BusinessMagazin

Tag: Moda

  • 2011, anul posetei mini

    In posetele in voga anul acesta abia daca incap un telefon
    mobil, un portofel cu maruntis, un ruj si eventual o carte de
    credit. Desi mai putin incapatoare, gentutele au avantajul ca sunt
    mai usor de purtat, precum si ceva mai ieftine decat unele mari,
    producatorii intrecandu-se sa ofere care mai de care modele
    mici.

    Modelul Birkin de la casa de lux Hermes a intrat la apa, putand
    fi purtat la incheietura mainii, iar de la Chanel sunt disponibile
    niste modele mici, cu auriu. Pe de alta parte, posetele din oferta
    Chloe sunt si ele de dimensiuni reduse, cu forma patrata, in timp
    ce Fendi a optat pentru niste genti de umar in format mini, iar
    Mulberry prefera sa ataseze gentutele de unele mai mari cu acelasi
    design.

  • De mai multe ori Hugo Boss. In Romania

    In urma cu un an, Adrian Matei (22 de ani) si Andrei Alecu (24
    de ani) reasezasera pe piata din Romania brandul Hugo Boss si
    anuntau ca se asteapta ca anul acesta magazinele de pe Calea
    Victoriei si Constanta sa aiba venituri de 1,3 milioane de euro.
    “Anul trecut, cam tot pe vremea asta, spuneam la ce ma astept, si
    estimarile mele s-au adeverit. Pentru 2011 vorbeam atunci de
    afaceri de 4 milioane de euro. Acum, in conditiile crizei
    financiare, zic 3,5 milioane de euro”, spune Adrian Matei.

    Tot acum, Matei vorbeste despre posibilitatea deschiderii unui
    al treilea magazin Hugo Boss, de data aceasta in Iasi, in centrul
    comercial Palas – dezvoltat de omul de afaceri Iulian Dascalu, care
    mai detine centrele comerciale Iulius Mall din Suceava, Iasi, Cluj
    si Timisoara. Adrian Matei spune ca un nou magazin al brandului
    german de lux s-ar putea deschide la sfarsitul lui 2011, cand va fi
    gata centrul comercial. Initial, lansarea proiectului Palas era
    anuntata pentru 2010. Acum, data de finalizare s-a decalat pentru
    septembrie 2011. “Spatiul inchiriat de noi in cadrul Palas este de
    213 metri patrati. Showroomul, desi nu este inca gata, va avea
    circa 180 de metri patrati”, detaliaza Adrian Matei.

    Pe 2 decembrie, magazinul Hugo Boss de pe Calea Victoriei a
    implinit un an de la reintrarea pe piata. Noul magazin a fost adus
    de aceasta data de un alt francizor, Future Fashion International
    (infiintat de Adrian Matei si Andrei Alecu), care a primit franciza
    pentru zece ani. Franciza anterioara a Hugo Boss in Romania fusese
    luata de Papilon Beauty Fashion, o companie controlata de unul
    dintre investitorii aflati in spatele celei mai mari firme de
    distributie de pe piata, Interbrands. La inceputul lui 2009, primul
    Hugo Boss isi inchidea portile, dupa circa sase ani de activitate,
    din lipsa de bani si pentru ca pierderile magazinului nu mai puteau
    fi acoperite. Criza nici nu se instalase bine la noi, in toamna lui
    2008, si deja vanzarile scazusera cu 40-50%.


    Future Fashion a avut o alta strategie: a intrat intai pe piata
    din Constanta, unde a testat apele, si abia apoi a venit in
    capitala. La Constanta, magazinul care in martie implineste doi ani
    are o evolutie buna, spune Adrian Matei: “Ca vanzari insa, este mai
    slab insa comparativ cu cel din Bucuresti”. Future Fashion
    International, firma detinuta in mod egal de Andrei Alecu si Adrian
    Matei, a investit 2,2 milioane de euro in cele doua magazine pentru
    amenajare si stocuri.La circa jumatate de an dupa magazinul din
    Constanta se deschidea si cel din capitala, pentru ca “piata avea
    nevoie de un magazin Hugo Boss”.

    Acum, in Bucuresti nu mai este loc pentru inca unul, cred cei
    doi investitori. Cele doua etaje si cei 350 de metri patrati nu
    sunt insa nici ei suficienti. De aceea magazinul de pe Calea
    Victoriei ar putea fi extins cu alti 150 de metri patrati, pentru
    ca “spatiu exista”. In momentul in care cei de la Future Fashion au
    primit franciza Hugo Boss, au fost conditionati ca spatiul in care
    va fi amplasat magazinul sa aiba 500 de metri patrati. Amenajati au
    fost insa doar 350 – 250 de metri patrati la parter si 100 la etaj.
    Parterul este destinat barbatilor si etajul femeilor. Astfel, 60%
    dintre articole se adreseaza sexului puternic si doar 40% sexului
    frumos, o situatie diferita fata de ce ne-am obisnuit, femeile
    fiind mereu privilegiate in ceea ce priveste suprafetele din
    magazine.

    Adrian Matei explica insa ca brandul german este cel care a dat
    trendul inca de la el de acasa, Hugo Boss fiind cunoscut mai
    degraba pentru hainele pentru barbati, in special costume, decat
    cele pentru femei. Odata cu extinderea magazinului, raportul
    femei-barbati s-ar putea modifica. Balanta va inclina insa tot in
    favoarea barbatilor, iar 70% din suprafata magazinului le va fi
    destinata. Balanta inclina astfel si pentru ca cei mai multi
    clienti ai Hugo Boss sunt barbatii, bancheri sau directori de
    multinationale, cu varste de peste 25 de ani si cu salarii de peste
    2.000 de euro.

    Desi nu stie sa spuna cu exactitate numarul de produse din
    magazinele Hugo Boss, Adrian Matei spune ca, in fiecare sezon, in
    cele doua magazine sunt aduse 10.000 de produse, un model avand in
    spate in medie zece produse (marimi, culori diferite). In magazine,
    odata la fiecare trei saptamani, sunt schimbate produsele
    expuse.Investitia necesara intr-un stoc variaza in functie de
    sezon. “Iarna, produsele pentru cele doua magazine ne costa circa
    500.000 de euro. Vara, suma scade la circa 450.000 de euro”,
    explica Adrian Matei. Hugo Boss este in prezent singura afacere a
    celor doi tineri oameni de afaceri si, desi nu dezvaluie planurile
    privind noi businessuri, Matei crede ca vor ramane la moda, cel
    putin pentru moment.

  • S-a dus sezonul pantalonilor scurti

    Teoria specialistului in economie George Taylor lansata in 1929
    si cunoscuta sub denumirea de Indicele Tivului (Hemline Index)
    sustinea ca femeile poarta fuste mai scurte atunci cand economia
    prospera si fuste mai lungi atunci cand aceasta se afla in scadere
    sau se prabuseste de-a dreptul, chestiune verificata in anii ’20 si
    ’30, scrie Financial Times.

    O lucrare ulterioara, “The Wall Street Waltz” (1987) a lui
    Kenneth Fisher, pornea de la aceeasi teorie, studiind corelatiile
    intre evolutia indicelui Dow Jones Industrial Average din 1897 pana
    la finele anilor ’80 si cea a lungimii fustelor femeilor, si
    descoperea ca fustele se scurtasera in anii ’50 si ’60, o perioada
    de boom economic, dupa care tivul coborase pana la glezne in
    deceniul urmator si urcase iar in anii optzeci. O lungire a
    fustelor s-a observat ulterior la inceputul deceniului trecut si o
    scurtare a lor pe masura ce ne apropiam de anul 2000.

    Acum, creatori de moda ca Roberto Cavalli, Michael Kors, Erdem,
    Marc Jacobs sau Dolce & Gabbana se dovedesc adeptii fustelor
    lungi cu materiale fluide. Motivul optiunii lor insa nu-l
    reprezinta starea economiei mondiale, sustin ei, ci faptul ca
    dezvelirea a cat mai mult din corpul purtatoarei nu mai e asa de
    atractiva, dupa ce minimalismul si accentuarea sexualitatii brute
    au batut deja destule recorduri in materie. Si, ca ratiune estetica
    invocata de creatori, fusta lunga subliniaza altfel o silueta lunga
    si subtire.

    Motivul nedezvaluit de ei al acestei tendinte este insa faptul
    ca femeile care isi permit in continuare sa poarte creatiile unor
    designeri importanti sunt in general trecute de treizeci si cinci
    de ani, varsta la care majoritatea nu mai considera ca se pun in
    valoare purtand ceva care sa lase sa se vada cat mai mult.

  • In Facebook sa ne-nfruntam

    Primii care au atins acest prag au fost cei de la Burberry;
    prompt, un reprezentant al lor a declarat ca brandul britanic este
    cel mai urmarit pe Facebook. Câteva zile mai târziu, si Gucci a
    ajuns la 3 milioane de fani, dovedindu-se un concurent de temut
    pentru Burberry. Ambele fac toate eforturile sa interactioneze cu
    comunitatile de fani, umplandu-si paginile online cu anunturi
    despre produse, fotografii, clipuri si tot ce cred ca poate starni
    interes. Gucci a lansat chiar si o aplicatie care le permite
    utilizatorilor Facebook sa creeze si sa trimita mesaje
    personalizate prietenilor.

    Atât Burberry, cât si Gucci se afla printre primele marci de lux
    din lume in materie de Digital IQ, intr-un clasament alcatuit de
    catre Luxury Lab, o organizatie specializata in marketing.
    Clasamentul cuprinde 72 de marci de lux, care au primit puncte in
    functie de calitatea site-urilor proprii, strategiile de marketing
    digital, initiativele in materie de social media si aplicatii
    mobile. Gucci a iesit pe locul al patrulea, gratie transmiterii
    live pe internet a paradei de moda de primavara/vara 2011 de la
    Milano si pentru aplicatia GucciConnect, iar Burberry s-a
    evidentiat prin blogul – foarte urmarit – Artofthetrench.com, lansat in 2009.

  • O lume de hartie: rochii, barci, avioane si statui

    Ceea ce candva ar fi parut de domeniul fantasticului s-a
    petrecut recent, atunci cand un grup de entuziasti format din Steve
    Daniels, John Oates si Lester Haines a creat avionul de hartie pe
    care l-a lansat in spatiu cu ajutorul unui balon cu heliu.
    Neobisnuitul avion a urcat pana la circa 30.000 de metri, de unde a
    coborat incet, inregistrandu-si cu o camera coborarea.

    Alt entuziast, artistul Frank Bölter, s-a aventurat de data aceasta
    pe Tamisa intr-o barcuta de hartie la a carei confectionare fusese
    ajutat de public. Ambarcatiunea a fost denumita To The World’s End,
    iar lansarea sa la apa a fost un eveniment in cadrul expozitiei de
    arta Drift10 de la Londra. Lucrarile incluse in expozitie au fost
    expuse pe malurile raului care traverseaza capitala
    britanica.

    Asemenea incercari par sa sustina punctul de vedere al unor
    specialisti in domeniul hartiei care sustin ca aceasta, daca este
    proiectata cum trebuie, poate fi un material rezistent, ieftin,
    utilizabil si la altceva decat tiparituri, fie ele publicatii sau
    bani. Si intr-adevar, in ultima vreme hartia a devenit material
    pentru izolarea locuintelor, pentru piese de mobilier, opere de
    arta si chiar articole de imbracaminte. Sa nu uitam nici lucrarile
    de arta: un designer din Los Angeles, Jeff Nishinaka, este cunoscut
    pentru sculpturile sale din hartie (foto) inalte de pana la sase
    metri, pe care le expune in magazine mari, ca Galeriile Lafayette
    din Paris.

    Utilizarea hartiei ca material in industria modei s-a inregistrat
    pentru prima oara in 1966, atunci cand Scott Paper Company din SUA
    a lansat o rochie din hartie igienica si servetele, pusa in vanzare
    la pretul de 1,25 dolari bucata, iar cele jumatate de milion de
    rochii disponibile s-au vandut repede. Au urmat si alte rochii
    confectionate total sau partial din hartie, spre deliciul
    colectionarilor din ziua de azi, care platesc mii de dolari pe un
    exemplar din acele vremuri.

    Rochia de hartie a recidivat anul acesta la Saptamana Modei
    Ecologice de la New York (New York Green Fashion), cand creatorul
    Gary Harvey a prezentat una confectionata din exemplare din
    Financial Times.

  • 3D de lux

    Dupa producatorul Oakley, care a scos pe piata ochelari 3D la
    pretul de 150 de dolari, si-au anuntat intentia de a lansa astfel
    de produse si Calvin Klein, prin divizia Calvin Klein Eyewear,
    Armani Exchange sau Gucci.

    Ochelarii 3D de la Armani Exchange si Gucci vor fi unisex si vor
    putea fi utilizati numai in salile de cinema. Ochelarii de la
    Armani in stil navigator vor costa 58 de dolari, iar cei de la
    Gucci, in stil aviator, vor fi comercializati la un pret de 225 de
    dolari, ambele produse urmand a fi disponibile pana la finalul
    anului.

    Calvin Klein mizeaza pe niste ochelari intrucatva diferiti: a
    anuntat pentru decembrie ochelari de soare 3D, in cate trei
    versiuni pentru femei si pentru barbati si construiti astfel incat
    sa poata fi purtati atat in aer liber, cat si in incaperi. Pretul:
    180 de dolari.

  • Cine mai cumpara haine din catalog si mai ales de ce

    Pe nesimtite, in discursul ultimilor ani – timp in care
    companiile de profil au intrat si pe piata din Romania – a avut loc
    o schimbare: vanzarile din catalog au devenit, incetul cu incetul,
    vanzari prin corespondenta.
    “Ritmul alert pe care il impun deadline-urile tot mai scurte de la
    serviciu si lipsa timpului liber petrecut alaturi de familie sunt
    doar doua dintre motivele principale care ii determina pe oameni sa
    apeleze la cumparaturile online”, spune Ioana Cofaru, director de
    marketing al La Redoute, companie specializata in vanzarea prin
    catalog. Ultimul cuvant spus de Ioana Cofaru reprezinta esenta
    transformarii companiilor care vindeau din cataloage si care au
    apelat in ultimii ani la internet pentru a diversifica modalitatile
    de a ajunge la clienti.

    Cele trei companii, prezente si pe plan local, care pregatesc
    cataloage de produse si le trimit prin posta sunt Quelle (cu o
    cifra de afaceri in 2009 de 13,9 milioane de euro si profit de
    260.000 de euro), La Redoute (cu afaceri de 690.000 de euro in
    2009) si 3Suisses, care s-a lansat in februarie 2010 in Romania.
    Piata comertului prin corespondenta a scazut anul trecut cu circa
    13,5% in lei si cu 25% in euro pana la aproape 15 milioane de euro
    (62,57 milioane de lei) in pofida faptului ca piata a mai castigat
    un jucator. Pentru acest an, companiile sunt optimiste si se
    asteapta la cresteri ale volumelor vandute.



    “La Redoute a avut o evolutie stabila pe piata locala ce i-a
    permis sa se dezvolte pe un trend ascendent de la un an la altul.
    Nu putem nega insa ca asteptarile noastre au fost afectate de
    contextul economic din ultimii doi ani. Unii dintre clienti si-au
    redus bugetele de shopping”, spune Ioana Cofaru. Compania originara
    din Franta si-a inceput activitatea pe piata locala in noiembrie
    2008, “cand exista un singur mare jucator, (Quelle – n.r.) si era o
    reala oportunitate”. Ultimul intrat pe aceasta piata in februarie
    2010, 3Suisses, vine tot din Hexagon si anunta ca “estimarile
    pentru primul an de business au fost deja depasite, si asta in
    pofida unui an agitat din punct de vedere economic”. Insa se pare
    ca tocmai faptul ca anul a fost agitat din punct de vedere economic
    a cauzat cresteri ale vanzarilor celor trei companii. Oamenii si-au
    scazut costurile cu iesirile din casa la cumparaturi, iar in casa
    au rasfoit cataloagele sau au intrat pe internet, unde acestea se
    pot descarca integral.


    Dupa cum spun reprezentantii 3Suisses, cei mai multi cumparatori
    sunt femei, au varste cuprinse intre 20 si 45 ani si venituri peste
    medie. Reprezentantii companiei La Redoute adauga acestui profil si
    un venit lunar mediu al clientei tipice, de circa 400 de euro.
    “Sunt in principal femei cu studii superioare, care nu au foarte
    mult timp liber, si care cauta solutii alternative la shoppingul
    clasic”, spune Ioana Cofaru.
    Acesta este si unul dintre principalele argumente care le convinge
    sa cumpere, desi nu pot proba. Un alt motiv este faptul ca
    produsele pot fi returnate, si contravaloarea lor rambursata, spun
    reprezentantii 3Suisses, care mizeaza in principal pe fidelizarea
    clientilor.

    “Daca produsele noastre vor fi apreciate, clientii vor comanda.
    Astfel am convins deja mii de clienti sa comande produsele
    3Suisses”, explica Mihai Petroff, managing director al Club Chic
    Direct, compania care a adus 3Suisses in Romania si Bulgaria. Desi
    rata de penetrare a internetului este in continuare net inferioara
    celei din Occident, unde acest model de business fuctioneaza deja
    in majoritatea statelor, romanii comanda acum mai mult direct de pe
    site decat din catalog. “E-commerce-ul este preponderent, putin
    peste jumatate din comenzi fiind realizate astfel”, spune Mihai
    Petroff.

    Acest lucru poate fi explicat prin faptul ca cei mai multi
    clienti provin din mediul urban, si in special din Bucuresti.
    “Mediul urban are intr-adevar cea mai mare pondere in ceea ce
    priveste numarul comenzilor. In acest sens, Bucurestiul este
    responsabil de aproximativ 40% din vanzari”, spun reprezentantii La
    Redoute, companie deschisa prima data in Franta, in anul 1928, si
    care este astazi prezenta in 22 de tari.

    Primul lucru pe care il observa un client care rasfoieste un
    catalog sau pagina de internet a celor trei companii observa
    preturi medii mai ridicate decat in magazinele din oras. “Ma mira
    lucrul acesta, as fi zis ca produsele sunt mai ieftine, o data ce
    nu au costuri in plus cu chiria”, spune Giani, o clienta de pe un
    forum de shopping.

  • Cand e vorba de moda, copiii fac toti banii

    Printre ultimele nume mari din industria modei care au decis sa
    se adreseze si copiilor sunt Stella McCartney, Gucci sau Fendi, dar
    nici Jean Paul Gaultier nu este strain de tendinta.

    Economic vorbind, decizia este foarte buna, deoarece copiilor le
    raman hainele mici destul de repede si le mai si strica la joaca
    sau cu alte ocazii, iar niste haine de calitate de la o casa de
    moda le dau parintilor sentimentul ca nu irosesc banii. In plus,
    multi parinti, chiar daca se confrunta cu probleme financiare, mai
    degraba renunta la lucruri trebuitoare lor decat la ceva pentru
    copii. Asa se face ca, la nivelul Uniunii Europene cel putin,
    segmentul articolelor de vestimentatie pentru copii are performante
    mai bune decat restul pietei, dupa cum releva un studiu al
    companiei de cercetare de piata Datamonitor Group.

    Creatorii de moda acorda o atentie sporita nu numai integrarii
    articolelor pentru copii in linia de sezon a casei pe care o
    reprezinta, ci si procesului de confectionare a acestora si
    materialelor folosite, cu predilectie pentru materiale cat mai
    ecologice.

  • Magazinele care umbla dupa clienti

    Multe firme producatoare de articole de imbracaminte din SUA
    considera ideea de a-i iesi in drum clientului foarte buna, apeland
    si la retele sociale online pentru a-si face cunoscut traseul.
    Principalul motiv invocat este acela al apropierii de cumparator,
    caruia i se ofera o experienta mai placuta decat mersul la magazin
    sau comandarea produselor online. Camioanele incarcate cu haine si
    accesorii de la creatori apreciati se opresc fie la festivaluri
    unde se aduna multa lume, fie in locuri cu vad, cum ar fi Times
    Square din New York.

    Unii creatori sunt atat de incantati de idee, incat se gandesc
    chiar sa organizeze adevarate parade de moda pe platforme-remorca
    in zone cu trafic intens, ca mallurile sau campusurile
    universitare.

    Succesul unor asemenea idei, sustin reprezentantii firmelor,
    vine din faptul ca lumea s-a saturat in general sa mai cumpere
    imbracaminte sau accesorii din magazinele traditionale, iar daca
    marfa i se prezinta intr-un mod nou, ciudat si amuzant, atunci va
    tinde sa o cumpere, chiar daca ea nu difera de cea disponibila la
    un magazin clasic. Alt domeniu inspirat de magazinele alimentare pe
    roti este cel al aparatelor de fitness, duse si ele la clienti in
    camioane in care acestia pot intra ca sa le probeze si sa discute
    cu experti in materie de fitness asa cum nu o pot face la
    magazin.

    Pentru firmele care aleg sa-si vanda marfa din camion, aceasta
    modalitate de comert ofera si avantajul flexibilitatii, caci
    masinile isi pot schimba rapid traseul daca intreprinzatorii afla
    ca undeva pe drum se organizeaza, de exemplu, un festival unde vine
    suficienta lume care le-ar putea cumpara produsele. In plus, cum
    criza i-a facut pe oameni sa-si piarda placerea de a vana diverse
    articole prin magazinele obisnuite, aparitia unui camion cu marfa
    imbietoare in drumul lor ii face mai dispusi sa cumpere pe loc

  • Retailerul de moda Sprider Stores investeste 1 mil. euro intr-un nou magazin la Braila

    Acesta este al 15-lea magazin din Romania, dupa cele patru din
    Bucuresti si cate unul in Arad, Cluj, Timisoara, Buzau, Pitesti,
    Bacau, Iasi, Suceava, Oradea si Targu Mures.

    Noul spatiu are o suprafata de 1.000 de metri patrati si ofera
    spre vanzare obiecte de imbracaminte, incaltaminte si accesorii,
    dar si obiecte pentru amenajari si decoratiuni interioare.

    Compania Sprider Stores a intrat pe piata din Romania in urma cu
    trei ani, cand a deschis magazinul din City Mall Bucuresti. Pana in
    prezent investitia companiei pe piata locala se ridica la 18 mil.
    euro.
    La nivel european, retailerul infiintat in 1971 detine 115
    magazine, in principal in sudul si sud-estul batranului continent,
    in state precum Grecia, Polonia, Serbia, Cipru, Bulgaria si Fosta
    Republica Iugoslava a Macedoniei.