BusinessMagazin

Tag: Iohannis

  • Ponta: Oamenii să înţeleagă, aderarea la zona euro nu presupune numai avantaje, ci şi dezavantaje

    “În primul rând, e o schimbare în mintea oamenilor, pentru că nu trebuie să fie o măsură impusă. Oamenii trebuie să înţeleagă ce înseamnă trecerea la euro, care sunt avantajele şi dezavantajele, că nu sunt numai avantaje, sunt şi dezavantaje”, a spus Ponta la România TV.

    El a arătat că este necesar să fie adoptat un set de legi şi aplicate restricţii privind deficitul, inflaţia şi politica monetară.

    Preşedintele Klaus Iohannis va organiza consultări cu partidele politice, pentru identificarea unui consens politic naţional privind aderarea României la zona euro, a anunţat joi Administraţia Prezidenţială, după o întâlnire a preşedintelui cu premierul Victor Ponta şi guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

    “Un asemenea consens va permite adoptarea unei strategii naţionale de trecere la euro şi a unui calendar riguros de măsuri economice, monetare, legislative şi instituţionale, care să asigure României un parcurs economic stabil şi predictibil”, se precizează în comunicat.

    În comunicat se menţionează că interlocutorii au decis şi ” înfiinţarea unui Comitet de Coordonare a procesului de adoptare a monedei comune, care să asigure proiectarea, coordonarea şi monitorizarea etapelor şi responsabilităţilor implicate pentru atingerea acestui obiectiv”.

    De asemenea, discuţii au avut în vedere ” să identifice principalele etape şi responsabilităţi economice şi instituţionale ale procesului de trecere la euro, conform angajamentelor asumate de Guvern în cadrul Programul de Convergenţă 2015-2018″.

  • Întâlnire Iohannis-Ponta: Preşedintele va organiza consultări pe tema aderării României la zona euro

    “Un asemenea consens va permite adoptarea unei strategii naţionale de trecere la euro şi a unui calendar riguros de măsuri economice, monetare, legislative şi instituţionale, care să asigure României un parcurs economic stabil şi predictibil”, se precizează în comunicat.

    În comunicat se menţionează că interlocutorii au decis şi ” înfiinţarea unui Comitet de Coordonare a procesului de adoptare a monedei comune, care să asigure proiectarea, coordonarea şi monitorizarea etapelor şi responsabilităţilor implicate pentru atingerea acestui obiectiv”.

    De asemenea, discuţii au avut în vedere ” să identifice principalele etape şi responsabilităţi economice şi instituţionale ale procesului de trecere la euro, conform angajamentelor asumate de Guvern în cadrul Programul de Convergenţă 2015-2018″.

  • Klaus Iohannis: România trebuie să-şi consolideze credibilitatea strategică

    Programul academic „Securitate în regiunea Mării Negre. Provocări comune, viitor sustenabil” este organizat de Serviciul Român de Informaţii sub înaltul patronaj al Preşedintelui României şi în parteneriat cu reprezentanţii Harvard Kennedy School şi National Intelligence University, şi s-a desfăşurat, luni, la Palatul Cotroceni.

    Şeful statului a decarat în discursul susţinut în cadrul acestui eveniment că Programul reprezintă ”un valoros demers de reflecţie strategică”, pe care îl va sprijini şi în anii care urmează.

    ”Programul «Security in the Black Sea Region» contribuie la consolidarea relaţiei transatlantice. Securitatea regională este nu numai o problemă a statelor care aparţin strict unui anumit areal, ci o provocare pentru întreaga comunitate internaţională, mai ales atunci când conflictele evoluează radical, spre război, fie el intra sau interstatal. Contextul geopolitic actual este unul complex, caracterizat de transformări globale şi provocări. Într-un asemenea context, Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii, apartenenţa la NATO şi la Uniunea Europeană sunt esenţiale pentru România. Ele reprezintă coordonatele fundamentale ale politicii externe şi de securitate ale României”, a precizat Klaus Iohannis, potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale.

    Potrivit preşedintelui Klaus Iohannis, ”consolidarea profilului României în NATO şi UE reprezintă o prioritate, o linie de conduită specifică bunei guvernări, care răspunde aşteptărilor cetăţenilor noştri”.

    ”Într-o zonă caracterizată de coliziunea intereselor strategice şi într-o perioadă marcată de modificări geopolitice rapide, România trebuie să-şi consolideze credibilitatea strategică”, a apreciat Iohannis.

    Preşedintele a mai menţionat că Marea Neagră este un spaţiu atât de convergenţă, cât şi de coliziune a intereselor ţărilor riverane, dar şi a diverşilor actori internaţionali.

    ”Evoluţia geopolitică şi de securitate în zona Mării Negre, poziţia geografică a regiunii, riscurile şi ameninţările la adresa stabilităţii în zonă sunt aspecte care atrag tot mai mult interesul comunităţii internaţionale. La acestea se adaugă şi elementele ce ţin de cooperarea politică, economică şi militară. Situarea regiunii la frontierele NATO şi UE, dar şi ale Orientului Mijlociu, existenţa unor conflicte deschise sau îngheţate, criminalitatea transfrontalieră, deficitele democratice şi prezenţa unor importante resurse energetice sporesc valoarea strategică a zonei Mării Negre”, a arătat preşedintele Klaus Iohannis în discurs.

    El a mai afirmat că această regiune, interfaţă cu Asia Centrală, Orientul Mijlociu şi Marea Mediterană, este ”un mediu de securitate complex şi eterogen”.

    ”Statele din Regiunea Extinsă a Mării Negre au încercat să găsească forme eficiente de colaborare. Mă refer la structurile de cooperare instituţionalizată, cum ar fi Organizaţia de Cooperare Economică la Marea Neagră, dar şi la structuri non-instituţionalizate precum Procesul de Cooperare Sud-Est European sau la iniţiative precum Euroregiunea Mării Negre sau Sinergia Mării Negre. Totuşi, nu se poate vorbi de rezultate semnificative în planul securităţii. Aceasta şi pentru că a lipsit o viziune integrată, iar multe iniţiative au rămas, din păcate, la stadiu de proiect”, consideră preşedintele României.

    Şeful statului a mai spus că ”România îşi asumă în continuare ferm angajamentul de a furniza securitate în regiune, de a susţine procesele de stabilizare, reformă, democratizare şi integrare în zonă, de a promova o Europă sigură, liberă şi prosperă, nu doar în interiorul NATO şi al Uniunii Europene, ci şi în vecinătatea acestora”.

    ”Alături de aliaţii şi partenerii noştri, ne oferim resursele de cunoaştere, cât şi cele umane şi materiale, pentru a contribui la restaurarea securităţii regionale bazate pe dreptul internaţional şi la asigurarea sustenabilităţii statelor din regiunea Mării Negre”, a mai afirmat Klaus Iohannis.

  • Iohannis: Mi-am propus să promulg legea de dublare a alocaţiilor pe 1 iunie

    ”Sincer, mi-am propus să o promulg pe 1 iunie, dacă ajunge în timp util, sigur”, a declarat şeful statului, întrebat dacă va promulga imediat legea care prevede dublarea alocaţiilor pentru copii, care a fost adoptată miercuri de Camera Deputaţilor.

    Klaus Iohannis a precizat că a avut, miercuri, o discuţie cu premierul Victor Ponta, la Palatul Cotroceni, în care a discutat despre legea care prevede dublarea alocaţiilor.

    ”Pot să repet, este un lucru bun că alocaţia pentru copii a fost dublată”, a spus şeful statului.

    Camera Deputaţilor a decis, miercuri, dublarea alocaţiilor de stat pentru copii, adoptând un amendament al liberalilor în acest sens la Ordonanţa de urgenţă 65/2015.

     

  • Iohannis: Mi-am propus să promulg legea de dublare a alocaţiilor pe 1 iunie

    ”Sincer, mi-am propus să o promulg pe 1 iunie, dacă ajunge în timp util, sigur”, a declarat şeful statului, întrebat dacă va promulga imediat legea care prevede dublarea alocaţiilor pentru copii, care a fost adoptată miercuri de Camera Deputaţilor.

    Klaus Iohannis a precizat că a avut, miercuri, o discuţie cu premierul Victor Ponta, la Palatul Cotroceni, în care a discutat despre legea care prevede dublarea alocaţiilor.

    ”Pot să repet, este un lucru bun că alocaţia pentru copii a fost dublată”, a spus şeful statului.

    Camera Deputaţilor a decis, miercuri, dublarea alocaţiilor de stat pentru copii, adoptând un amendament al liberalilor în acest sens la Ordonanţa de urgenţă 65/2015.

     

  • Iohannis: La Riga voi susţine ca UE să îşi menţină oferta angajantă faţă de partenerii performanţi

    Şeful statului a spus că summitul de la Riga este important din mai multe puncte de vedere, ”pe de-o parte pentru că se desfăşoară într-un climat regional de securitate mult mai complex decât cel de la Vilnius, din 2013”, iar pe de altă parte pentru că este o perioadă ”de revizuire a politicii de vecinătate a Uniunii Europene”.

    El a precizat că se va face o evaluare a progreselor realizate de parteneri de la ultimul summit şi până în prezent, fiind de aşteptat ca această evaluare ”să reconfirme impactul pozitiv al Parteneriatului Estic ca instrument prin care s-a reuşit angajarea şi menţinerea ţărilor partenere într-un proces de reformă şi modernizare”.

    ”Angajamentul nostru pentru Parteneriatul Estic trebuie reconfirmat”, a spus Iohannis, care a precizat că la Riga va susţine ”principiul diferenţierii în funcţie de meritele proprii ale fiecărui partener pentru a permite acelora care demonstrează angajament şi voinţă politică să avanseze spre UE”.

    ”Avem nevoie de o viziune strategică pe termen lung, mai ambiţioasă şi mai clar definită din partea UE în relaţiile cu partenerii. Aceasta trebuie să ţină seama inclusiv de faptul că acordurile de asociere, respectiv acordurile de liber schimb aprofundat şi cuprinzător nu prezintă obiectivul final al cooperării lor cu Uniunea Europeană. De asemenea, voi susţine ca Uniunea Europeană să îşi menţină oferta angajantă faţă de partenerii cei mai performanţi, invlusiv în ceea ce priveşte asistenţa tehnică şi financiară oferită”, a mai spus Iohannis.

    El a mai spus că summitul se va încheia cu o declaraţie comună în care vor fi precizate obiectivele pentru UE şi statele partenere pentru perioada următoare.

     

  • Iohannis: La Riga voi susţine ca UE să îşi menţină oferta angajantă faţă de partenerii performanţi

    Şeful statului a spus că summitul de la Riga este important din mai multe puncte de vedere, ”pe de-o parte pentru că se desfăşoară într-un climat regional de securitate mult mai complex decât cel de la Vilnius, din 2013”, iar pe de altă parte pentru că este o perioadă ”de revizuire a politicii de vecinătate a Uniunii Europene”.

    El a precizat că se va face o evaluare a progreselor realizate de parteneri de la ultimul summit şi până în prezent, fiind de aşteptat ca această evaluare ”să reconfirme impactul pozitiv al Parteneriatului Estic ca instrument prin care s-a reuşit angajarea şi menţinerea ţărilor partenere într-un proces de reformă şi modernizare”.

    ”Angajamentul nostru pentru Parteneriatul Estic trebuie reconfirmat”, a spus Iohannis, care a precizat că la Riga va susţine ”principiul diferenţierii în funcţie de meritele proprii ale fiecărui partener pentru a permite acelora care demonstrează angajament şi voinţă politică să avanseze spre UE”.

    ”Avem nevoie de o viziune strategică pe termen lung, mai ambiţioasă şi mai clar definită din partea UE în relaţiile cu partenerii. Aceasta trebuie să ţină seama inclusiv de faptul că acordurile de asociere, respectiv acordurile de liber schimb aprofundat şi cuprinzător nu prezintă obiectivul final al cooperării lor cu Uniunea Europeană. De asemenea, voi susţine ca Uniunea Europeană să îşi menţină oferta angajantă faţă de partenerii cei mai performanţi, invlusiv în ceea ce priveşte asistenţa tehnică şi financiară oferită”, a mai spus Iohannis.

    El a mai spus că summitul se va încheia cu o declaraţie comună în care vor fi precizate obiectivele pentru UE şi statele partenere pentru perioada următoare.

     

  • CC discută în 10 iunie sesizarea preşedintelui privind modificările la Legea serviciilor comunitare

    Sesizarea a fost înregistrată marţi la Curtea Constituţională şi va fi analizată în 10 iunie, au declarat, pentru MEDIAFAX, oficiali din cadrul CC.

    Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, luni, că solicită Curţii Constituţionale verificarea constituţionalităţii modificărilor la Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006.

    “Această modificare a fost tratată – ca să ştiţi despre ce vorbim -, a fost tratată în spaţiul public ca o intervenţie pentru schimbarea reglementărilor în incompatibilitatea aleşilor locali. Această schimbare se referă, în esenţă, la faptul că primarul şi preşedintele Consiliului Judeţean pot fi membri în Adunarea Generală a Acţionarilor, atunci când este vorba de o societate în mână publică care se ocupă de utilităţi publice. Această chestiune a fost vehiculată pe larg şi în campania electorală şi, dacă vă amintiţi, chiar subsemnatul am avut o speţă discutabilă cu ANI. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a tranşat chestiunea şi a constatat că eu nu am fost la niciun moment în incompatibilitate. Totuşi, această lege care mi-a fost trimisă şi care a ajuns a doua oară la Preşedinţie nu va fi promulgată. Această lege a ajuns la Preşedinţie anul trecut, a fost trimisă la reexaminare de predecesorul meu, acum a ajuns a doua oară la promulgare”, a spus Iohannis.

    Preşedintele a precizat că are “serioase dubii” în ceea ce priveşte constituţionalitatea acestui act normativ.

    “Am serioase dubii în ce priveşte constituţionalitatea acestui act normativ, drept pentru care am formulat o adresă către Curtea Constituţională şi voi solicita verificarea constituţionalităţii acestui act normativ. În esenţă, trebuie să lămuresc un pic fondul problemei. Eu m-am exprimat în repetate rânduri în chestiunea incompatibilităţilor şi am spus că acest domeniu trebuie mai bine reglementat. Incompatibilităţile trebuie să fie clarificate după o discuţie publică şi formulate în aşa fel încât toată lumea să înţeleagă uşor care sunt principiile care stau la bază şi care sunt incompatibilităţile. Acest act normativ vrea să rezolve o parte din această problemă, folosind un subterfugiu, folosind un articol dintr-o lege care nu reglementează incompatibilităţi. Este primul aspect. Al doilea aspect, această lege care mi-a fost trimisă spre promulgare, într-un articol prevede derogări de la Legea nr. 215, Legea administraţiei publice locale. Dacă este aşa, 215 este o lege organică şi atunci şi legea de derogare trebuie să fie tratată ca şi o lege organică, ori parcursul prin Parlament nu a fost de aşa natură. Iată, deci, şi o problemă de formă. Pentru aceste două chestiuni voi trimite actul normativ spre analiză Curţii Constituţionale”, a explicat Iohannis, în conferinţa de presă susţinută la Palatul Cotroceni.

    Preşedintele arată, în sesizarea de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea Legii 51/2006, că motivele sesizării vizează “aspecte de neconstituţionalitate extrinsecă, constând, pe de o parte, în încălcarea normelor constituţionale referitoare la domeniul rezervat legii organice, prevăzut la Art. 73 alin. (3) coroborate cu cele ale Art. 76 alin. (1) din Constituţie, republicată, iar pe de altă parte, a celor referitoare la competenţa legislativă a Camerelor Parlamentului în procedura de legiferare, prin nerespectarea dispoziţiilor alin. (1) teza finală şi alin. (5) ale Art. 75 din Constituţie, republicată”.

    “Totodată, în ceea ce priveşte fondul reglementării, prin faptul că prevederile articolului unic pct. 2 reglementează echivoc şi neclar, legea dedusă controlului de constituţionalitate contravine şi prevederilor Art. 1 alin. (5) din Constituţie, republicată, încălcând astfel principiile şi normele de tehnică legislativă ce impun o reglementare unitară, în scopul realizării unei sistematizări a materiei, cu consecinţa creşterii accesibilităţii şi predictibilităţii legii. Precizăm că în acest ultim caz este vorba despre materia incompatibilităţilor şi conflictelor de interese prevăzute de Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei”, se menţionează în sesizare.

    Legea privind modificarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006 a fost iniţial respinsă de Senat şi adoptată de Camera Deputaţilor, în calitate de cameră decizională. Astfel, Camera Deputaţilor a modificat forma iniţiatorului prin amendarea dispoziţiilor artirolului 10, alineatul 8 şi instituirea acestora ca norme derogatorii de la prevederile articolului 37 şi ale articolului 92 ale Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001.

    Ulterior adoptării legii de către Camera Deputaţilor, la data de 14 iulie 2014, preşedintele de atunci, Traian Băsescu, a solicitat Parlamentului reexaminarea actului normativ, pe motiv că prevederile articolului unic pct. 2 vin în contradicţie cu dispoziţiile legale privind respectarea regimului incompatibilităţilor şi conflictelor de interese reglementat în Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.

    În cadrul reexaminării din Parlament, această lege a fost dezbătută de Senat, în calitate de primă Cameră, şi de Camera Deputaţilor în calitate de Cameră decizională, fiind adoptată în aceeaşi formă cu cea înaintată anterior spre promulgare.

    Primarii şi preşedinţii CJ vor putea fi reprezentanţi în adunările generale ale asociaţiilor cu activitatea în serviciile de utilităţi publice, a decis recent Camera Deputaţilor, respingând astfel cererea de reexaminare a preşedintelui la legea serviciilor comunitare.

    În cererea de reexaminare din iunie 2014, trimisă Parlamentului, se arăta că participarea primarilor şi a preşedinţilor consiliilor judeţene în organele de conducere ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară nu se justifică în mod obiectiv, întrucât soluţia legislativă propusă ar avea un impact negativ, deoarece ar conduce la eludarea regimului incompatibilităţilor.

    “Ca efect al noului text de lege, Agenţia Naţională de Integritate nu ar mai putea constata incompatibilitatea primarilor sau a preşedinţilor consiliilor judeţene care vor face parte din organele de conducere ale acestor asociaţii”, se menţiona în cererea de reexaminare a legii.

  • Iohannis, despre ordonanţa de interzicere a exporturilor de lemn: Voi analiza foarte bine chestiunea

    ”Primul-ministru m-a informat că doreşte să emită un astfel de act. Competenţele economice sunt la Guvern, nu mai preşedinţie, dacă evident, dacă actul va ajunge la preşedinţie, voi analiza foarte bine această chestiune”, a spus Klaus Iohannis.

    El a continuat: ”Până acolo, pot să vă spun că în principiu sprijin orice acţiune legală care duce la oprirea defişările ilegale. Dacă aceasta este cea mai bună, vom vedea când vom cunoaşte şi argumentaţia Guvernului”.

    Guvernul intenţionează să interzică, pe o perioadă limitată, exporturile de orice fel de masă lemnoasă neprelucrată, procedura fiind deja pregătită printr-un proiect de ordonanţă de urgenţă care a fost însă blocat în discuţii la Ministerul Justiţiei, a anunţat premierul Victor Ponta.

    El a precizat că a avut o discuţie în acest sens cu ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu.

    “Am solicitat încă de aseară doamnei ministru Gavrilescu, şi, sigur, cu Departamentul pentru Relaţii Europene, cu Economia şi cu Justiţia, să adoptăm azi o ordonanţă de urgenţă prin care să interzicem pe un termen limitat exportul de orice fel de masă lemnoasă neprelucrată. Din păcate, înţeleg că, Justiţia, nu aţi găsit soluţia, restul la dumneavoastră s-a blocat”, a spus Ponta, miercuri, la începutul şedinţei de Guvern.

    El le-a cerut reprezentanţilor Ministerului Justiţiei să găsească o soluţie juridică până săptămâna viitoare, avertizându-i că, în caz contrar, îşi pot găsi de lucru în altă parte.

    “Eu vreau să vă rog, până săptămâna viitoare, să găsiţi o soluţie sau să vă găsiţi toţi de la Justiţie altceva de lucru! Până săptămâna viitoare, vreau să veniţi cu soluţia legislativă temporară până când avem o soluţie pe termen lung, cu siguranţă. Cred că, dacă vă puneţi mintea la contribuţie, treceţi peste «Nu»-ul tradiţional şi găsiţi o soluţie”, a arătat prim-ministrul.

    Ponta a adăugat că înţelege că trebuie respectate toate obligaţiile României, dar crede că cele de pe plan european nu sunt împotriva intereselor României, iar Ministerul Justiţiei trebuie să reprezinte interesele ţării.

    Ponta a precizat totodată că în Parlament este susţinută formula de Cod Silvic adoptată de Guvern, după ce preşedintele Klaus Iohannis a respins acest proiect.

  • Iohannis: Abordarea Guvernului de a nu organiza alegeri parţiale este greşită

    ”După părerea mea, abordarea Guvernul este greşită. Ar fi trebuit să organizeze alegeri parţiale în toate localităţile şi judeţene unde persoanele care au fost în funcţie au părăsit, din varii motive, această funcţie”, a spus şeful statului, despre faptul că Guvernul nu a organizat nici până la acest moment alegeri parţiale în cele cinci consilii judeţene, trei municipii de judeţ şi 14 colegii de senatori şi deputaţi.

    Preşedintele a arătat că, în opinia sa, această problemă trebuie abordată de cei în cauză, amintind faptul că la Cluj s-a ajuns chiar la proces pe această speţă.

    ”Cred că este o temă care ar putea foarte bine să fie discutată între partidele politice, pentru că de asta există partide la putere care guvernează bine sau rău şi partide în opoziţie, care pot amenda felul în care se guvernează”, a spus preşedintele Iohannis.