dezvoltatori straini care vor cere finantare pentru proiectele lor unor banci straine, iar acestea din urma le vor cere un raport de evaluare RICS“, spune Dan Ionascu, Head of Valuation Advisory Services in cadrul Cushman & Wakefield Activ Consulting.
Numai ca in prezent doar zece dintre membrii RICS isi desfasoara activitatea in Romania. „Este ca un club privat si exclusivist, se intra greu acolo“, considera Nicolescu. Potrivit normelor interne ale RICS, pentru ca o persoana sa ajunga membra a organizatiei internationale trebuie sa aiba o vechime minima in profesie de zece ani si sa sustina mai multe examene. Nu este de mirare atunci ca doar doi romani sunt pe lista membrilor RICS.
"Nu exista o recunoastere mai mare decat aceea de a fi membru al RICS (The Royal Institution of Chartered Surveyors)“, spune Adrian Crivii, directorul general al companiei de evaluare Darian, cea mai mare companie romaneasca de profil. Crivii este membru al RICS, dar si unul dintre membrii fondatori ai ANEVAR, organizatie care acum numara peste 6.500 de evaluatori.
Apartenta la oricare din cele doua asociatii nu este obligatorie pentru a realiza un raport de evaluare imobiliara, dar certifica ca raportul este realizat conform legislatiei in vigoare. „Este de ajuns sa fii membru al ANEVAR“, considera Nicolescu, asociatia autohtona fiind afiliata la Consiliul Director al Comitetului pentru Standarde Internationale de Evaluare (IVSC) si la Asociatia Mondiala a Organizatiilor de Evaluatori (WAVO).
Intre standardele de evaluare ale organizatiilor profesionale nu exista insa diferente majore, iar anticipata stabilire a unui birou local al RICS, potrivit evaluatorilor, va avea consecinte mai ales in ceea ce priveste profesiile de consultant imobiliar sau broker imobiliar.
"Cele doua asociatii nu se vor canibaliza. Pur si simplu, RICS include domenii pe care ANEVAR nu le include si invers. In timp, evaluatorii autohtoni care lucreaza in cadrul unei companii de dimensiuni mari vor tinde sa obtina si statutul de membru al RICS“, conchide Crivii.
-
Musat & Asociatii, afaceri de 15,7 mil. euro
"2007 a fost un an in care am consiliat multe dintre cele mai importante tranzactii din Romania, iar acest lucru s-a vazut si in rezultatele financiare. As spune ca am devansat ritmul de crestere al pietei, in conditiile in care majoritatea competitorilor nostri au obtinut la randul lor cresteri importante fata de anul precedent", a declarat Gheorghe Musat, senior partner si fondatorul firmei.
Casa de avocatura a anuntat ca facturat de 15.708.569 euro (respectiv 14.344.306 euro fara TVA) si a avut incasari de 12.846.736 euro (respectiv 11.639.922 mil euro fara TVA), inregistrand un profit de 7.075.678 euro. Aceste onorarii provin in proportie de 99,97% de la clienti privati (din care peste 80% sunt clienti/investitori straini) si doar 0,3% de la entitati de stat, potrivit datelor anuntate de casa de avocatura.
-
Cele mai mari afaceri din 2007
Fuziunile si achizitiile realizate pe piata romaneasca au depasit, in 2007, valoarea de 5 miliarde de euro, majoritatea tranzactiilor fiind realizate in sectorul imobiliar, este concluzia unui studiu al companiei de audit si consultanta financiara KPMG.
Alte domenii-cheie pentru acest tip de tranzactii au fost cel financiar, retail, clinici medicale private sau materiale de constuctii, se mai arata in studiul prezentat ieri in cadrul seminarului „Valoarea companiilor romanesti”.
Mai multe detalii pe www.gandul.info
-
Cum a intrat Advent in LaborMed
"Ofertele cele mai bune au venit de la cei care intelegeau piata cel mai bine", spune Ioana Filipescu, managing director al bancii de investitii Raiffeisen Investment, cea care a consiliat actionarii LaborMed. Dintre zecile de ofertanti pentru achizitia LaborMed, cel mai mare producator autohton de medicamente, unele grupuri aveau o experienta mai mare legata de Romania si de piata locala de generice.
Advent International a vandut in urma cu aproape doi ani compania clujeana Terapia grupului indian Ranbaxy, intr-o tranzactie de 324 de milioane de dolari, de sapte ori mai mult decat pretul platit de fondul american de investitii pentru achizitia, in 2003, a producatorului de medicamente.
Acum, Advent cumpara 100% din actiunile LaborMed, grup ce reuneste producatorul de medicamente si o firma de distributie a produselor farmaceutice, pentru 112 milioane de euro, restul de 11 milioane fiind preluarea datoriilor si garantii. Reprezentantii fondului de investitii nu au comentat pentru acest articol.
Pretul este considerat foarte bun de unii analisti care remarca faptul ca valoarea tranzactiei reprezinta de peste cinci ori cifra de afaceri si de peste 15 ori valoarea profitului. LaborMed a avut vanzari de 12 milioane de euro in primul semestru al lui 2007, iar profitabilitatea companiei a fost afectata de investitia de 13 mil. euro intr-o noua fabrica inaugurata anul trecut.
Procesul de vanzare a inceput in iunie 2007. "Noi am creionat calendarul si chiar ne-am tinut de el", spune Ioana Filipescu. "Parea incredibil la inceput", puncteaza Bogdan Stoica, partener al casei de avocatura Popovici Nitu si Asociatii, care a asigurat consultanta juridica a vanzatorilor. Actionariatul LaborMed se imparte intre Marilena Jiquidi, Ionel Lovin, Iliana Ghita (fiecare cu cate 26,13%), Constantin Mircioiu (6,61%) si Georgi Stoyanov Georgiev (15%).
Din cei aproximativ 120 de investitori contactati de Raiffeisen Investment, mai mult de o treime au depus oferte initiale, in timp ce oferte angajante au trimis nu mai putin de 23 de entitati. 70% dintre potentialii cumparatori contactati de banca de investitii erau producatori de medicamente generice, restul fiind fonduri de private equity, explica Ioana Filipescu.
Aflati care au fost principalele criterii de selectie si care este echipa de management pe care a pregatit-o cumparatorul in editia din aceasta saptamana a revistei BUSINESS Magazin care a apare miercuri pe piata.
-
Ultimul mohican in supermarketuri
Birourile retelei Ethos nu sunt intr-un spatiu luxos in inima Capitalei, ci alaturi de centrul logistic al retelei, care ocupa un spatiu de 2.500 mp inchiriati intr-o hala, in zona industriala cu strazi noroioase de la iesirea pe autostrada Bucuresti-Pitesti. Firma s-a mutat in spatiul din zona Carrefour Militari doar de cinci luni. „Inainte nu aveam birouri si nici prea mult personal. Eu si inca 2-3 oameni faceam cam toata treaba in firma“, spune Ion Soloman, care a deschis impreuna cu sotia sa primul magazin – intr-o zona periferica din Bucuresti – in urma cu 16 ani. Afacerea pe care au pornit-o cei doi a ajuns anul trecut la vanzari de aproape 23 de milioane de euro, in crestere cu 70% fata de 2006, iar previziunile pentru anul in curs se refera la 32 de milioane de euro. Soloman a intuit insa ca firma pe care a cladit-o are mai multe sanse de a inflori cu ajutor din exterior, motiv pentru care a intrat in discutii pentru gasirea unui partener care sa preia o parte din afacere, aducand si suficient capital ce-ar fi impulsionat dezvoltarea retelei. Inainte de a se angaja in vanzare, Ion Soloman s-a razgandit.
„Vom purta altfel discutiile anul viitor, pentru ca vom avea ca baza de negociere o retea cu vanzari cu peste 50% mai mari decat in 2007“, declara pentru BUSINESS Magazin Ion Soloman. In plus, Ethos are batute in cuie cateva proiecte ce urmeaza sa-i sporeasca rapid atractivitatea. Reteaua, ce numara acum 16 magazine, din care 12 in Bucuresti, se va mari anul acesta cu inca patru spatii, toate in afara Capitalei, investitia totala fiind de peste patru milioane de euro.
Soloman argumenteaza ca, spre deosebire de alti comercianti romani – ce aveau de ales intre riscul falimentului si vanzare -, nu s-a simtit presat sa renunte la afacere, care are acum o dimensiune ce-i ofera siguranta supravietuirii pe piata. Un partener insa i-ar fi putut asigura un suport pentru „a face mult mai multe intr-un timp mult mai scurt“. In plus, dimensiunea la care a ajuns deja reteaua cere un management mai strict, pentru ca „intr-o afacere de familie“, afirma antreprenorul, „partea emotionala («lasa-l in pace pe omul asta, ca lucram impreuna de zece ani») joaca un rol foarte important“ – iar „noi nu ne uitam foarte mult la indicatorii financiari“. De la un anumit punct insa, o afacere trebuie sa depaseasca libertatile antreprenoriatului si sa se alinieze unor rigori; „e nevoie de cineva care sa coordoneze activ si sa puna presiune pe cateva elemente-cheie, cum sunt profitul si costurile“. Prea multe tranzactii cu retele de supermarketuri nu au avut inca loc, iar interesul investitorilor se aprinde mai cu seama acum, dupa ce Carrefour a preluat reteaua Artima de la fondul de investitii Polish Enterprise Fund V (PEF V), un fond de capital privat administrat de Enterprise Investors (EI).
Mai ales ca tocmai francezii ce s-au extins, prin cumpararea Artima, pe segmentul supermarket „evalueaza in continuare orice oportunitate“, declara directorul general al Carrefour Romania, Jacobo Caller Celestino. Chiar daca accentul cade in acest an pe rebranduirea Artima, francezii vad in segmentul supermarketurilor cel ce va oferi cel mai mare ritm de crestere in anii urmatori, pentru ca „fata de alte formate ale comertului modern este subdezvoltat“, spune Caller.
2009 ii poate aduce lui Soloman pe de o parte un plus, iar pe de alta parte un minus. O putere mai mare in negocierea unui pret in vanzarea afacerii se poate dovedi un cutit cu doua taisuri. Reteaua Ethos s-ar putea dovedi prea scumpa pentru a mai gasi petitori, chiar daca abia o cifra de afaceri din acest an ar urma s-o aduca mai aproape de ceea ce oferea reteaua Artima in urma cu cativa ani, cand fondatorul Florentin Banu a vandut-o catre EI. Reteaua Artima, intrata din noiembrie 2007 in proprietatea francezilor de la Carrefour, avea in momentul in care a fost vanduta de fondatorul sau 14 supermarketuri, in 13 orase din Transilvania si Banat, cu o suprafata totala de peste 15.000 mp.
Artima este de fapt singura retea de supermarketuri ce a fost subiectul nu al uneia, ci a doua tranzactii, in cei cativa ani dintre vanzari crescandu-si valoarea de aproape trei ori. Carrefour a platit in urma cu cateva luni 55 de milioane de euro pentru cele 21 de supermarketuri pe care le-a luat de la Polish Enterprise Fund, fata de cele 17 milioane de euro platite de EI la preluare, in 2005 (pentru 12 magazine).
Pentru a ridica la randul sau miza, Soloman marseaza acum in cresterea afacerii, motiv pentru care are planuri pe toate directiile – de la investitii in cresterea numarului de magazine pana la completarea ofertei. „In urmatoarele saptamani vom face un studiu de piata sa vedem exact cum sunt vazute magazinele noastre de clienti si de cei ce nu intra in magazin“, spune Soloman, care recunoaste ca o vreme a cochetat cu ideea de a vinde din start toata afacerea. Discutii concrete a avut anul trecut cu un fond de investitii ce era interesat mai ales de cota de piata si de cifra de afaceri realizata de Ethos, explica Soloman. Negocierile au durat trei luni si „ajunsesem chiar sa facem simulari pe un format ideal de magazin“, dar au intervenit niste obstacole juridice. Alternativa oferita de acelasi petitor n-a fost multumitoare pentru Soloman, ce-ar fi trebuit sa renunte la controlul afacerii vreme de aproape un an inaintea vanzarii. „Poate am gresit, dar am crezut ca e un risc prea mare sa nu mai pot controla afacerea, care putea sa devina neatractiva.“ La negocieri au mai venit, in afara de fonduri de investitii, si comercianti, ca reteaua Match, care face parte din grupul Louis Delhaize, prezent deja pe piata romaneasca prin hipermarketurile Cora si prin reteaua de magazine de discount Profi.
Soloman recunoaste totusi ca n-a avut foarte multe oferte ferme de vanzare si stie si care sunt dezavantajele retelei pe care o conduce. Cel mai mare minus este ca dintre toate cele 16 spatii ale retelei, doar patru au suprafete mai mari de 400 mp. In plus, formatul nu e standardizat („ne-am adaptat magazinele in functie de dimensiunea spatiului“) si, nu in ultimul rand, reteaua nu e regionala, ci concentrata mai cu seama in Capitala.
Acum, obisnuit sa se implice pe toate palierele in luarea deciziilor, Soloman admite ca ii este inca foarte greu sa lase oamenii pe care i-a angajat sa-si faca treaba. Inainte insa, la inceputul anului trecut, a hotarat impreuna cu sotia sa sa formeze departamente specializate in firma – marketing, achizitii si resurse umane. Cel mai dificil moment psihologic a fost sa accepte cheltuielile cu noii angajati – de la salarii si pana la chiriile pentru birourile pe care le ocupa. „E greu sa scoti din buzunar dintr-o data cateva mii bune de euro lunar pentru un departament. Dar e profitabil in timp“, crede fondatorul Ethos, dand ca exemplu cei patru buyeri (achizitori) pe care i-a angajat anul trecut, de la care astepta sa-i aduca in 2008 un profit de 960.000 de euro. Pentru birouri si centrul logistic, Soloman a cumparat anul trecut un teren de 12.500 mp in apropierea zonei in care s-au mutat deja cu chirie, pentru ca Ethos avea nevoie imediata de spatiu, mai ales pentru depozit, iar firma de constructii a dat un termen de un an pentru lucrari. Intre timp, terenul si-a dublat valoarea („asa cum eu nu castig din comert“) si in saptamanile urmatoare i se va hotari „soarta“. „Daca nu construim nimic pe el imediat, o sa-l vindem, ca sa deblocam cash-ul“, spune Soloman. Tot pentru a avea acces la fonduri necesare in dezvoltare, firma va face contract de leasing pentru cele patru magazine ale caror spatii le are in proprietate „de pe vremea cand era la moda sa ai proprietati fizice“.
-
Taxa de prima inmatriculare ingheata tranzactiile second hand
Trag speranta ca vom scapa de ea, mai ales ca tot aud de romani care vor sa se judece cu statul pentru banii dati pe taxa auto.
Cei care au apucat sa aduca masini in tara sunt suparati pentru ca nu-si pot recupera banii investiti. Si nu le garanteaza nimeni ca vor putea sa scoata un pret bun daca taxa ramane in vigoare. Sau, mai rau, se mareste de la 1 iulie pentru anumite autoturisme.
Click aici pentru a citi continuarea
-
Bursa care profita de pe urma crizei
La Bursa de Valori Bucuresti, instrumentele financiare derivate au fost lansate inca de anul trecut, desi fara prea mult succes pana acum. Lipseste insa un lucru important pentru o piata in scadere: vanzarea in lipsa. Adica posibilitatea ca un investitor sa „vanda“ titluri pe care nu le detine, imprumutandu-le de la un detinator, pentru ca apoi sa le rascumpere si sa le returneze. Vanzarea in lipsa este un pariu pe scaderea pretului actiunii, investitorul urmand sa plateasca mai putin la rascumparare si sa iasa in profit.
Un astfel de instrument urmeaza sa fie introdus, cel mai probabil, in cursul acestui an; pana atunci insa, investitorii sunt blocati in „pariurile pe crestere“, care am vazut ca in ultima vreme nu prea au succes. Singurul loc unde se poate miza pe scaderea unor titluri este la Bursa Monetar-Financiara si de Marfuri Sibiu – Sibex, si anume prin intermediul instrumentelor derivate, contracte la termen (futures), prin care se stabileste cotatia unor actiuni la o data ulterioara.
Valoarea tranzactiilor incheiate in cursul lunii ianuarie la Sibex a depasit 1,4 miliarde de lei (380 de milioane de euro), ceea ce inseamna aproximativ 18 milioane de euro zilnic. Lichiditatea este cea mai ridicata din ultimele opt luni si a depasit-o pe cea a pietei principale de la Bucuresti, unde s-au inregistrat transferuri in valoare de circa 277 de milioane de euro, cu o medie de 13,2 milioane de euro pe zi, mult sub media de 16,5 milioane de euro de anul trecut.
Cifra efectiva a banilor intrati in piata prin aceste contracte este insa mult mai redusa (la Sibiu se tranzactioneaza in marja, adica banii ce sunt blocati pentru incheierea unui contract reprezinta doar 10-20% din total, restul fiind acoperiti de intermediar). Dar lichiditatea este un element foarte important, deoarece inseamna ca investitorii interesati sa deschida o pozitie isi pot gasi un partener de contract. Conform tranzactiilor in marja de unu la zece (depunerea a doar 10% din valoarea contractului), rezulta ca pe piata au fost transferate pana la 38 de milioane de euro, o mare parte a acestora insemnand castig de o parte si pierdere de cealalta.
Volatilitatea mare din ultima luna, cu diferente de 7-8 procente intr-o singura sedinta, i-a obligat pe cei mai multi speculatori sa isi deschida si sa isi inchida pozitiile in aceeasi zi. Evolutia surprinzatoare a pietelor internationale din ultimele saptamani, cu variatii importante datorate stirilor aparute, putea duce la pierderi uriase peste noapte. Un exemplu dat de brokeri este sedinta imediat urmatoare deciziei Rezervei Federale a Statelor Unite de a reduce pentru a doua oara dobanda de referinta in mai putin de doua saptamani. Cei care au pariat pe o revenire a pietelor dupa decizia Fed au pierdut, deoarece micsorarea a venit in paralel cu vestile negative din sectorul privat.
„Ianuarie a adus in prim-plan o perioada prelungita de scaderi drastice ale preturilor derivatelor pe actiuni, tendinta descendenta aducand investitorilor pe pozitii short (de vanzare) castiguri semnificative“, spune Decebal Todarita, purtator de cuvant al Sibex. Spre exemplu, contractele cu active SIF Moldova cu scadenta in martie au pierdut in luna ianuarie 69 de bani/actiune, iar pentru scadenta iunie 75,26 de bani/actiune, spune Todarita. Aceasta se traduce printr-un randament short de 172% in primul caz si de 188% in cel de-al doilea, in decurs de numai o luna.
Numarul contractelor incheiate in prima luna a anului la Sibiu a depasit 422.000, ceea ce inseamna un volum mediu zilnic de peste 20.000 de contracte, cu circa 25% peste media zilnica a anului trecut. Cele mai lichide actiuni au fost tot cele ale SIF 5 Oltenia si SIF 2 Moldova, titlurile cele mai importante ca valoare si de la Bucuresti. Derivatele cu activ suport SIF Oltenia au reprezentat peste 209.000 de contracte, iar cele ale SIF Moldova – 200.000. Cele doua produse derivate reprezinta mai mult de 95% din totalul operatiunilor incheiate.
Segmentul derivatelor financiare a fost tinta predilecta a investitorilor. Pe langa cele doua SIF-uri, un interes in crestere au atras si derivatele pe actiunile Bancii Transilvania, activ cu care au fost incheiate aproape 3.200 de contracte. In cursul lunii ianuarie, actiunile Bancii Transilvania de pe piata la vedere s-au depreciat cu 20%, coborand de la 0,89 lei pana la 0,715 lei. Scaderea, aproape la fel ca si cea a celor doua SIF-uri, este majora pentru un investitor care tranzactioneaza in marja, pierderea sau castigul fiind multiplicate de zece ori.
O lichiditate peste medie a avut si raportul leu/euro, pe acest activ fiind incheiate aproape 2.400 de contracte. Pentru pretul din viitor al aurului au fost realizate 400 de contracte. In ultima sedinta a lunii, moneda europeana a fost cotata la 3,7389 lei pentru scadenta din luna martie, cu doar 0,04 lei mai mult decat cotatia oficiala a valutei din aceeasi zi. Piata futures de la Sibiu vedea, la sfarsitul lunii trecute, cotatia SIF Moldova la 2,77 lei in luna martie si la 2,93 lei in iunie, in timp ce valoarea actiunii la BVB era de 2,71 lei. SIF Oltenia a fost cotata la 3,574 lei pentru scadenta martie si la 3,71 lei pentru iunie, ultimul pret al lunii pe piata spot fiind de 3,48 lei.
Conform cotatiilor din contractele incheiate, piata bursiera nu se va misca foarte puternic intr-o anumita directie in urmatoarele doua luni, desi poate fi observata o usoara crestere. Aceasta nu inseamna insa ca volatilitatea va disparea, iar investitorii la termen nu vor mai avea de lucru. In perioada urmatoare sunt asteptate rezultatele financiare din 2007 ale companiilor, alaturi de decizii macroeconomice cu impact puternic pe piata. Orice stire, indiferent daca are legatura directa sau indirecta cu piata de capital, va crea posibilitatea unor castiguri sau pierderi semnificative la bursa futures.
-
Microsoft ofera 44,6 mld.$ pe Yahoo!
Oferta, care va permite actionarilor Yahoo! sa aleaga intre a primi numerar sau un numar fix de actiuni Microsoft, este cu 62% mai mare decat pretul titlurilor Yahoo! la inchiderea sedintei bursiere din 31 ianuarie 2008, se arata intr-un comunicat al producatorului de software.
Cititi mai multe detalii pe www.mediafax.ro
Aflati de pe BUSINESS Magazin viziunea lui Bill Gates despre revolutia digitala ai carei martori suntem.