BusinessMagazin

Tag: proces

  • Compania Google ar putea fi dată în judecată în scandalul fotografiilor nud ale celebrităţilor

    Martin Singer, un avocat din industria de divertisment, a declarat, miercuri, că Google “face milioane şi profită de pe urma victimizării femeilor” şi ar putea să plătească daune de peste 100 de milioane de dolari, potrivit New York Post, ce a publicat o scrisoare a acestuia, care nu spunea însă ce vedete reprezintă.

    Google “ştie că imaginile piratate sunt proprietatea cuiva, sunt fotografii şi videoclipuri intime şi confidenţiale, obţinute pe căi ilegale şi publicate de nişte brute perverse care încalcă dreptul la viaţă privată şi minima decenţa umană”, a mai spus Singer, potrivit cotidianului american.

    Avocatul nu a putut fi contactat pentru a confirma scrisoarea.

    Martin Singer a spus că a trimis Google mai multe informări despre încălcarea legii privind drepturile asupra conţinuturilor digitale (Digital Millennium Copyright Act), care cere furnizorilor de internet să îndepărteze materialele asupra cărora cineva are drepturi de autor, la cererea proprietarului.

    Avocatul a spus că, în timp ce alte platforme online, cum ar fi Twitter Inc., au dat curs cererilor şi au şters fotografiile, Google continuă să le afişeze în rezultatele căutărilor şi le găzduieşte pe platforma YouTube şi pe reţeaua sa de bloguri.

    Singer a cerut Google îndepărtarea imediată a tututor imaginilor ofensatoare, dar a precizat că Google trebuie să păstreze informaţii legate de aceste imagini, “pentru a fi folosite legat de plângerile aflate în curs sau viitoare”.

    “Am îndepărtat zeci de mii de fotografii, la câteva ore după ce am primit o solicitare, şi am dezactivat sute de conturi”, a spus compania Google într-o declaraţie.

    De la începutul lui septembrie, numeroase fotografii private, unele nud, ale unor vedete ca Jennifer Lawrence, Mary Elizabeth Winstead, Kate Upton, Rihanna şi Kim Kardashian, au fost afişate pe internet după ce conturile iCloud ale acestora au fost sparte, iar imaginile intime au fost publicate pe site-urile 4Chan şi Reddit.

     

  • Camera de Comerţ Bucureşti şi conducerea instituţiei, trimişi în judecată pentru fapte de corupţie

    Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB) a fost trimisă în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru două infracţiuni concurente împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, respectiv folosirea sau prezentarea de documente sau declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, cu consecinţe deosebit de grave.

    Preşedintele CCIB, Sorin Petre Dimitriu, va fi judecat pentru constituirea unui grup infracţional organizat, folosirea autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial în scopul obţinerii pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase, trei infracţiuni de abuz în serviciu şi infracţiunea împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, respectiv folosirea sau prezentarea de documente sau declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, cu consecinţe deosebit de grave, iar consiliera acestuia, Gabriela Dumitriu, pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi complicitate la folosirea autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obţinerii pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase.

    Gabriel Dan Mihuţ, director general la CCIB, este acuzat de constituire a unui grup infracţional organizat, folosirea autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial în scopul obţinerii pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase şi trei infracţiuni de abuz în serviciu, iar Laurenţia Vasilescu, director economic al CCIB, va fi judecată pentru săvârşirea infracţiunii împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, respectiv folosirea sau prezentarea de documente sau declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, cu consecinţe deosebit de grave.

    Procurorii arată, în rechizitoriul trimis instanţei, că Sorin Dimitriu, Gabriel Mihuţ şi Gabriela Dumitriu au conceput, organizat şi pus în aplicare un mecanism care presupunea, pe de o parte, accesarea frauduloasă de fonduri europene pentru diferite proiecte, iar pe de altă parte, “spolierea angajaţilor CCIB de o mare parte din veniturile salariale obţinute din activitatea prestată în cadrul proiectelor, prin simularea unei aşa-zise «sponsorizări» către instituţia angajatoare, sumele astfel rezultate fiind cheltuite după bunul plac de către conducerea CCIB”.

    Cercetările în acest dosar au vizat fapte săvârşite în  perioada 2010-2012, în contextul  derulării la CCIB a unor proiecte finanţate din bugetul Fondului Social European (FSE) în cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU).

    “Astfel, s-a procedat la cooptarea, în cadrul proiectelor finanţate din fonduri europene contractate de către CCIB, în calitate de beneficiar, a angajaţilor Camerei, prin semnarea de acte adiţionale la contratele individuale de muncă. Angajaţii urmau să deruleze activitatea curentă în cadrul Camerei, pentru care primeau salariu şi, în plus faţă de aceasta, urmau să presteze diferite activităţi în cadrul proiectelor derulate de Cameră, pentru care primeau remuneraţie în funcţie de bugetul fiecărui proiect, sume provenind din fonduri europene. Din totalul de 58 de angajaţi ai instituţiei, 48 de angajaţi desfăşurau activităţi în cadrul proiectelor finanţate din fonduri europene”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

  • Mircea Coşea: “În România, există un proces de reindustrializare pe orizontală, o dezvoltare pe platforme industriale specifică primei jumătăţi a secolului 20”

    “Există un proces de reindustrializare pe orizontală, o dezvoltare pe platforme industriale specifică primei jumătăţi a secolului 20, adică pe partea finală a producţiei, cu operaţiuni de asamblare şi manufacturare. ”Părţile de cercetare, dezvoltare, marketing, aparţin unor firme mari. Un exemplu este Dacia care produce în fabrica de la Mioveni un autoturism care este proiectat şi marketat de Renault”, declară analistul Mircea Coşea.

    Specifică momentului este şi dezvoltarea din domeniul IT, unde producţia este bazată pe inteligenţă şi investiţii mici, din pricina lipsei de capital.

    ”Există o schemă de reconstrucţie a sectorului industrial românesc dar în cu totul alte scheme şi principii decât în perioada în care s-a făcut industrializarea iniţială a României”, constată Coşea. În secolul trecut, industrializarea marşa pe domeniul industriei grele, constructoare de maşini, de la producătorii de materii prime până la cei de pe ale căror linii de producţie ieşeau maşini. Industria grea asigura la acel moment independenţa şi suveranitatea ţării. ”În prezent nu sunt cristalizate creneluri pe baza cărora să putem accesa pieţele externe. Suntem subcontractori, cu industrii dezvoltate pe orizontală, ceea ce înseamnă că vom fi dependenţi de marii producători şi pieţele externe. Ca furnizori suntem în umbra unor mari producători. Domeniul agroalimentar este cel care ne poate da speranţe de dezvoltare a industriei”, completează Coşea. El conchide nu avem o industrie de sine stătătoare care să poată exporta sub marcă proprie, însă industria mică şi mijlocie este un atu pe care ar trebui să marşăm.

  • Cererea lui Dan Voiculescu de anulare a pedepsei se judecă în continuare la Curtea de Apel Bucureşti

    Avocaţii lui Dan Voiculescu au depus, în 18 august, la Curtea de Apel Bucureşti, o contestaţie în anulare cu privire la pedeapsa primită de acesta în dosarul ICA, iar imediat după acest demers au formulat o cerere de strămutare a cauzei la o altă curte de apel din ţară.

    Motivele invocate de avocaţii lui Voiculescu au fost legate de mediatizarea excesivă a dosarului, dar şi de faptul că magistraţii Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea nu ar fi fost imparţiali atunci când au dat sentinţa în cauză.

    Cererea de strămutare a procesului în care Dan Voiculescu solicită anularea pedepsei a fost însă respinsă ca nefondată de către judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), care au dispus astfel ca acest proces să fie analizat în continuare de magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti.

    Instanţa de la Curtea de Apel Bucureşti a stabilit ca cererea lui Dan Voiculescu de anulare a pedepsei să se judece în 14 octombrie.

    Completul de judecată de la Curtea de Apel Bucureşti format din magistraţii Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea i-a condamnat definitiv, în 8 august, în dosarul privatizării ICA, pe Dan Voiculescu la 10 ani de închisoare, pe Gheorghe Mencinicopschi, fost director al ICA, la opt ani, şi pe fostul ministru Sorin Pantiş la şapte ani de închisoare.

    În acelaşi dosar, fostul director al Agenţiei Domeniilor Statului (ADS) Corneliu Popa a fost condamnat la opt ani de închisoare, iar Jean Cătălin Sandu, fost şef al Direcţiei Juridice din ADS, a primit şase ani de închisoare. Tot la şase ani de închisoare a fost condamnat Vlad Nicolae Săvulescu, fost şef al Direcţiei de Privatizare-Concesionare din ADS.

    Flavius Adrian Pop, fost şef de serviciu în ADS, a fost condamnat la cinci ani cu executare. Gheorghe Sin şi Constantin Baciu au primit patru ani de închisoare cu suspendare, iar Vica Ene şi Grigore Marinescu, trei ani, tot cu suspendare.

  • Shia LaBeouf scapă de închisoare după incidentul din iunie când a întrerupt o piesă de teatru

    Actorul în vârstă de 28 de ani trebuie să fie prezent la toate audierile şi să urmeze un program de tratament de trei luni, potrivit contactmusic.com.

    Potrivit BBC, Shia LaBeouf a fost arestat pe 27 iunie după ce “a fumat, a strigat la actori şi a folosit un limbaj violent” şi s-a opus forţelor de ordine care au intervenit pentru a-l da afară din sala de teatru din New York, unde vedeta venise să asiste la musicalul “Cabaret”, cu Michelle Williams şi Alan Cumming în rolurile principale.

    Judecătoarea Diana Boyar l-a întrebat pe LaBeouf: “Pledezi vinovat pentru că eşti vinovat?”. Actorul a răspuns cu un simplu “da”, fără a face vreun comentariu la plecarea de la tribunal.

    Actorul american, care a devenit celebru datorită filmelor din seria “Transformers”, a avut mai multe probleme profesionale în ultimul an. În decembrie a fost acuzat de plagiat, scandal în urma căruia a anunţat printr-un mesaj pe Twitter ca se retrage din viaţa publică. “În lumina recentelor atacuri asupra integrităţii mele artistice, mă retrag din viaţa publică”, a scris vedeta pe contul său de Twitter în ianuarie. O lună mai târziu, actorul a părăsit supărat conferinţa de presă organizată cu ocazia lansării peliculei “Nimfomana”, regizată de Lars Von Trier, în care shia LaBeouf are un rol important.

    Cel mai recent film în care apare pe marile ecrane este “Furia: Eroi anonimi”, în regia lui David Ayer, unde Shia LaBeouf joacă alături de Brad Pitt şi Jason Isaacs. Filmul va avea premiera în România pe 24 octombrie.

  • Cauza românească a perpetuării crizei. România are cea mai slabă infrastructură din Uniunea Europeană

    ANALIŞTII AU TOT REPETAT ÎN ULTIMII ANI CĂ INVESTIŢIILE, ÎN SPECIAL ÎN INFRASTRUCTURĂ, AU FOST NEGLIJATE, CEEA CE A LOVIT DIRECT ÎN ECONOMIE. Cheltuielile de capital, adică investiţiile făcute de stat, au fost pe o tendinţă descendentă în ultimii ani, comparativ cu vârful atins în 2008, de 26,7 mld. lei. Banii destinaţi investiţiilor au devenit, din păcate, in-stru-mentul prin care s-au diminuat cheltu-ielile bugetare, buf-fer-ul de unde s-au făcut ajus-tări pentru a salva ţintele de deficit bugetar agreate cu partenerii financiari internaţionali.
    În 2013 guvernul a investit numai 18 mld. lei de la buget, pentru ca în primul semestru din acest an să cheltuiască 7,15 mld. lei, cu aproape 33% mai puţin decât în primele şase luni de anul trecut. Practic, cheltuielile de capital au înregis-trat în prima jumătate a acestui an o performanţă foarte slabă, respectiv un grad de realizare de doar 70% faţă de nivelul programat.

    PRĂBUŞIREA INVESTIţIILOR PUBLICE, COMPLETATĂ DE AJUSTAREA CHELTUIELILOR DE CAPITAL ALE COMPANIILOR, DIN CAUZA „TAXEI PE STÂLP“, ŞI-AU PUS PUTERNIC AMPRENTA ASUPRA ECONOMIEI, ARUNCÂND ROMÂNIA DIN NOU ÎN RECESIUNE TEHNICĂ.

    Lucrările de infrastructură de transport care ar fi trebuit să asigure relansarea sectorului construcţiilor nu au început în prima jumătate a anului. Un exemplu este autostrada Comar-nic – Braşov, prima şosea construită în concesiune de statul român, care are investitori privaţi de mai bine de jumătate de an, însă contractul de concesiune a rămas ”în aşteptare„. Un alt exemplu este centura de sud a Capitalei, unde statul a reziliat trei contracte de construire înche-iate încă din 2008, pe care însă nu s-a lucrat din cauza lipsei de finanţare.

    Cheltuielile to-tale pentru investiţii care includ, pe lân-gă cheltuielile de capital, şi sumele afe-rente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe au fost în primul semestru de 9,6 mld. lei, cu aproximativ 20% sub nivelul din primele şase luni de anul trecut. ”Scăderea cheltuielilor totale de investiţii din primul semestru, de circa 20%, este una foarte puternică. Cred că această evoluţie a fost determinată de doi factori. Pe de-o parte, a fost motivată de nevoia de ajustare a cheltuielilor pentru a rămâne în ţinta de deficit bugetar având în vedere colectarea slabă a veniturilor. Pe de altă parte, ajustarea cheltuielilor de investiţii a fost determinată şi de o lipsă de proiecte finanţate atât din fonduri europene, cât şi din resurse interne„, consideră Ionuţ Dumitru, şeful Consiliului Fiscal.

    Cu ce explicaţii a venit Ministerul Finanţelor? A invocat faptul că fără plata arieratelor din 2013, cheltuielile de investiţii din primele şase luni ale anului 2014 ar fi în creştere faţă de perioada similară a anului trecut. În primele 6 luni ale anului 2013 s-au plătit arierate ale Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale în sumă de circa 2 miliarde lei, precum şi arierate ale administraţiilor locale din împrumuturi din trezorerie în sumă de 800 milioane de lei

    Analizând sumele destinate investiţiilor la nivel regional, se constată că au fost ani în care Româ-nia a avut cea mai mare alocare (atât ca procent din PIB, cât şi ca procent din veniturile bu-ge-tare, standarde ESA 95) pentru in-ves-tiţii publice în comparaţie cu ţările din UE 27. Cu toate acestea, rezultatele în ter-meni de îmbunătăţire a calităţii infra-structurii au fost modeste.

    Cu cheltuieli de capital mai mici, unele ţări pre-cum Polonia, Ungaria sau Bulgaria au ajuns să aibă infrastructură de o calitate mai bună, după cum a remarcat şi Consiliul Fiscal.

    Este adevărat că nu toate investiţiile pot să fie realizate din bani de la buget, un rol important avându-l atragerea de fonduri europene. Dar şi la absorbţia fondurilor europene evoluţia guvernanţilor români a fost dezamăgitoare. Au fost perioade în care, pe hârtie, guvernele au avut programe, însă în realitate investiţiile statului au rămas la pământ. Cu toate că de la investiţiile statului s-a aşteptat ieşirea din criză, banii nu s-au dus în economie.

  • Dosarul referendumului: Majoritatea martorilor audiaţi miercuri au spus că nu au votat

    “Mi s-a prezentat o listă de la o altă secţie, o listă suplimentară. Era numele meu acolo, dar nu mi-am recunoscut semnătura”, “M-au găsit pe o listă la căminul cultural. Nu era semnătura mea” şi “Nu am votat. Am trimis vorbă să vină cu urna mobilă, dar nu a venit nimeni” sunt câteva din declaraţiile martorilor audiaţi miercuri la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).

    Cele 12 persoane audiate sunt din comuna Ţigăneşti, judeţul Teleorman. Majoritatea lor au vârste de peste 70 de ani, iar o parte nu ştiu să scrie sau să citească.

    După ce au dat declaraţii în faţa instanţei, ei au spus că au fost aduşi “cu duba Poliţiei”, asta deoarece instanţa a dispus emiterea de mandate de aducere pe numele lor, pentru că nu s-au prezentat în faţa judecătorilor atunci când au fost citaţi.

    Tot miercuri sunt audiaţi şi o parte dintre inculpaţi, membri ai comisiilor de votare din localitatea Bragadiru-Teleorman.

    În acest dosar, soţii Marius Marinel şi Simona Cristina Preduţ au fost judecaţi separat de ceilalţi 73 de inculpaţi, prin procedura simplificată, după ce şi-au recunoscut vinovăţia. La 2 iulie, instanţa supremă i-a condamnat pe cei doi la câte un an şi patru luni de închisoare cu suspendare şi le-a stabilit acestora un termen de încercare de trei ani şi patru luni.

    Instanţa supremă a înregistrat în 7 octombrie 2013 dosarul “Fraudă la referendum”, în care au fost trimişi în judecată Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane, iar judecarea cauzei a început în 15 noiembrie.

    Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, în prezent deputat şi vicepremier, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

    Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, “cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale”.

    Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.

    “Infracţiunile reţinute în sarcina persoanelor implicate în desfăşurarea procesului de votare – preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare – au constat în principal în aceea că ei şi-au încălcat atribuţiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât şi liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora şi introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obţinute prin falsificarea semnăturilor”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

  • Dosar Rompetrol: Instanţa constată decesul lui Patriciu, însă nu încetează deocamdată procesul penal

    “Vom constata că a intervenit decesul apelantului intimat care este un fapt de notorietate. (…) Încetarea procesului penal va fi luată în discuţie în cadrul dezbaterilor şi nu la acest moment procesual”, a spus preşedintele completului de judecată.

    La termenul de marţi sunt audiaţi mai mulţi inculpaţi din dosar.

    Omul de afaceri Dinu Patriciu, în vârstă de 64 de ani, a murit pe 19 august, la Londra, acesta suferind de mai mulţi ani de cancer.

    Dinu Patriciu a fost achitat, la 28 august 2012, de Tribunalul Bucureşti în dosarul Rompetrol, în care procurorii au cerut pedeapsa maximă, de 20 de ani de închisoare, pentru infracţiuni printre care delapidare, spălare de bani şi manipularea pieţei.

    Totodată, instanţa i-a achitat şi pe ceilalţi 11 inculpaţi din dosar, printre care Sorin Roşca Stănescu, Sorin Pantiş şi Gabriela Anghelache.

    În septembrie 2006, omul de afaceri Dinu Patriciu a fost trimis în judecată în dosarul Rompetrol, pentru delapidare, spălare de bani şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni. El este învinuit şi de manipularea pieţei prin tranzacţii sau ordine de tranzacţionare care dau sau ar putea da semnale false sau care induc în eroare în legătură cu cererea, oferta sau preţul instrumentelor financiare şi care menţin, prin acţiunea uneia sau a mai multor persoane acţionând împreună, preţul unuia sau al mai multor instrumente financiare, la un nivel anormal ori artificial, coroborate cu prevederile unui articol din Legea 297 din 2004 privind piaţa de capital. O altă infracţiune imputată lui Patriciu este cea de dezvăluire de informaţii privilegiate, dar şi de iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat.

    Alături de el, în acest caz mai sunt inculpaţi Alexandru Bucşă, Petrică Grama, Florin Iulian Aldea, Cerasela Elena Rus, Claudiu Simulescu, Sorin Ştefan Roşca Stănescu, Sorin Pantiş, Victor Eros, Paul Gabriel Miclăuş, Elena Albu şi Gabriela Victoria Anghelache.

    Senatorul Sorin Roşca Stănescu este acuzat de utilizare a informaţiei privilegiate şi de aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup infracţional organizat.

  • Gwyneth Paltrow, dată în judecată pentru încălcarea drepturilor de autor

    Expertul în probleme de sănătate Charles Platkin spune că editorii site-ului goop.com, deţinut de actriţa americană, au folosit, într-un articol publicat în iulie, materiale “Diet Detective”, marcă pentru care Platkin deţine drepturile comerciale din 2004. Expertul susţine că a cerut responsabililor goop.com să scoată acest text de pe site, lucru pe care editorii l-au făcut, dar i-ar fi răspuns că folosirea informaţiilor era permisă potrivit dreptului la liberă exprimare acordat de Primul Amendament al Constituţiei Statelor Unite ale Americii.

    Platkin cere acum despăgubiri financiare şi o hotărâre prin care să li se interzică celor de la goop.com să mai folosească materiale asupra cărora el deţine drepturile.

    Gwyneth Paltrow a lansat site-ul de lifestyle goop.com în septembrie 2008. Numele este derivat din iniţialele numelui său.

    Gwyneth Paltrow, care s-a despărţit în această primăvară de Chris Martin, solistul trupei Coldplay, după o căsnicie de zece ani, desemnată în 2013 cea mai frumoasă femeie din lume, de revista People, a devenit cunoscută în cinematografie cu rolul din thrillerul “Seven”, în 1995, în care a jucat alături de Brad Pitt – care i-a devenit apoi partener de viaţă.

    După premiul Oscar pentru cea mai bună actriţă în rol secundar (“Shakespeare îndrăgostit”, 1999) şi căsătoria cu Chris Martin, cu care are doi copii, Gwyneth Paltrow s-a îndepărtat de platourile de filmare, concentrându-se pe lansarea de cărţi şi reţete gastronomice şi pe apariţii în emisiuni de televiziune.

    Rolul Pepper Potts din franciza “Iron Man”, lansată în 2008, a readus-o pe actriţă în prim-planul cinematografiei mondiale.

  • Procesul lui Pistorius a fost reluat

    Rechizitoriul procurorului va fi urmat, joi sau cel mai probabil vineri, de pledoaria avocatului apărării, Barry Roux.

    Oscar Pistorius, 27 de ani, riscă o pedeapsă de 25 de ani de închisoare dacă va fi găsit vinovat că a ucis-o cu premeditare pe Reeva Steenkamp, un fotomodel de 29 de ani, cu care avea o relaţie de trei luni, când a împuşcat-o, la 14 februarie 2013.

    Pistorius afirmă că a împuşcat-o pe Reeva Steenkamp din greşeală, crezând că este un hoţ.