“Una dintre puţinele raz de soare din sectorul de bere din timpul crizei economice a fost dezvoltarea producătorilor de dimensiuni mici, însă acum şi aceste afaceri vor fi lovite de creşterea de 160% a taxei”, a spus Pierre-Olivier Bergeron, secretar general al Asociaţiei Berarii Europei. În opinia sa, preţul unei beri se va majora cu 25-40%, în timp ce tendinţa de mutare a consumul din restaurante şi cafenele se va accelera.
Tag: taxe
-
Cosmote, Orange, RCS&RDS şi Vodafone au achitat 204,1 milioane euro pentru licenţele telecom
“Conform caietului de sarcini, operatorii aveau obligaţia să achite, până la 30 noiembrie, prima tranşă pentru licenţele telecom în frecvenţele de 800, 900, 1.800 şi 2.600 MHz. Din câte ştim noi, operatorii şi-au îndeplinit aceste obligaţii”, a declarat preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), Cătălin Marinescu, la un eveniment de specialitate.
-
Italia verifică dacă Google îşi plăteşte taxele sau trimite profiturile în Irlanda
Ancheta anterioară, lansată de poliţia financiară din Italia în anul 2007, a vizat perioada 2002-2006 şi a dezvăluit că Google pusese la punct un sistem de transferare către Irlanda a profitului obţinut în Italia, pentru a plăti taxe mai scăzute, transmite CNBC.
Compania care operează cel mai mare motor de căutare din lume şi dezvoltă cel mai răspândit sistem de operare pentru smartphone-uri are probleme similare cu autorităţile din Franţa şi Marea Britanie.
Potrivit concluziilor anchetei anterioare din Italia, Google nu a declarat venituri de cel puţin 240 milioane euro obţinute în perioada 2002-2006 şi datorează către stat suma de 96 milioane euro, aferentă taxei pe vânzări.
Noua investigaţie are rolul de a verifica evoluţia obligaţiilor fiscale ale compainei în Italia.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
PMB pregăteşte o taxă pentru circulaţia în Bucureşti
Buvinieta ar putea fi introdusă într-un an sau doi pentru întreaga infrastructură din Capitală în vederea susţinerii lucrărilor majore de infrastructură de tipul “autostrăzii suspendate”, a declarat marţi Ion Dedu, director executiv la Direcţia Transporturi, Drumuri şi Sistematizarea Circulaţiei din cadrul Primăriei Capitalei, la conferinţa Mediafax talks about Construction. În prezent, în Bucureşti se aplică taxe pentru autovehiculele care depăşesc 3,5 tone, în funcţie de tonaj şi de zone.
-
Raport: România, ţara cu cele mai multe taxe din ECE. La nivel mondial, şi-a îmbunătăţit poziţia
Astfel, România se plasează pe locul 136 în clasamentul PwC, care analizează 185 de economii la nivel mondial. Clasamentul Paying Taxes 2013 a fost realizat de Bănca Mondială, IFC şi PwC, iar concluziile arată că România a fost a treia ţară din punct de vedere al progreselor înregistrate dintre ţările din Europa Centrală, după Slovacia şi Slovenia. În acelaşi timp, cele mai multe dintre statele din regiune au înregistrat un regres în ultimul an în clasamentul Paying Taxes.
-
Muncile lui Obama. Ce îl aşteaptă în al doilea mandat
Comentatorul de la UBS anticipa însă că politicienii vor ajunge la un compromis în privinţa problemei nr. 1 – vârful de deficit bugetar care se profilează la anul (800 mld. dolari), acum că reducerile de taxe pentru americanii cu venituri mari, inaugurate în era Bush şi prelungite de Obama în 2010 vor expira, concomitent cu reducerile de impozite pe salarii instituite de Obama. În perspectiva negocierilor ce încep în această săptămână, democraţii invocă exit poll-urile care arată că majoritatea americanilor sunt în favoarea unor taxe mai mari pentru cei bogaţi. Republicanii, în schimb, care controlează şi în actuala legislatură Camera, speră şi acum ca majorarea veniturilor la buget să se facă pe seama reducerii cheltuielilor statului pentru programe sociale.
Un compromis va fi greu de realizat însă, din moment ce Congresul rămâne cam cu aceeaşi configuraţie ca în legislatura precedentă, cu o Cameră dominată de republicani şi un Senat dominat de democraţi, ceea ce până acum a însemnat doar luni întregi de certuri chinuitoare, finalizate de obicei cu cedarea democraţilor în faţa ameninţărilor republicane cu blocarea completă a procesului legislativ dacă nu obţin ceea ce vor. Economistul Paul Krugman îl sfătuieşte pe preşedinte, într-un editorial din The New York Times, să nu mai cedeze, în numele sperietorii false că dacă nu se rezolvă chestiunea deficitului în sensul dorit de republicani (deci cu o nouă prelungire a tăierilor de taxe pentru americanii bogaţi), America ar intra în recesiune. De data aceasta nu mai avem de-a face cu un risc iminent de blocare a bugetului şi a cheltuielilor, ca în cazul negocierilor de anul trecut pe marginea majorării plafonului datoriei externe, astfel încât Obama are acum mai mult spaţiu de manevră şi ar trebui să-l folosească spre a pune capăt tacticilor de “şantaj” folosite de republicani, susţine Krugman.
În politica externă, prima acţiune a lui Barack Obama a fost să anunţe sancţiuni contra unor miniştri şi instituţii din Iran suspecte că au persecutat ziarişti şi au blocat accesului la internet pentru iranieni. Analiştii estimează însă că prioritatea lui Obama în al doilea mandat nu va fi deloc Orientul Mijlociu, în ciuda speranţelor Israelului, rămase nesatisfăcute din vremea primului mandat, ci Asia, unde obiectivele Americii sunt construirea unei relaţii de cooperare cu China în locul uneia de confruntare, promovarea Indiei ca putere regională şi exploatarea oportunităţilor economice de pe continent.
Barack Obama a câştigat alegerile prezidenţiale din 6 noiembrie cu un avantaj net în faţa contracandidatului său Mitt Romney. După anunţarea, sâmbătă, a rezultatelor din Florida, ultimul stat care mai rămânea să comunice bilanţul voturilor, Obama conduce cu 332 la 206 în cazul voturilor electorale şi cu 50,5% la 47,9% la votul popular.
-
Cele două porunci ale FMI pentru România
Instituţia cere Guvernului să facă o listă cu companiile unde vrea să rămână acţionar şi una cu celelalte, care urmează să fie vândute sau lichidate, pornind de la premisa că ponderea companiilor de stat în economie (10% din forţa de muncă şi 9% din PIB anual) e prea mare faţă de alte state din Est şi grevează eficienţa colectării şi a cheltuirii veniturilor.
În acelaşi timp, FMI cere reforma asistenţei medicale şi o nouă lege a sănătăţii înainte de orice majorare a finanţării pentru acest sector, sugerând în context majorarea cu câte 1% a impozitului pe venit, a CASS şi a TVA, pe motiv că nivelul primelor două e prea mic faţă de alte state din UE.
Vâlvă mare a iscat, în raportul FMI despre România, probabilitatea mai mare dată ipotezei ca evoluţia PIB să varieze la anul undeva între -4 şi 3% decât între 0 şi 2%. FMI păstrează însă ca scenariu de bază o creştere a PIB de 0,9% anul acesta şi de 2,5% la anul.
Pesimismul instituţiei este rezervat pentru constatarea că redresarea economică lentă de acum arată ce urme adânci a lăsat criza în România, ţinând cont că performanţa din 2011 a reflectat factori temporari (recolta excepţională) şi nu ameliorarea PIB potenţial. “Rate de creştere de 5-6% pe an vor fi dificil de atins în absenţa unor reforme care să crească ocuparea forţei de muncă şi să atragă mai multe investiţii”, notează FMI.
-
Impozitele, amenzile şi taxele locale vor creşte cu 16,05% din 2013
“În concordanţă cu prevederile Codului fiscal, se actualizează nivelurile impozitelor şi taxelor locale, precum şi amenzile aplicabile începând cu anul fiscal 2010, prin elaborarea unui nou proiect de hotărâre a Guvernului, începând cu anul fiscal 2013, cu rata inflaţiei pentru perioada de 3 ani de la ultima indexare, respectiv 16,05% pentru anii 2010-2012”, se arată nota de fundamentare a proiectului de Hotărâre. Ministerul estimează că, prin indexarea la inflaţie a impozitelor şi taxelor locale, veniturile bugetelor locale vor creşte cu 531,62 milioane de lei în următorii trei ani. În urma majorării, valoarea impozabilă a unei clădiri cu cadre din beton armat sau cu pereţi exteriori din cărămidă arsă va creşte de la 806 lei/mp la 935 lei/mp în cazul spaţiilor dotate cu instalaţii electrice şi de canalizare şi de la 478 lei/mp la 555 lei/mp în cazul clădirilor neracordate la astfel de utilităţi.
-
Marile bănci din SUA au creat peste 10.000 de subsidiare în toată lumea pentru a plăti taxe mai mici
JPMorgan Chase, cea mai mare bancă din Statele Unite, este responsabilă de înfiinţarea celor mai multe unităţi, 3.391, urmată de Goldman Sachs, Morgan Stanley şi Bank of America, fiecare cu peste 2.000 de subsidiare, arată un studiu al Fed New York. Citigroup, a treia mare instituţie de credit din SUA, a înregistrat în perioada respectivă 1.645 subsidiare, informează Bloomberg.
Criticii afirmă că marile grupuri financiare sunt prea complicate pentru a fi conduse. O lege din 2010 cerea autorităţii federale pentru administrarea depozitelor şi Fed să se asigure că marile bănci pot fi lichidate fără a crea probleme sistemului financiar, dacă o astfel de măsură devine necesară.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Club BUSINESS Magazin: Economia albă vs. economia neagră
Invitaţii Club BUSINESS Magazin:
RADU TIMIŞ, preşedinte Cris-Tim
JAN GLAS, manging partner TPA Horwath
ANCA BIDIAN, CEO Kiwi Finance
EMILIAN DUCA, managing partner Tax&Business Solutions SRL
CĂTĂLIN BĂICULESCU, avocat Muşat&Asociaţii
IONEL BLĂNCULESCU, consultant financiar
VICTOR CIUPERCĂ, area manager amb Holding Gmbh
SORANA MANTHO, corporate affairs Philip Morris
CRISTIAN PĂUN, Academia de Studii Economice, BucureştiBUSINESS Magazin: Sunteţi de acord cu estimarea Curţii de Conturi a economiei negre din România, de 30% din PIB?
EMILIAN DUCA: Procentele care apar pe piaţă sunt agregate. Dacă facem paşi în afara Bucureştiului, vom constata că procentul e mult mai mare de 30-40%. Sunt insule de economie formală într-o mare de economie informală.
RADU TIMIŞ: În provincie funcţionează foarte bine trocul. Toată lumea oferă ceva contra ceva. S-a ajuns la nebunia în care deja sunt furnizori mijlocii de la care dacă vrei să cumperi cu factură nu poţi. Una din măsurile pe care noi le-am propus e ca tot ce înseamnă bon fiscal să nu depăşească cinci mii de euro. În felul ăsta, poţi să controlezi banii negri. Tot ce înseamnă parte de restaurante, băcănie, locuri unde nu se oferă bon fiscal, am cerut ca bonul să se ofere înaintea efectuării serviciului. Un impact mare îl are şi TVA. În agricultură noi estimăm ca 90% din TVA dispare.
În discuţiile avute cu ANAF, cu Ministerul Economiei, toată lumea aduce următorul argument: FMI nu e de acord cu reducerea taxei şi, pe planul al doilea, ce putem în loc. Ca să putem purta un dialog şi să vedem care să fie sursa pentru venituri bugetare sporite, am solicitat să vedem cum se colectează taxa. Are ministerul de finanţe astfel de date, pe produs, pe grupe de produse, pe zone de colectare? Se pare că nu au vrut niciodată să existe acel sistem informatic prin care să se monitorizeze drumul unui produs de la intrarea în ţară şi cât TVA se colectează până la consumatorul final.VICTOR CIUPERCĂ: Un astfel de sistem există, dar nu e folosit. Dacă intră produsele şi sunt înregistrate vamal, informaţia există.
RADU TIMIŞ: Ministerul Finanţelor nici măcar nu se îngrijeşte să calculeze cât de mare e evaziunea în anumite sectoare. Eu sunt producător. Pe mine mă interesează şi cât costă apa sau gravitaţia la mine în fabrică, pentru că de eficienţă depinde cât de competitiv sunt în piaţă. Nu poţi ca minister de finanţe să nu ştii cum colectezi banii, de la cine şi pe ce. Este inadmisibil. Dacă există un astfel de sistem, eu aş vrea să ştiu cât a costat şi apoi aş cere unei firme să-mi spună cât mai costă ca din trei butoane să ştiu orice dată.
VICTOR CIUPERCĂ: Licitaţiile din ultimii zece ani sunt publice. Să vedeţi câte licitaţii de la ministerul finanţelor publice sunt legate de informatizare.
RADU TIMIŞ: Aş vrea să aflu cât ne-ar mai costa să punem un astfel de sistem pe picioare. Când avem informaţia, vom şti şi măsurile. Dacă în agricultură se colectează 10%, atunci fac TVA de 5%, toată lumea va plăti 5% şi voi avea de zece ori mai multe şanse să colectez mai mult decât nivelul actual.