BusinessMagazin

Tag: firme

  • Cât câştigă un taximetrist in România după ce plăteşte combustibilul, compania şi taxele către stat

    Cei care sunt angajaţi ai unei firme trebuie să achite către companie o anumită sumă, fie la finalul unei zile de muncă, fie o dată la câteva zile. În funcţie de companie, această sumă cunoaşte poate varia între 70 şi 100 de lei.

    „Aproximativ 60% dintre taxiurile din oraş merg pe gaz, nu pe benzină, pentru că gazul este mai ieftin, e 2,29 lei. Eu am maşină pe gaz şi merg cam 150 de kilometri pe zi, ceea ce înseamnă că trebuie să plătesc aproximativ 50 de lei pe gaz zilnic“, a declarat un şofer de taxi celor de la 7est.ro.

    Unii taximetrişti susţin că lucrurile stau mult mai prost: “Am ajuns să stăm pe teren câte 14 ore pe zi şi să nu putem să ne acoperim cheltuielile. Bem peste un litru de cafea, mâncăm la portbagaj şi nu ne alegem cu nimic. Cu tariful ăsta şi cu maşinile de Ilfov care fac taximetrie în Capitală nu mai poţi face bani”, a declarat un şofer de 45 de ani, care practică această meserie de peste 20, celor de la Libertatea.

    Cu toate acestea, calculele arată în felul următor: în funcţie de numărul de curse, de distanţa parcursă şi de eventualele bacşişuri care se lasă, câştigurile pot varia. În medie, un taximetrist câştigă pe tură între 220 şi 300 de lei. Astfel, după ce plăteşte dările către companie, scade consumul de carburant şi cheltuielile personale, precum şi taxele către stat, un taximetrist obţine pe lună între 1.600 şi 2.200 de lei.

  • Fără impozit pe salariu pentru tinerii sub 25 de ani

    Tinerii cu vârsta de până la 25 de ani ar putea fi scutiţi de plata impozitului pe salariu. Un ajutor si pentru firme care sunt încurajate să angajeze tineri fără experienţă, fiind scutite şi ele de la plata acestei taxe, potrivit unei iniţiative depuse în Parlament. Propunerea vine în contextul în care şomajul în rândul tinerilor a ajuns la 24%, peste media europeană. Iniţiativa îi dezavantajează însă pe cei trecuţi de 40 de ani care îşi găsesc la fel de greu un loc de muncă, scrie Digi24

    Tinerii cu vârsta de până la 25 de ani nu vor mai plăti timp de trei ani de la angajare impozit pe salarii dacă propunerea legislativă din Parlament va fi aprobată.

    Documentul citat de profit.ro modifică actualul Cod Fiscal, iar iniţiatorii spun că tinerii s-ar putea angaja mai uşor şi nu vor mai fi tentaţi să plece din ţară. În plus, angajatorii le-ar putea oferi salarii mai mari celor fără experienţă.

    „Preferă să plece afara pentru că nu există niciun sprijin să îi încurajeze să lucreze, să îi încurajeze să rămână în ţară, să le dăm salarii mari, fiind fiscalitatea mare trebuie să ne încadrăm la anumite salarii”, spune Iulian Horneţ, patron.

    Propunerea parlamentarilor vine în contextul în care şomajul în rândul tinerilor a ajuns la 24%, cu 2 procente peste media europeană. Îngrijorător este faptul că mulţi dintre cei rămaşi în ţară nici măcăr nu îşi mai caută o slujbă, spun specialiştii.

    „Până acum nu am lucrat, o să lucrez după ce termin studiile”, spuen un tânăr.

  • Ce face diferenţa dintre profit şi piedere pe piaţa materialelor de construcţii

    Anul trecut a adus veşti mai bune pentru companiile care produc materiale de construcţii, după ce în 2013 şi 2014 mai mult de o treime din cele 51 de companii din domeniu au înregistrat pierderi. Ce face diferenţa dintre profit şi piedere într-o piaţă în care contează deopotrivă apetitul pentru cheltuieli al firmelor şi al populaţiei?

    Peste 7.000 de angajaţi şi afaceri anuale de peste 3 miliarde de lei reunesc cele 51 de companii din domeniul mortarelor, vopselelor şi polistirenului. Mai mult de o treime dintre aceste firme au înregistrat pierderi în 2014, astfel încât minusurile lor cumulate au depăşit 110 milioane de lei, în timp ce firmele care au făcut profit au câştigat 144 de milioane de lei.

    „Au fost ani foarte grei după izbucnirea crizei economice pentru mulţi jucători din piaţă, pentru că sectorul construcţiilor a fost cel mai afectat. Noi am avut însă inspiraţia şi curajul să investim masiv în această perioadă. Am considerat – şi nu am greşit – că investiţiile în tehnologie de ultimă oră, superautomatizată, ne vor ajuta să avem costuri operaţionale mult mai mici decât competitorii noştri“, spune Marcel Bărbuţ, CEO al AdePlast. Pe parcursul ultimilor ani antreprenorul Marcel Bărbuţ a mizat pe investiţii de peste 20 de milioane de euro în linii de producţie de ultimă generaţie.

    AdePlast se laudă cu o producţie şi profitabilitate de invidiat nu numai pentru competitorii săi locali, ci şi pentru reprezentanţele locale ale unor companii internaţionale. În 2014, AdePlast avea 270 de angajaţi, fiecare dintre aceştia generând o producţie de 1,113 milioane de lei şi un profit de peste 55.500 lei. Creşterea eficienţei în toate fabricile şi zonele de activitate ale firmei este urmarea atenţiei dată detaliilor: în fabrica de adezivi de la Ploieşti, de pildă, sunt folosite cântare pentru a nu înregistra timpi morţi în timpul producţiei. Iar pentru a eficientiza la maximum transporturile, camioanele sunt încărcate până la jumătate cu „prafuri“, adică adezivi şi mortare uscate, iar deasupra sunt aşezate pachete cu polistiren tocmai pentru a nu plăti transportul de aer; polistirenul este foarte uşor dar ocupă mult spaţiu, iar transportul său individual ar fi prea scump.

    Iar toate aceste calcule sunt importante pentru Bărbuţ; rezultatul este că AdePlast se laudă cu o producţie şi profitabilitate de invidiat. Alte firme competitoare, pe piaţa de polistiren, au productivitatea pe angajat de câteva ori mai mici: în 2014, Hirsch a avut un profit pe muncitor de aproape 24.000 de lei, iar în cazul Genderka profitul pe angajat a fost de 25.600 lei. Diferenţa este şi mai mare faţă de companii ca Isopor, unde profitul pe muncitor a fost de 822 lei (la o producţie de aproape 470.000 lei), iar în cazul Equator profitul pe muncitor a fost de 584 de lei. În domeniul polistirenului, din cele 20 de firme, opt au înregistrat pierderi. Ponderea este şi mai mare în domeniul mortarelor şi al adezivilor, unde din 23 de concurenţi zece au înregistrat pierderi în 2014.

    Domeniul vopselurilor pare a nu fi la fel de încurcat ca piaţa polistirenului sau a mortarelor, devreme ce din 16 firme doar trei înregistrează pierderi. Anul trecut s-a făcut simţită o revigorare a domeniului, aşa cum declara, pentru ZF, Laurenţiu Lupuşor, directorul general al producătorului de materiale de construcţii Baumit România, deţinut de grupul austriac Schmid Industrie Holding. Iar respectiva revigorare ar trebui să se reflecte în rate de creştere cuprinse între 5 şi 10% anual. „Semnalele sunt foarte solide. În primul rând, eu simt o revigorare în ceea ce priveşte gândirea investitorilor. S-a reajuns la un moment în care nu mai există acea teamă de a investi în construcţii“, spunea Lupuşor.

    Totuşi, doar o parte din companii au anunţat rezultatele anului trecut. Proprietarul AdePlast spune că piaţa produselor destinate termoizolaţiilor creşte într-un ritm al ei, care pare să se intensifice odată cu apropierea de anul 2020, când – cel puţin teoretic – ar trebui să fie deja reabilitate din punct de vedere al consmului de energie termică toate clădirile. „Nu este vorba numai de această ţintă, cât mai ales de mentalitate. Oamenii conştientizează de la un an la altul ca reducerea costurilor cu încălzirea şi confortul propriu-zis oferit de o locuinţă reabilitată termic sunt necesare. În plus, creşterea valorică a vânzărilor pe acest segment provine şi din faptul că sunt folosite materiale de mai bună calitate, deci la preţuri mai mari“, declară Marcel Bărbuţ.

     

  • Portretul robot al antreprenorului român: munceşte 10 ore pe zi şi câştigă mai puţin de 500 de euro pe lună

    Firma de consultaţă şi audit EY a lansat săptămâna trecută o nouă ediţie a studiului „Baromentrul afacerilor de tip start-up din România” la care au răspuns 301 de antreprenori români ce conduc afaceri cu o vechime mai mică de trei ani. În urma studiului portretul antreprenorului român se conturează astfel: este tânăr (până în 35 de ani), se află la primul test în mediul antreprenorial,  de cele mai multe ori afacerea este fondată din economiile personale (69%), lucrează în medie 10 ore pe zi şi câştigă cel mult 1000 de euro pe lună din afacere.

    „Start-up-ul, prin definiţia noastră, este o companie pre-zentă pe piaţă de cel mult trei ani. Majoritatea antre-pre-norilor (81%) au sub 35 de ani şi nu au pornit la drum singuri, 54% din start-up-uri fiind înfiinţate de doi sau mai mulţi fondatori, astfel că noile generaţii de antreprenori sunt dispuse să împartă riscul. Vedem că antreprenorii din Ro-mânia stau bine la acest capitol dacă luăm în calcul că, la nivel internaţional, doar 16,1% dintre start-up-urile de mare poten-ţial au un singur fondator“, a spus Mihaela Matei, special projects officer în cadrul EY România.

    Cei mai mulţi antreprenori aflaţi la început de drum dedică 10 ore afacerii lor în fiecare zi, adică lucrează cu 21% mai mult decât angajaţii cu normă întreagă din România. 27% dintre antreprenori depăşesc limita celor zece ore, unii ajungând chiar la 18 ore de muncă în fiecare zi. Însă veniturile nu sunt chiar pe măsura aşteptărilor. 38% dintre antreprenorii respondenţi în cadrul studiului au un venit lunar situat sub 500 euro, 33% ajung la câştiguri de până la 1000 de euro, iar 11% depăşesc nivelul de 2.000 euro pe lună. Asta în condiţiile în care în România, venitul mediu net în luna noiembrie 2015 s-a ridicat la 432 euro, potrivit studiului.

    Primii doi ani într-o afacere antreprenorială sunt cruciali şi cei mai grei, deoarece veniturile întârzie să apară, iar afacerea trebuie să crească. „Da, în primii doi ani tot ce poţi face este să ai venituri care să-ţi acopere facturile. După aceşti doi ani de supravieţuire (9 din 10 antreprenori nu supravieţuiesc) intri  în altă etapă, te uiţi la investitori, dar şi în această etapă veniturile îţi sunt de ajuns să-ţi plăteşti facturile şi cam atât, dar valoarea companiei poate creşte”, spune Florin Grosu, co-fondator Traderion, prezent la evenimentul de lansare a studiului. „Primii doi ani  au fost ani de investiţii, bani personali pe care i-am băgat în proiect. Eu nu sunt plătită nici acum din Digital Kids”, a punctat Tincuţa Baltag, fondator Digital Kids.

    Pe de altă parte, Silviu Andrei Petran, asociat Materia, business care pro-duce obiecte de mobilier, decoraţiuni şi corpuri de ilu-minat din lemn recuperat şi reciclat, susţine că „nu suntem o zonă de normalitate, cred ca ar trebui zona de startup să fie diferenţiată astfel încât oamenii care ar vrea să intre în antreprenoriat să nu fie nevoiţi să se gândească că trebuie să plătească 70% taxe pe salariile lor. Atunci când o să ajungem  în zona de normalitate lucrurile o să fie diferite, oamenii o să fie mai cinstiţi, o să avem mai multe locuri de muncă declarate, venituri mai mari la stat, mai multi angajaţi pentru care se vor plăti taxe.  Până atunci o să mergem pe sistemul asta cu salariu minim pe economie, cu două ore pe cartea de muncă pentru că asta este stilul antreprenorial actual, într-o formă sau alta.”

    Tot mai mulţi tineri vor să fie proprii şefi şi să pornească un start-up, însă se lovesc de mai multe obstacole. Ca şi în anii trecuţi, birocraţia a fost indicată ca fiind cel mai important obstacol în dezvoltarea unei afaceri în România. Neclarităţile legislative, lipsa de informaţii, legislaţia stufoasă – sunt doar câteva aspecte semnalate de antreprenorii de startup ce sunt corelate cu fenomenul birocraţiei.

    „Antreprenorii, cel puţin la început, se confruntă cu lipsa informaţiilor legate despre legislaţie, fiscalitate, surse de finanţare şi aşa mai departe. Aş face un fel de platformă online în care aş organiza competiţii între liceeni, simulări de business cu premii, şi această platformă ar trebui să conţină şi aceste informaţii de legislatie, fiscalitate şi aşa mai departe”, afirmă Tincuţa Baltag.

     

  • Sebastian Ghiţă şi-a plătit cauţiunea de 13 milioane de euro

    Deputatul Sebastian Ghiţă a depus garanţii mobiliare şi imobiliare constând în activele unei firme pe care o controlează, au declarat surse apropiate anchetei pentru MEDIAFAX.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie Ploieşti urmează să decidă dacă admit garanţiile depuse de deputat în contul cauţiunii de 13 milioane de euro pe care Sebastian Ghiţă trebuie să o achite.

    Sebastian Ghiţă a refuzat să precizeze, la ieşirea de la sediul DNA Ploieşti, dacă a achitat sau nu cauţiunea impusă de anchetatori, precizând că “DNA va da un comunicat”.

    Parlamentarul avea termen până miercuri, 6 aprilie, pentru a achita cauţiunea însă procurorii i-au admis cererea de prelungire a termenului până luni, 11 aprilie.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Numărul firmelor aflate în procedură de faliment a crescut anul trecut cu 37%

    Numărul firmelor aflate în procedură de faliment a crescut anul trecut cu peste 2000 de societăţi faţă de 2014, aproape 7450 societăţi fiind în această situaţie, potrivit unui studiu realizat de KeysFin.

    La prima vedere, economia pare pe drumul cel bun. Statisticile oficiale prezintă un trend pozitiv, impulsionat de reducerea TVA-ului şi revenirea încrederii românilor în economie. Oamenii au prins din nou curaj să facă investiţii, să cumpere case, maşini, bunuri de folosinţă îndelungată, consumul a revenit pe plus. Dincolo de statistici, economia reală se luptă însă să supravieţuiască. Numărul procedurilor de faliment a explodat în 2015, se arată în studiul Keysfin.

    Anul trecut, 7446 de firme se aflau în procedură de faliment, în creştere cu peste 2000 de firme faţă de anul 2014 (5434 societăţi).

    Cele mai multe societăţi comerciale aflate în procedură de faliment erau în sectorul construcţiilor (9%), urmate de cele din comerţul cu alimente, băuturi şi tutun (5%) şi transporturi (4%). Comerţul cu material lemnos, restaurantele şi comerţul cu produse nealimentare se aflau, de asemenea, în topul falimentelor.

    “Statistica prezintă, cu alte cuvinte, domeniile unde riscul de faliment este cel mai ridicat. În construcţii, de exemplu, sunt cu peste 150 de firme în faliment mai multe decât în 2014, semn că acest segment prezintă riscuri semnificative. Să construieşti un bloc nu reprezintă o afacere sigură, pentru că depinde de fluctuaţia preţurilor materialelor de construcţii, de forţa de muncă angajată şi mai ales de nivelul cererii de apartamente. Iar Legea dării în plată va face, cel mai probabil, acest segment şi mai riscant, înăsprirea condiţiilor de creditare urmând să reprezinte un risc suplimentar în 2016”, explică analiştii de la KeysFin.

    Nici comerţul cu amănuntul nu reprezintă un sector unde business-ul să meargă ca pe roate, dovadă că, anul trecut, 355 de firme care vindeau alimente, băuturi şi tutun se aflau în procedură de faliment, cu peste 100 mai multe decât în 2014. Coroborate cu datele privind comerţul cu produse nealimentare, rezultă un număr de aproape 500 de societăţi comerciale aflate în procedură de faliment.

    Un alt aspect interesant, care reiese din statistica KeysFin, arată că cele mai multe societăţi comerciale care ajung în procedură de faliment au, în medie, între 7 şi 9 ani de activitate. “Datele arată că tendinţa generală, cum că o firmă care a rezistat mai mulţi ani pe piaţă este mai sănătoasă, mai de încredere decât una nou înfiinţată, nu este una în totalitate adevărată. Graficul falimentelor arată că riscul major de faliment este consemnat în cazul firmelor cu 7-9 ani de activitate, urmat de cele care au între 20-23 de ani de la înfiinţare. Asta arată că, până la urmă, experienţa în business este importantă, însă nu generează neapărat un comportament imun la provocările mediului de business”, spun analiştii.,

    cele mai multe firme care au ajuns în situaţie de faliment în 2015 au fost în Bucureşti (1402), un număr dublu faţă de anul precedent (699). În topul judeţelor cu societăţi comerciale aflate în faliment, pe locurile următoare se află Maramureş (428), Timiş (295), Braşov (294), Iaşi (288), Mureş (286), Constanţa (260) şi Argeş (252). La polul opus s-au situat judeţele Vaslui (38), Caraş Severin (44), Ialomiţa (44), Sălaj (48), Călăraşi (50).

    “Cele mai multe falimente sunt în Bucureşti pentru că şi numărul firmelor este mai mare. De altfel, cu cât business-ul este mai dezvoltat, cu atât şi riscurile de insolvenţe şi falimente sunt mai mari. Situaţia din Vaslui, Caraş Severin şi Ialomiţa nu înseamnă că în aceste zone este un vad economic excelent, ci că afacerile sunt mai puţine decât în alte locuri”, au explicat analiştii KeysFin.

  • Analist economic: Firmele locale nu au cunoştinţe şi curaj să iasă pe pieţele externe

    Firmele româneşti ar trebui încurajate să testeze pieţele străine, în condiţiile în care această mişcare le-ar deschide accesul la o piaţă comună cu 500 milioane de consumatori, este de părere analistul economic Aurelian Dochia.

    ”Firmele locale nu au cunoştinţe şi nu au curaj să iasă pe alte pieţe. Sunt puţine firmele cu acţionariat românesc care se uită către pieţele străine şi este păcat, pentru că după aderarea la UE ele au acces la o piaţă comună cu 500 de milioane de consumatori“, a adăugat Dochia.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Ialomiţianu (PNL): Comisia de buget îi va audia pe şefii ANAF şi ONPCSB în legătură cu Panama Papers

     Comisia de buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor va face, în şedinţa de marţi, audieri legate de Panama Papers, la care vor lua parte şefii ANAF şi ai Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB), a declarat, miercuri, deputatul PNL Gheorghe Ialomiţianu, informează Mediafax

    ”Săptămâna viitoare în Comisia de buget, finanţe din Camera Deputaţilor vom avea o discuţie cu preşedintele Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) şi cu preşedintele ANAF pe problema paradisurilor fiscale din Panama, privind conturile şi tranzacţiile financiare care s-au făcut prin firmele din acest paradis fiscal şi să vedem ce măsuri întreprind aceste instituţii. Trebuie să avem o reacţie mai ales pentru că sunt persoane din România care au înfiinţat firme în Panama şi sunt convins că multe tranzacţii s-au derulat prin acele firme şi nici Fiscul român şi nici Oficiul nu ştiu de aceste tranzacţii. S-ar putea să fie vorba despre evaziune fiscală, spălare de bani”, a anunţat liberalul.

    Gheorghe Ialomiţianu a afirmat că, potrivit legii, impozitarea profiturilor se face în ţara în care se obţine profitul, nu acolo unde firma este înregistrată.

    “Spunea o persoană care a deschis o firmă în Panama că voia să plătească impozite mai mici. Problema este a transparenţei, pentru că s-ar putea ca multe tranzacţii pe care le-a derulat prin (firma-n.r.) din Panama să nu fi fost declarate în România, iar Fiscul român să nu-şi fi luat impozitul. Orice activitate care se desfăşoară în România trebuie impozitată aici, nu în Panama. Înfiinţarea (acestor offshore-uri-n.r.) este legală, dar problema este să desfăşori activitatea în ţara respectivă, nu să desfăşori activitatea economică în România, iar înregistrarea veniturilor să se facă în firma din paradisul fiscal, pentru că orice activitate care se desfăşoară în România se impozitează în România, aşa este legea română şi la nivel european legislaţia spune la fel, impozitarea profiturilor se face în ţara în care obţii profitul, nu unde deţii firma”, a mai spus Ialomiţianu.

    Deputatul PNL a precizat că trebuie văzută care este provenienţa banilor şi dacă aceştia au fost transferaţi legal sau ilegal în Panama.

    “În momentul în care nu plăteşti impozit în România, înseamnă că ai făcut evaziune fiscală. Să vedem provenienţa banilor, dacă au fost transferaţi din România în mod ilegal, lucrurile acestea trebuie cercetate”, a subliniat liberalul.

    Gheorghe Ialomiţianu a recomandat instituţiilor ablitate înfiinţarea unui grup de lucru comun la nivelul UE pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale sau a spălării de bani.

    “Fac o recomandare instituţiilor, să facă demersuri ca la nivelul UE să se formeze un grup de lucru şi să acţioneze în comun pentru că individual nu vom avea mare succes în prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale sau a spălării de bani. Avem legislaţie europeană care se referă la constituirea de grupuri pentru a combate şi preveni fie evaziunea fiscală, fie spălarea banilor. Trebuie să face aceste demersuri, rezultatele vor fi reduse dacă fiecare ţară va acţiona individual”, a conchis Ialomiţianu.

    Premierul Dacian Cioloş a declarat marţi că nu a discutat cu şeful ANAF despre dosarele Panama şi a precizat că inspectorii agenţiei nu au nevoie de dispoziţie de la primul-ministru pentru a-şi face treaba dacă ei consideră că s-a încalcat legea.

  • Invenţia a trei clujeni facilitează radical înfiinţarea de firme. Tinerii îşi propun să revoluţioneze birocraţia din România

    Trei tineri clujeni au realizat, în urmă cu două luni, un site de completare automată de formulare, sub deviza “PFA în 5 minute”. Orice doritor îşi poate înfiinţa sau desfiinţa un PFA sau o intreprindere individuală într-un timp foarte scurt. Pornind de aici, tinerii intenţionează să îmbunătăţească şi chiar să revoluţioneze sistemul birocratic din România şi din întreaga lume, scrie Vocea Transilvaniei.

    “Noi activăm în domeniul IT şi, la început, avem nevoie de PFA-uri. Ne-am dat seama că lucrurile merg foarte greu, însă am realizat că se poate automatiza. Iar eu am fost primul client al site-ului. Iar acum dorim să ajutăm şi alte persoane”, a declarat Raul Pop, unul dintre fondatorii site-ului www.approd.ro 

    Site-ul este creaţia a trei tineri de 25 de ani, Raul Pop, Alin Vlaşin şi Mihai Negrean, foşti colegi de facultate. 

    “Marele avantaj este faptul că, în cinci minute poţi completa toate formularele le scoţi la imprimantă, le semnezi. Noi le spunem celor care accesează şi unde să meargă cu ele, unde să le depună, oferim sfaturi şi recomandări despre activitatea ulterioară”, adaugă Pop.

    Citiţi continuarea pe www.voceatransilvaniei.ro

  • Invenţia a trei clujeni facilitează radical înfiinţarea de firme. Tinerii îşi propun să revoluţioneze birocraţia MONDIALĂ

    Trei tineri clujeni au realizat, în urmă cu două luni, un site de completare automată de formulare, sub deviza “PFA în 5 minute”. Invenţia lor este, evident, o inovaţie în domeniu, cel puţin în România, prin timpul extrem de redus prin care orice doritor îşi poate înfiinţa sau desfiinţa un PFA sau o intreprindere individuală. Pornind de aici, tinerii intenţionează să înbunătăţească şi chiar să revoluţioneze sistemul birocratic din România şi din întreaga lume.

    Site-ul www.approd.ro este creaţia a trei tineri de 25 de ani, Raul Pop, Alin Vlaşin şi Mihai Negrean, foşti colegi la Facultatea de Automatică şi Calculatoare din Cadrul Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca. Ideea înfiinţării unui astfel de site le-a venit după ce ei înşişi s-au “lovit” de birocraţie.

    Noi activăm în domeniul IT şi, la început, avem nevoie de PFA-uri. Ne-am dat seama că lucrurile merg foarte greu, însă am realizat că se poate automatiza. Iar eu am fost primul client al site-ului. Iar acum dorim să ajutăm şi alte persoane”, a declarat, pentru Vocea Transilvaniei, Raul Pop.

    Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro