Tag: obtinere

  • După ce au obţinut plafonarea tarifelor, transportatorii nu mai au unde să încheie poliţele RCA

    Problemele transportatorilor nu s-au încheiat odată cu câştigarea luptei împotriva firmelor de asigurare şi impunerea unui tarif maxim pentru poliţa auto obligatorie (RCA), noua provocare reprezentând încheierea efectivă a poliţei. Astfel, de la jumătatea lunii octombrie, momentul intrării în vigoare a tarifelor plafonate la maximum 7.534 lei, firmele de transport au mari dificultăţi în a achiziţiona o poliţă RCA, în condiţiile în care mulţi asigurători refuză să le preia în asigurare.

    „Sunt companii care evită să emită poliţele. Unele cer mai mul­te informaţii despre şoferi şi întârzie astfel durata de emitere, al­tele pur şi simplu refuză să vină cu o ofertă la solicitarea bro­kerilor, iar unele şi-au redus programul de emitere a poliţe­lor în cazul transportatorilor“, explică Viorel Vasile, managing part­ner al Safety Broker, cel mai mare broker de retail din pia­ţa locală.

    Problemele actuale din piaţă nu sunt necunoscute de Auto­ritatea de Supraveghere Financiară (ASF), unde au ajuns şi plângeri în acest sens.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cristian Mungiu este elogiat „la scenă deschisă” de revista Paris Match

    Realizatorului de film român îi este dedicată o cronică entuziastă, pentru „Bacalaureat”, la secţiunea Cinema a site-ului prestigioasei reviste franceze.

    „După ce a obţinut Palme dʼOr în 2007 pentru «4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile», cineastul român Cristian Mungiu revine cu un thriller despre corupţie: «Bacalaureat» – premiul pentru regie la Cannes, 2016.”

    La data obţinerii premiului, criticul de film Peter Bradshaw, de la The Guardian, a spus despre filmul lui Mungiu că este „un studiu de observaţie de 5 stele despre compromisul birocratic din România, realizat cu minuţiozitate şi subtilitate” şi i-a acordat 5 stele din 5.

    În evaluarea recentă (6 decembrie), Paris Match acordă 4 stele din 5 aceluiaşi film, dar concluzia articolului este cât se poate de fermă şi de flatantă: „Cristian Mungiu este un mare cineast, iar «Bacalaureat» este un film mare.”

  • Proiect de lege: 30% din timpul de lucru într-o unitate protejată să fie făcut de către cei cu dizabilităţi. Tot mai multe firme obţin profituri fabuloase fără să-i ajute pe cei în nevoie

    Unităţile protejate ar putea fi obligate ca minimum 30% din timpul de lucru să fie realizat de persoane cu dizabilităţi, măsura, stipulată într-un proiect de act normativ, fiind propusă după ce tot mai multe firme căpuşă au ajuns să obţină profituri fabuloase fără să-i ajute pe cei în nevoie.

    La nivel mondial, pe 3 decembrie se marchează Ziua internaţională a persoanelor cu dizabilităţi.

    În România, momentul aduce în discuţie situaţia celor 775.000 de persoane cu dizabilităţi înregistrate în ţară şi greutăţile la care acestea sunt expuse zilnic, cei mai mulţi dintre ei ajungând pretext pentru afaceri prospere la limita legii.

    Statistica ultimilor ani arată că mulţi patroni de “unităţi protejate” au ales să îşi dezvolte afacerile la limita legii, pe seama acestor persoane. În anul 2008, în România erau 280 de unităţi protejate cu 1.027 de persoane cu dizabilităţi angajate. În 2015, numărul unităţilor a crescut la 800, dar persoanele cu dizabilităţi angajate au rămas la 1.700. Unii întreprinzători au speculat legea permisivă astfel că sunt situaţii în care o persoană cu dizabilităţi ajunge să lucreze doar câteva ore pe lună.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Felicitări! Şapte medalii obţinute de olimpicii români la Turneul International de Informatica

    Echipele de seniori şi juniori ale României au obţinut şapte medalii la ediţia 2016 a Turneului Internaţional de Informatică Shumen din Bulgaria: trei medalii de aur, trei medalii de argint şi o medalie de bronz.

    Medaliile de aur au fost cucerite de Adrian Emanuel Dicu (clasa a VIII-a/Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti” din Craiova), Andrei Costin Constaninescu (clasa a XI-a/Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti) şi Costin Andrei Oncescu (clasa a X-a/Colegiul Naţional „Dinicu Golescu” din Câmpulung). Cei trei elevi laureaţi cu argint sunt Alexandra-Maria Udriştoiu (clasa a VIII-a/ Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti” din Craiova), Andrei Coman (clasa a VIII-a/Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu” din Capitală) şi Andrei Popa (clasa a XI-a/Liceul Teoretic „Mihail Kogălniceanu” din Vaslui). Medalia de bronz a fost câştigată de Maria-Alexa Tudose (clasa a VIII-a/Colegiul Naţional „Ion Luca Caragiale” din Ploieşti). Din echipa ţării noastre a făcut parte şi Radu Alexandru Muntean (clasa a XII-a/ Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu” din Capitală).

    Olimpicii români au fost însoţiţi şi pregătiţi de profesorii Marius Nicoli (Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti” din Craiova), Daniela Elena Lica (Centrul de Excelenţă Prahova), Ciprian Cheşcă (Liceul Tehnologic „Costin Neniţescu” din Buzău) şi studentul Radu Vişan (Universitatea Politehnică Bucureşti.

    Competiţia s-a desfăşurat în localitatea bulgară Shumen, în perioada 24-27 noiembrie, fiind la a VII-a ediţie în format internaţional (iniţial concursul se adresa exclusiv liceelor de informatică din ţara gazdă). Au participat loturi naţionale şi echipe ale mai multor licee cu profil informatic din Bulgaria, România şi Rusia.

  • Felicitări! Şapte medalii obţinute de olimpicii români laTurneul International de Informatica

    Echipele de seniori şi juniori ale României au obţinut şapte medalii la ediţia 2016 a Turneului Internaţional de Informatică Shumen din Bulgaria: trei medalii de aur, trei medalii de argint şi o medalie de bronz.

    Medaliile de aur au fost cucerite de Adrian Emanuel Dicu (clasa a VIII-a/Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti” din Craiova), Andrei Costin Constaninescu (clasa a XI-a/Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti) şi Costin Andrei Oncescu (clasa a X-a/Colegiul Naţional „Dinicu Golescu” din Câmpulung). Cei trei elevi laureaţi cu argint sunt Alexandra-Maria Udriştoiu (clasa a VIII-a/ Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti” din Craiova), Andrei Coman (clasa a VIII-a/Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu” din Capitală) şi Andrei Popa (clasa a XI-a/Liceul Teoretic „Mihail Kogălniceanu” din Vaslui). Medalia de bronz a fost câştigată de Maria-Alexa Tudose (clasa a VIII-a/Colegiul Naţional „Ion Luca Caragiale” din Ploieşti). Din echipa ţării noastre a făcut parte şi Radu Alexandru Muntean (clasa a XII-a/ Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu” din Capitală).

    Olimpicii români au fost însoţiţi şi pregătiţi de profesorii Marius Nicoli (Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti” din Craiova), Daniela Elena Lica (Centrul de Excelenţă Prahova), Ciprian Cheşcă (Liceul Tehnologic „Costin Neniţescu” din Buzău) şi studentul Radu Vişan (Universitatea Politehnică Bucureşti.

    Competiţia s-a desfăşurat în localitatea bulgară Shumen, în perioada 24-27 noiembrie, fiind la a VII-a ediţie în format internaţional (iniţial concursul se adresa exclusiv liceelor de informatică din ţara gazdă). Au participat loturi naţionale şi echipe ale mai multor licee cu profil informatic din Bulgaria, România şi Rusia.

  • Vezi cum sunt făcute şi ce conţin jeleurile. O să mai mănânci vreodată?

    „În cazul în care jeleurile se află printre dulciurile tale preferate, ceea ce va urma să citeşti s-ar putea să te sperie” este introducerea unui articol al publicaţiei huffingtonpost.com, unde se prezintă metoda mai puţin cunoscută de realizare a majorităţii bomboanelor pe bază de jeleu.

    Dacă ai observat vreun prieten vegetarian că a refuzat o prăjitură cu jeleu e pentru că majoritatea jeleurilor sunt realizate cu gelatină. La rândul său, aceasta este un agent de gelifiere realizat din piele de animal şi oase. Şi, chiar dacă ştii despre ce este vorba, tot nu te poţi considera pregătit pentru a vedea, practic, modul în care este făcută. Aşadar, regizorul belgian Alina Kneepkens a creat un clip  care arată, în detalii sumbre, modul în care sunt realizate mai multe bomboane gumate. Kneepkens derulează filmul invers, începând cu bomboana finită, până la dezvăluirea începuturilor sale „sângeroase”, descrie publicaţia.

    Desigur, există şi înlocuitori vegetali de gelatină, din care sunt făcute unele bomboane. Agar este un substitut popular pentru gelatină, obţinut din alge, folosit pentru a crea popularele prăjituri „Picătură de ploaie”, care au luat cu asalt piaţa americană de dulciuri în acest an.

     

  • Cine este omul care a făcut celebre vinurile din Napa Valley

    Pionier şi inovator în industria vinurilor, Robert Gerald Mondavi a pus bazele cramei ce îi poartă numele în 1966. Prin utilizarea tehnologiei inovative pentru vinificaţie şi întărind relaţiile cu cultivatorii locali, a reuşit să obţină struguri de înaltă calitate, iar vinurile din Napa Valley au ajuns recunoscute la nivel global.

    Povestea începe cu părinţii săi, un cuplu de italieni – Cesare şi Rosa Mondavi – care, proaspăt căsătoriţi în nordul Italiei, s-au mutat la începutul anilor 1900 în Minnesota, SUA. Surprinse de legea adoptată brusc în 1919, ce presupunea interzicerea vânzării alcoolului, familiile italiene, obişnuite cu vinul ca un element de bază al vieţii de zi cu zi, au căutat o lacună a legii ce permitea oamenilor să producă 200 de litri de vin în fiecare an, pentru consumul familial. Ulterior, Cesare s-a implicat în transportul maritim al strugurilor din California şi a observat că majoritatea strugurilor proveneau dintr-un loc numit Lodi. Pentru că a simţit oportunitatea de a face bani, s-a mutat acolo împreună cu familia sa şi a început propria sa afacere de transport maritim al strugurilor pentru familiile italiano-americane. La primul său loc de muncă, tânărul Robert făcea lăzi pentru struguri. Părinţii i-au insuflat încă de mic dorinţa de a munci şi l-au încurajat să exploreze industria vinului, aflată în creştere. După ce a studiat în domeniul afacerilor şi chimia la Universitatea din Stanford, dar şi viticultură la Universitatea din California, Robert Mondavi a intrat cu totul pregătit în industria vinului.

    Încrezător că vinurile Napa Valley şi California ar putea sta umăr la umăr cu cele mai mari branduri ale industriei din întreaga lume, a înfiinţat, în 1966, Crama Robert Mondavi în Oakville, California; aceasta era prima mare fabrică de vinuri construită de la prohibiţie.

    După succesul vinăriei sale, antreprenorul şi-a propus să creeze vinuri de calitatate, la preţuri accesibile; ştia că regiunea Lodi se poate dovedi ideală pentru cultivarea strugurilor. În 1979, Mondavi a achiziţionat o cooperativă locală de cultivatori de struguri, numind crama după un oraş din apropiere. Aşa a luat fiinţă Woodbridge Winery, prima mare fabrică de vinuri ce a utilizat metoda de presare directă pentru a face vin alb pe scară largă.

    De-a lungul timpului, Mondavi a dezvoltat şi vinuri premium, prin care a câştigat respectul şi recunoaşterea cunoscătorilor, iar din 1990 a înfiinţat întreprinderi mixte cu parteneri locali din Europa, America de Sud şi Autralia. Interesaţi de activitatea şi succesul său antreprenorului, povestea lui Mondavi şi compania sa au devenit subiecte de interes pentru specialiştii de vin; într-unul dintre cele mai importante concursuri – Grand European Jury Wine Tasting – din 1997, Robert Mondavi Chardonnay Reserve a fost clasat pe locul întâi. În decembrie 2004, Constellation Brands a achiziţionat fabrica de vinuri Mondavi, pentru aproape 1,36 miliarde de dolari cash, asumându-şi şi preluarea datoriilor firmei.

    Robert Mondavi a fost cunoscut şi ca filantrop; în 2001, a donat 10 milioane de dolari pentru a sprijini construcţia Centrului Robert şi Margrit Mondavi pentru Performing Art la UC Davis. Mondavi Center a fost deschis un an mai târziu.

    Robert Mondavi a primit în 1989 titlul „Omul anului” din partea Decanter, cea mai importantă publicaţie pentru industria vinului, iar autobiografia sa a fost tipărită în 1998. A decedat în 2008, la 94 de ani, în locuinţa sa din Yountville.

  • Patru porţi noi de îmbarcare la Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti-Otopeni

    Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB) a pus în folosinţă patru noi porţi de îmbarcare la Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti, potrivit unui comunicat transmis, miercuri, de CNAB.

    Suplimentarea numărului de porţi s-a obţinut prin reorganizarea şi reconfigurarea unui spaţiu de la parterul Terminalului Finger.

    Prin punerea în folosinţă a porţilor, numerotate de la 20 la 23, pasagerii beneficiază de un spaţiu suplimentar de aşteptare în zona de îmbarcare de peste 700 de metri pătraţi, anunţă CNAB.

    Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti dispune acum de 42 de porţi de îmbarcare pentru pasageri.

  • Vrei să fii şofer? O nouă condiţie obligatorie pentru obţinerea permisului

    Permisul de conducere auto nu va mai fi eliberat decât persoanelor care au absolvit cel puţin 11 clase. Aceasta este una din restricţiille, alături de alte măsuri, prin care Guvernul vrea să reducă la jumătate numărul de decese rezultate din accidente rutiere, în următorii 3 ani, scrie Profit.ro. Interdicţia eliberării carnetului de şofer auto pentru persoanele care nu au cele 11 clase va fi introdusă de Executiv printr-un act normativ care va schimba actuala legislaţie rutieră.

    Pe baza acestui document, Guvernul a gândit mai multe măsuri, dintre care una impune obligativitatea absolvirii învăţământului minim obligatoriu pentru obţinerea permisului de conducere. Conform Legii educaţiei naţionale, învăţământul general obligatoriu este de 11 clase şi cuprinde învăţământul primar (5 ani, inclusiv clasa pregătitoare), învăţământul gimnazial (4 ani) şi primii 2 ani ai învăţământului secundar superior (liceul). Obligaţia de a frecventa învăţământul obligatoriu de 11 clase încetează la vârsta de 18 ani, scrie universulargesean.ro

  • Vrei să fii şofer? O nouă condiţie obligatorie pentru obţinerea permisului

    Permisul de conducere auto nu va mai fi eliberat decât persoanelor care au absolvit cel puţin 11 clase. Aceasta este una din restricţiille, alături de alte măsuri, prin care Guvernul vrea să reducă la jumătate numărul de decese rezultate din accidente rutiere, în următorii 3 ani, scrie Profit.ro. Interdicţia eliberării carnetului de şofer auto pentru persoanele care nu au cele 11 clase va fi introdusă de Executiv printr-un act normativ care va schimba actuala legislaţie rutieră.

    Pe baza acestui document, Guvernul a gândit mai multe măsuri, dintre care una impune obligativitatea absolvirii învăţământului minim obligatoriu pentru obţinerea permisului de conducere. Conform Legii educaţiei naţionale, învăţământul general obligatoriu este de 11 clase şi cuprinde învăţământul primar (5 ani, inclusiv clasa pregătitoare), învăţământul gimnazial (4 ani) şi primii 2 ani ai învăţământului secundar superior (liceul). Obligaţia de a frecventa învăţământul obligatoriu de 11 clase încetează la vârsta de 18 ani, scrie universulargesean.ro