BusinessMagazin

Tag: mediu

  • România, una dintre cele mai atractive pieţe pentru outsourcing din Europa Centrală şi de Est

    Potrivit datelor analizate de CBRE, in Romania sunt prezente peste 250 de companii cu activitate in centre de servicii tip SSC (Shared Services Centers), BPO (Business Process Outsourcing), ITO (Information Technology Outsourcing) etc, care au angajat, pana in acest moment, mai mult de 80.000 de specialisti, fiind unul dintre sectoarele cu cea mai mare crestere a numarului de salariati la nivel local. Numai in cursul anului 2016, numarul de angajati din sector a inregistrat o evolutie de peste 10%.

    Cele opt tari analizate in raportul Business Services Destinations In Central Europe al CBRE, care include Polonia, Romania, Republica Ceha, Slovacia, Ungaria, Lituania, Letonia sau Estonia dispun de aproximativ 2,5 milioane de studenti si nu mai putin de 600.000 de absolventi pregatiti sa intre in campul muncii. Polonia dispune de o resursa de 1,4 milioane de studenti, cu Romania aflata pe locul secund in regiune, cu aproximativ 500.000 de studenti, urmate de Ungaria, cu aproximativ 300.000.

    Jumatate din numarul total de angajati in outsourcing din Romania lucreaza in Bucuresti, potrivit datelor CBRE, printre cele mai mari companii prezente in capitala numarandu-se Genpact, CGS, Webhelp, HP, Oracle, Ericsson sau Stefanini.

    “Atractivitatea Bucurestiului este data in primul rand de numarul ridicat de studenti din universitatile si facultatile din oras. La nivelul Capitalei exista 34 de universitati, cu numeroase programe si specializari, in care sunt inscrisi peste 170.000 de studenti, unde peste 42.000 sunt absolventi pregatiti sa intre in campul muncii. In ultimii ani, Romania s-a remarcat la nivel european si a devenit o destinatie pentru companiile specializate in outsourcing, fiind locul in care, doar la nivelul Bucurestiului, lucreaza aproximativ 40.000 de specialisti”, a declarat Mihai Paduroiu, Head of Advisory & Transaction Services | Investor Leasing | Office in cadrul CBRE Romania.

    Evolutia numarului companiilor cu activitate in outsourcing a condus si la o crestere a numarului proiectelor de birouri din Bucuresti. Pana la sfarsitul acestui an, stocul total de proiecte de birouri va depasi 2,76 milioane de metri patrati, cu un pipeline pentru anul viitor ce va ajunge la peste 400.000 mp.

    Bucurestiul devine astfel al doilea oras din regiune in ceea ce priveste disponibilitatea spatiilor de lucru viitoare, dupa Varsovia. Stocul actual neocupat si cel al proiectelor aflate in constructie este la jumatate din cel din Polonia.

  • VEŞTI BUNE pentru posesorii de maşini: taxa auto va fi restituită mai uşor

    Proiectul de lege care completează OUG 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Salariul net a crescut cu 12 lei în septembrie faţă de august, ajungând la 2.376 de lei

    Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (6.022 de lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1.399 de lei).

    În septembrie 2017 comparativ cu septembrie 2016, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 13,5%. Indicele câştigului salarial real faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent a fost de 111,5%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât plătesc călătorii care zboară de pe aeroporturile din România

    Cel mai mult au plătit călătorii care au trecut prin aeroportul Henri Coandă din Otopeni: pasagerii care au călătorit spre principalul aeroport al ţării au plătit, în medie, 146 de euro/persoană, iar cei care au zburat din Otopeni spre alte aeroporturi, au plătit în medie 195 de euro.

    Pragul de jos al tarifelor de zbor plătite a fost atins pentru zborurile spre şi dinspre aeroportul Traian Vuia din Timişoara: cei care au zburat către Timişoara au plătit 112 euro, iar cei care au zburat de pe acest aeroport, au plătit 115 euro.

    În ceea ce priveşte aeroportul internaţional Avram Iancu din Cluj, pasagerii care au aterizat pe acesta au plătit un tarif mediu de 123 de euro, iar cei care au decolat de pe acest aeroport, 141 de euro.

    Pentru celelalte aeroporturi din ţară, tariful mediu/pasager a fost de 127 de euro spre Iaşi şi 128 de euro, dinspre Iaşi; Oradea – 159 de euro (spre această destinaţie) şi 141 de euro (dinspre această destinaţie).

    După aeroportul Henri Coandă, spre şi de pe care au călătorit anul trecut aproximativ 11 milioane de pasageri, în topul aeroporturilor din România se află Aeroportul Internaţional Avram Iancu din  Cluj-Napoca, cu 1,88 milioane de pasageri, iar pe trei aeroportul Traian Vuia din Timişoara, cu 1,16 milioane de pasageri.

  • Fraudele bancare şi exploatarea copiilor în online – trendurile criminalităţii cibernetice

    „Malware-urile, atacurile cibernetice, exploatarea copiilor în mediul online şi fraudarea bancomatelor sunt probleme sensibile şi vedem o mulţime de probleme tehnice. Trendurile din România sunt aceleaşi ca în alte ţări din Europa. Încercăm să acordăm asistenţă autorităţilor, să răspundem la nevoile lor şi să dezvoltăm nişte măsuri legislative împreună cu alte ţări pentru a facilita cooperarea internaţională”, a spus Virgil Spiridon, marţi, în cadrul unei întâlniri cu presa.

    Directorul de operaţiuni al C-PROC susţine că infractorii cibernetici profită de infrastructura din România pentru a realiza mai multe atacuri.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fraudele bancare şi exploatarea copiilor în online – trendurile criminalităţii cibernetice

    „Malware-urile, atacurile cibernetice, exploatarea copiilor în mediul online şi fraudarea bancomatelor sunt probleme sensibile şi vedem o mulţime de probleme tehnice. Trendurile din România sunt aceleaşi ca în alte ţări din Europa. Încercăm să acordăm asistenţă autorităţilor, să răspundem la nevoile lor şi să dezvoltăm nişte măsuri legislative împreună cu alte ţări pentru a facilita cooperarea internaţională”, a spus Virgil Spiridon, marţi, în cadrul unei întâlniri cu presa.

    Directorul de operaţiuni al C-PROC susţine că infractorii cibernetici profită de infrastructura din România pentru a realiza mai multe atacuri.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Marea şansă ratată de antreprenorii români şi fructificată de polonezi

    Primul hipermarket, în accepţiunea de astăzi, a fost deschis de grupul francez Carrefour în 2001 în Militari, în zona de vest a Capitalei. Şi acum îmi amintesc o declaraţie a directorului de atunci care spunea că dacă s-ar fi luat după cifrele din statistică, nu ar fi deschis niciodată supermarketul şi galeria comercială. În piaţă, în portofelele românilor erau şi sunt mult mai mulţi bani decât apar în date.

    În 1996 se deschisese primul magazin Metro din România, dar avea un alt sistem.

    După aproape două decenii, în România sunt peste 2.000 de magazine moderne – supermarketuri, hipermarketuri, discounteri, cash & carry, şi peste 150 de malluri şi centre comerciale. PIB-ul este de 180 de miliarde de euro, adică 200 de miliarde de dolari, iar salariul mediu este de 500 de euro, adică 600 de dolari. Iar românii au mai mulţi bani acasă decât apar în statistici.

    În malluri şi în magazinele moderne intră cel puţin 10 milioane de consumatori în fiecare zi. Comerţul tradiţional pierde teren în fiecare zi, magazinele stradale rezistând foarte, foarte greu mallurilor şi magazinelor moderne în diverse formate.
    Din păcate, nu cred că antreprenorii români, companiile deţinute de investitori români care sunt furnizori, producători, comercianţi, sunt câştigătorii exploziei supermarketurilor şi a mallurilor din România.

    Antreprenorii români au avut o şansă extraordinară să-şi extindă afacerile odată cu creşterea numărului de magazine moderne şi a mallurilor. Dar pentru acest lucru trebuia să investească mai mult în produsele lor, în extinderea capacităţilor de producţie pentru a a face faţă unor eventuale comenzi mai mari, în pregătirea oamenilor proprii. Trebuia să se modernizeze atât ca produs în sine, cât şi ca marketing. Trebuia să-şi facă un brand. Trebuia să livreze produse mai multe, dar la un preţ din ce în ce mai mic, ca să fie imbatabili în lupta cu alţi concurenţi, din alte ţări.

    Mallurile şi supermarketurile le-au pus la dispoziţie clientul, consumatorul, dar cred că mulţi invetitori români au ratat şansa de a deveni mai mari, de a vinde mai mult şi de a se extinde mai mult.

    Foarte mulţi comercianţi protestează spunând că străinii, care controlează reţele moderne, le iau marja, presându-i tot timpul să accepte preţuri mai mici. Mulţi nu fac faţă atunci când o reţea le dă o comandă mai mare pentru că nu au cum să o onoreze, neavând capacitate.

    Modelul antreprenorilor români este de a avea preţuri mai mari, marje mai mari, dar cantităţi mai mici la investiţii minime. Aşa s-a trăit din 1990 până la mijlocul anilor 2000.

    Momentul în care magazinele moderne au câştigat teren, luând din piaţa alimentarelor de la parterul blocurilor, a buticurilor, a coincis cu cel în care şi cererea de produse a fost mai mare. Iar mulţi antreprenori români nu au putut să livreze. Cererea s-a dus de la câteva baxuri la câteva milioane de baxuri sau cutii de salam, de exemplu, care trebuia livrate constant şi la timp. Nu mai vindeai aleatoriu din butic în butic, când ajungea maşina şi pe caiet, ci o dată pe săptămână – într-o singură zi, la o oră precisă.

    De asemenea, mulţi investitori români s-au gândit prea puţin că pot să livreze produse în toată reţeaua externă deţinută de Lidl, Kaufland, Carrefour, Auchan, Metro, de exemplu, etc. adică să iasă cu produsele lor la export.

    Aşa că nu au investit din timp, nu au umblat la produse, au schimbat constant calitatea nu că aşa au vrut, ci pur şi simplu aşa a ieşit, şi s-au trezit că nu pot să liciteze la comenzi mai mari pentru că nu au capacitate de livrare.

    În acest fel mulţi au fost scoşi din piaţă de alţi producători străini care au invadat România, fie pe cont propriu, fie prin intermediul reţelelor de la ei de acasă care au intrat pe piaţa românească, iar polonezii sunt cel mai bun exemplu.
    Polonezii de la Timbark sunt numărul 1 în România pe suc şi în top pe apă. Nu cred că noi avem vreun producător care să fie numărul 1 în Polonia pe vreun segment.

    Dacă am extinde exemplul din supermarketuri către malluri, am vedea că avem foarte puţine branduri româneşti care au reuşit să ţină pasul cu explozia mallurilor. În schimb, avem Zara, H&M, C&A (polonezi), Decathlon, Drogerie Markt etc., care au câştigat teren deşi companiile româneşti sunt principalii lor producători de haine sau de pantofi.

    Multă lume susţine că supermarketurile şi mallurile au distrus comerţul românesc, dar nu este deloc aşa. Antreprenorii români nu s-au adaptat schimbărilor din piaţă, sociale, demografice, economice, rămânând prizonieri unor formate de comerţ trecute, unor tipare al anilor ’80-’90 sau a unui mod de shopping depăşit.

    Acum antreprenorii români mai au o şansă să-şi vândă produsele prin market-place-urile retailerilor online, un mod de comerţ care creşte exponenţial.

    Sper că firmele româneşti, comercianţii români, fie că vând produse alimentare, fie că vând haine, îmbrăcăminte, încălţăminte, au învăţat ceva din lecţia mallurilor şi a supermarketurilor – o şansă pe care au pierdut-o.
     

  • Guvernul PSD dă peste cap mediul de business cu noile propuneri fiscale. Oamenii de afaceri şi consultanţii sunt surprinşi de avalanşa de modificări ale Codului fiscal

    Tensiunea dintre guvern şi mediul de business a crescut la cote alarmante la sfârşitul săptămânii trecute după ce Ministerul de Finanţe a anunţat modificări substan­ţiale ale legislaţiei fiscale: 1% impozit pe cifra de afaceri pentru companiile cu ve­ni­turi până într-un milion de euro, taxare nouă la PFA, modificări în fiscalitatea companiilor transfrontaliere. „Nu ştiam nimic din aceste propuneri.

    Nu înţelegem de ce nu se respectă principiul consultării cu mediul de afaceri. Nu ştim de unde apar aceste noi modificări. Vom prezenta opi­nia noastră miercuri“, a spus Daniel Anghel, partener taxe PwC şi membru în ca­drul organizaţiei patronale Coaliţia pentru Dezvoltarea României. Ministerul de Finanţe a publicat la sfârşitul săptămânii trecute pe site-ul său un proiect de ordonanţă de urgenţă prin care se prevede trecerea contribuţiilor sociale de la angajator la angajat. Această măsură fusese deja anunţată. Surpriza la acest capitol a fost introducerea unei taxe de 2% peste salariul brut, care între timp a devenit 2,75%.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum a devenit rucsacul un accesoriu acceptat în mediul de business

    Geanta diplomat nu mai este văzută de mulţi drept simbolul succesului pe scara corporatistă, fiind considerată nepractică. Chiar dacă oamenii de afaceri sau corporatiştii nu au renunţat complet la ea sau la cea tip poştaş, intrată în moda office ceva mai recent, rucsacul este din ce în ce mai căutat, aşa cum arată vânzările în creştere în SUA, de exemplu, unde vânzările de rucsacuri pentru bărbaţi au urcat cu 5% între august 2016 şi august 2017 conform companiei de cercetare de piaţă NPD Inc.

    Motivul principal al acestei tendinţe îl reprezintă, spun analiştii şi companiile producătoare, faptul că rucsacul răspunde mai bine nevoilor actuale ale bărbaţilor care au un program mai încărcat. în el încap atât laptopul folosit la lucru, cât şi echipamentul pentru sală şi, pe lângă asta, permite purtătorului să aibă ambele mâini libere pentru a putea trimite mesaje de pe telefon sau a ţine şi telefonul, şi un pahar de cafea.

    De această tendinţă profită companii din industria luxului, cum ar Bottega Veneta, Brunello Cucinelli sau Burberry, care oferă rucsacuri cu preţuri ce pot ajunge la câteva mii de dolari, sau firme care comercializează asemenea accesorii la preţuri ceva mai accesibile, toate căutând însă să ofere ceva care să poată fi purtat cât mai confortabil şi, dacă se poate, pe orice tip de vreme.

    Uneori, există şi nemulţumiţi de oferta de rucsacuri pentru corporatişti, pe care nu le consideră suficient de elegante şi calitative cât să se asorteze cu un costum scump purtat de colegi la birou şi încearcă ei să ofere variante, ca în cazul companiei britanice Troubadour, ai cărei fondatori au lucrat anterior în domeniul investment bankingului.

  • Poluarea ucide mai mulţi oameni la nivel global decât tuberculoza sau malaria

    În 2015, una dintre şase morţi de la novel global au fost provocate de poluare. Conform Futurism, numărul a ajuns în acelaşi an la aproximativ 9 milioane de persoane. Prin comparaţie, poluarea ucide de trei ori mai multe persoane anual decât tuberculoza, SIDA sau malaria. 
     
    Dintre cele 9 milioane de morţi, 92% au avut loc în ţările mai puţin bogate, fiind un semnal al subdiviziunii socioeconomice. ”Poluarea este o problemă care nu afectează doar natura, este o ameninţare profundă şi globală  care afectează aspecte ale sănăţii şi stării de bine a omenirii,” afirmă Philip Landrigan, profesor din cadrul Icahn School of Medicine. 
     
    Studiul publicat recent a fost realizat de către 40 de cercetători din diferite ţări. Aceştia au utilizat informaţii din cadrul Global Burden of Disease. Din cadrul studiului reiese faptul că poluarea nu este doar mortală şi o problemă globală, dar şi faptul că există o diviziune clară între ţările bogate şi cele sărace. Conform studiului, poluarea provoacă aproximativ 16% dintre morţile de la nivel global, de 15 ori mai multe decese decât cele provocate de război şi violenţe.