Tag: DNA

  • Senatorul UDMR Tanczos Barna, audiat la DNA

    Tanczos Barna a ajuns vineri dimineaţă la DNA, unde a fost citat să se prezinte pentru a da declaraţii într-un dosar de corupţie, potrivit unor surse judiciare.

    Senatorul a spus, la intrarea în sediul DNA, că va da mai multe informaţii după ce va sta de vorbă cu procurorii.

    Tanczos Barna este senator UDMR din 2012, iar din 2010 a fost secretar de stat la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Anterior, Tanczos Barna a fost secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (2010), secretar de stat la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (2007-2009) şi preşedintele Agenţiei Domeniilor Statului (2005-2007).

    Tanczos Barna a fost şi preşedintele Federaţiei Române de Hochei pe Gheaţă, din 2008 până în septembrie 2013, când a demisionat. Ministerul Tineretului şi Sportului a oprit, în aprilie 2013, finanţarea Federaţiei Române de Hochei pe Gheaţă, din cauza problemelor interne, după ce Curtea de Apel a anulat, în 4 aprilie 2013, alegerile pentru preşedinţia Federaţiei, organizate în cadrul Adunării Generale din 19 iulie 2012 şi câştigate de Tanczos Barna.

  • Percheziţii la Primăria Piteşti şi la sediile unor firme, într-un dosar de corupţie

    Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) arată, într-un comunicat de presă, că procurorii fac 18 percheziţii în Bucureşti, Piteşti şi localităţile învecinate acestora, dintre care una este sediul unei instituţii publice, iar restul la societăţi comerciale şi domiciliile unor persoane.

    Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni de săvârşire, în perioada 2007 – 2014, a unor infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie“, a precizat sursa citată.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că instituţia publică unde se fac percheziţii este Primăria Piteşti. De asemenea, procurorii percheziţionează şi locuinţa primarului din Piteşti, Tudor Pendiuc.

    Potrivit surselor citate, dosarul vizează fapte de corupţie privind acordarea unor contracte de achiziţii publice mai multor firme, la care procurorii fac percheziţii. Unul dintre aceste contracte are legătură cu achiziţiile făcute de Regia de Transport Public Piteşti, privind cumpărarea mai multor autobuze.

    Prejudicul estimat de procurori în această cauză ar fi de aproximativ un milion de euro, fiind produs între 2007 şi 2014, au mai arătat sursele citate.

    Procurorii sunt sprijiniţi în această cauză de Serviciul Român de Informaţii şi Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei.

    Social-democratul Tudor Pendiuc este unul dintre cei mai longevivi primari din România. El a fost ales primar al municipiului Piteşti pentru prima dată în anul 1992 şi de atunci ocupă fără întrerupere această funcţie, fiind reales de piteşteni la fiecare patru ani.

    Conform CV-ului postat pe site-ul Primăriei Piteşti, Pendiuc este preşedinte al Asociaţiei Municipiilor din România, membru în Comitetul Regiunilor de la Bruxelles şi este şi conferenţiar universitar doctor la Universitatea ”Constantin Brâncoveanu” din Piteşti.

    Anul acesta, primarul Piteştiului a primit din partea Asociaţiei Municipiilor din România ”Trofeul de Excelenţă pentru contribuţia adusă la dezvoltarea, modernizarea şi eficientizarea administraţiei publice din România”.

    În anul 2011, Tudor Pendiuc a fost decorat de către preşedintele Traian Băsescu cu Ordinul National ”Pentru Merit” în grad de Ofiţer.

    În prezent Tudor Pendiuc conduce PSD Argeş, după ce fostul preşedinte al organizaţiei judeţene, Constantin Nicolescu, a fost condamnat definitiv pentru conflict de interese.

  • Percheziţii în Bucureşti şi cinci judeţe, într-un dosar de evaziune şi spălare de bani

    DNA arată, într-un comunicat de presă, că anchetatorii, în baza autorizaţiilor emise de instanţă, fac 37 de percheziţii la sediile unor firme şi la locuinţele unor persoane, din Bucureşti şi judeţele Timiş, Mehedinţi, Olt, Argeş şi Iaşi.

    În judeţul Timiş percheziţiile se desfăşoară la mai multe adrese din Lugoj şi Făget, iar în Mehedinţi la descinderi participă şi ofiţeri de poliţie din Direcţia de Investigare a Fraudelor.

    Cercetările în acest dosar sunt făcute de procurorii DNA Timişoara, care investighează fapte comise de mai multe persoane ce au aderat la un grup infracţional organizat suspectat de evaziune fiscală şi spălare de bani.

    Procurorii sunt sprijiniţi în această cauză de Serviciul Român de Informaţii şi Jandarmeria Română.

    Potrivit unor surse judiciare, percheziţiile din Mehedinţi au loc în Strehaia, la persoane suspectate că ar fi falsificat facturi pentru oameni de afaceri. Printre cei vizaţi se numără şi omul de afaceri Florin Măran, care deţine firmele Tehnocer şi Dateco.

    Prejudiciul în acest caz este estimat la aproximativ două milioane de euro.

  • Friguri de toamnă: cum arată bilanţul campaniei pentru prezidenţiale (GALERIE FOTO)

    La fel de slabe au fost şi încercările echipelor de campanie de a copia stilul american, cu dezvăluiri pretins incendiare despre viaţa personală a candidaţilor, ori încercările clasic româneşti, bine exersate în toate campaniile, de înfricoşare, demonizare şi culpabilizare a electoratului care ar îndrăzni să voteze “iresponsabil” cu anumiţi candidaţi, acuzaţi că vor distruge ţara dacă ar ajunge la Cotroceni.

    În acest context, prim-planul campaniei a fost ocupat natural de acţiunile justiţiei, cu explozia fără precedent de dosare de la DNA, declanşate sau anunţate, care au afectat, într-un fel sau altul, politicieni de toate culorile implicaţi în campanie (Microsoft, Lukoil, Retrocedările ilegale de păduri, Trafic de influenţă pentru amnistie şi graţiere, Referendumul din 2012, Bercea Mondial, EADS, Loteria) şi cu amânarea repetată la CCR şi la ICCJ a deznodământului privind recursul ANI în dosarul incompatibilităţii lui Klaus Iohannis. Ca atare, echipele de campanie au încercat să speculeze în favoarea propriului candidat aceste acţiuni ale justiţiei, într-un efort de a convinge electoratul, după caz, ba că “se urmăreşte” scoaterea incorectă din joc a candidatului (de către adversarii politici, serviciile secrete, SUA, UE etc), ba că justiţia, serviciile, SUA şi UE îl sprijină pe respectivul candidat, inclusiv prin eliminarea adversarilor săi corupţi, pentru că numai el e de partea binelui şi a dreptăţii.

    Pentru electoratele deja ferm decise, exploatarea propagandistică a acţiunilor justiţiei n-a schimbat oricum mare lucru în intenţiile de vot; pentru cei mai puţin decişi, nu atât vânzoleala dosarelor, cât mai ales zvonistica şi scenarita aferente au putut genera însă fie un efect de demobilizare, fie de îndreptare către candidaţi din eşalonul al doilea, mereu gata să funcţioneze ca destinatari ai votului de protest.

    Ultimele sondaje de opinie făcute publice de institutele de sondare îi plasează pe Victor Ponta şi Klaus Iohannis pe primele locuri în intenţia de vot pentru turul I. Diferă însă atât procentele atribuite celor doi candidaţi, cât şi rezultatele privind ocupanţii locurilor 3-4: sondaj Sociopol – Ponta 41%, Iohannis 28%, Tăriceanu 7%, Udrea 6%; sondaj CSCI – Ponta 40%, Iohannis 29%, Tăriceanu 8%, Udrea 6%; sondaj IRES – Ponta 41%, Iohannis 30%, Udrea 7%, Macovei 6%; sondaj INSCOP – Ponta 40,6%, Iohannis 30,1%, Udrea 6,7%, Tăriceanu 6,2%; sondaj CCSCC – Ponta 36%, Iohannis 30%, Macovei 7%, Tăriceanu 6%. Pentru turul al doilea, toate casele de sondaje, cu excepţia ultimei, care indică egalitate între Ponta şi Iohannis, prezic victoria lui Ponta, la o diferenţă estimată de 7% (INSCOP) sau 10% (Sociopol, CSCI) faţă de Iohannis.

  • STENOGRAME din dosarul Microsoft – Dorin Cocoş îi spunea lui Pescariu: Am vorbit cu Elena şi a zis “foarte bine”

    Potrivit unor surse judiciare, prenumele “Elena” menţionat de Dorin Cocoş ar fi al Elenei Goicea şi este menţionat în contextul cumpărării unui apartament de către aceasta de la o firmă, pe “circuitul” prin care Gheorghe Ştefan ar fi încercat să ascundă provenienţa banilor primiţi în schimbul traficului de influenţă.

    Omul de afaceri Dorin Cocoş, fostul soţ al Elenei Udrea, a fost arestat preventiv, fiind acuzat de trafic de influenţă şi spălare de bani, în dosarul licenţelor Microsoft. În acelaşi dosar au fost arestaţi preventiv omul de afaceri Dumitru Nicolae, care controlează grupul de firme Niro, fostul ministru al Comunicaţiilor Gabriel Sandu şi primarul municipiului Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan.

    Procurori anticorupţie arată, în referatul prin care au cerut arestarea preventivă a celor patru, că aceştia au fost denunţaţi de fostul şef al Fujitsu Siemens în România, Claudiu Florică, în 25 august 2014.

    Claudiu Florică arăta, în declaraţia pe care a dat-o în faţa anchetatorilor în 10 octombrie, că, în primăvara anului 2009, în urma discuţiilor cu Dinu Pescariu, a mers la biroul lui Dorin Cocoş pentru a discuta cu acesta posibilitatea reînnoirii contractului de licenţiere şi a constatat că aici îl aşteptau şi Gheorghe Ştefan şi Gabriel Sandu. Florică a arătat că, după acea discuţie, a avut mai multe întâlniri cu aceştia, în cadrul cărora au fost formulate pretenţii băneşti, pe care trebuia să le onoreze în situaţia în care dorea să obţină încheierea contractului pentru încheierea de licenţe.

    Claudiu Florică a precizat că, pentru efectuarea plăţii sumelor pretinse de Dorin Cocoş – circa 9.000.000 de euro, Gabriel Sandu – 2.700.000 de euro, Gheorghe Ştefan – 3,996.360 de euro, Dinu Pescariu a înfiinţat firma Barringwood Investment Limited, în contul căreia D.Con.Net.Ag a virat toate aceste sume.

    Un alt martor a arătat, în declaraţia dată în 28 iunie 2014, că banii daţi lui Dorin Cocoş au fost în cea mai mare parte retraşi în numerar din Elveţia de către Pescariu Dinu şi înmânaţi personal de acesta lui Dorin Cocoş.

    Anchetatorii descriu, în referat, modul în care Dorin Cocoş a încercat să ascundă provenienţa unor bani din cei primiţi în schimbul traficului de influenţă privind licenţele Microsoft. La dosar există şi interceptarea unei discuţii din 18 septembrie 2014, din care ar rezulta că Dorin Cocoş i-ar fi cerut lui Dinu Pescariu să semneze chitanţe antedatate:

    “DORIN COCOŞ: Pot să fac asta. Da, măi, cap sec! Eu n-am nicio problemă. Eu am vorbit şi cu Marian Nazat. Am vorbit şi cu mai mulţi avocaţi. Dar ăla nu recunoştea.

    DINU PESCARIU: Ţi-am zis că am vorbit cu el. Dar Rareş …?

    DORIN COCOŞ: Are şi el (…?). Nu poate să spună chiar tot.

    DINU PESCARIU: Ce să zică?

    DORIN COCOŞ: Păi cum ce să zică? Ăsta mi-a zis cu teamă, Marian. Şi zic: Măi, dacă ţi-a dat din conturile unui om care (..,?)

    DINU PESCARIU: Nu contează. Dar de ce? Să zică el (…?)

    DORIN COCOŞ: Mă duc până la prezidenţiale, în p… mea.

    DINU PESCARIU: Zice… Asta e chiar pe faţă.

    DORIN COCOŞ: Şi zic: Stai, domnule, aşa, că ţi le dau ţie. Şi el mi-a zis: Nu. Dacă mi le dau alţii? …

    DINU PESCARIU: (…?)

    DORIN COCOŞ: Nu, te cred, dar din contul tău. Tu mi-i dai mie din cont şi-i spun care e problema. Păi hai să ne vedem într-o zi. Ia-ţi un avocat care ai încredere în el. Zi, când să vin?

    DINU PESCARIU: Luni.

    DORIN COCOŞ: Luni. La ce oră să mă prezint? Că eu mă prezint. Pe la 12:00? E bine? La 13:00? La cât?

    DINU PESCARIU: Stai să vorbesc cu ăla. O să-ţi dau telefon.

    DORIN COCOŞ: Dar nu trebuie să-mi dai telefon. Vin aici de la ora 13:00, să zicem. Vin la Club la 13:00. Eşti aici?

    DINU PESCARIU: Da. Da. Da”.

    În 25 septembrie, Dorin Cocoş discută din nou cu Dinu Pescariu despre dosarul Microsoft şi îi indică ce să facă, arătând că a vorbit în acest sens şi cu “Elena”:

    “DORIN COCOŞ: Las-o asa, că e mai bine. Las-o asa. Că am vorbit şi cu… cu Elena, şi a zis: Foarte bine.

    DINU PESCARIU: Da?

    DORIN COCOŞ: Da.

    DINU PESCARIU: Bravo!

    DORIN COCOŞ: Când… Am spus… Că am stat şi m-am gândit… Băi, acolo nu scrie că trebuie să-i dau decât după 10 ani. Păi încep să-i dau mâine. Ce? Hai să fim drepţi. Şi cu asta basta. Şi tu lasă-le acolo!

    DINU PESCARIU: Mi-a fost frică să le duc acasă.

    DORIN COCOŞ: Foarte bine! Eşti nebun? Mai bine dă-le încoace!

    DINU PESCARIU: Da.

    DORIN COCOŞ: Lasă-le, dracu! Ei, uşor, aşa! (coboară vocea foarte mult, astfel că unele fraze sunt neinteligibile) (…)

    DINU PESCARIU: Păi da’ îl facem.

    DORIN COCOŞ: Băi, tu eşti prost? Nu înţelegi că de atunci nu mai…

    DINU PESCARIU: Nu, măi. Sunt…

    DORIN COCOŞ: Dar ce? Asa? De…?

    DINU PESCARIU: De afaceri. Ce faci? Cum îţi merge clubul? Cum aia?… M-a chemat să bem o cafea. Ce? Care e problema? Adică ce? Tu poţi să spui că nu-1 cunoşti sau ce?

    DORIN COCOŞ: Ei, hai să nu…

    DINU PESCARIU: Măi… (…?) înţelegi? N-am fost eu… A! Nu-ţi mai răspunde ăla?

    DORIN COCOŞ: Nu.

    DINU PESCARIU: Am simţit aşa… Nu fii fraier!

    DORIN COCOŞ: Nu…

    DINU PESCARIU: Eu ţi-am zis acuma. Le pun şi eu pe astea aşa. Băi, mă suna în fiecare zi de cinşpe ori, nu odată, nu de două ori. Da? Deci noi… Şi, sincer să fiu cu tine, la un telefon de-al meu erau cel puţin cinci de-ale lui.

    DORIN COCOŞ: Dă-1, măi, dracu!

    DINU PESCARIU: Lasă-mă, dracu’, în pace! Ce? Stau cu… Aşa. Să văd eu… Şi-i spun: Alo? Ce faci? E cu o chestie să…

    DORIN COCOŞ: Da. Da. Adică mulţi mi-au zis.

    DINU PESCARIU: Dar cine ţi-a zis?(…)”.

    Un alt martor a arătat că licitaţia din 2009 a fost organizată pentru a se crea o aparenţă de legalitate şi întrucât “Claudiu Florică nu a reuşit să determine primul ministru de la acea vreme să aprobe încredinţarea directă a acestui contract către firma D.Con-Net”

    Procurorii mai arată că, din documentele de la dosasr, rezultă că în 19 octombrie 2009, firma D-CON.NET a încheiat cu Barringwood Investment Ltd un contract ce atestă operaţiuni comerciale fictive: instalarea noii versiuni software, upgrades pentru noua versiune software, service pentru versiunea soft existentă, servicii de urgenţă pentru “Bucureşti, Muntenia, Transilvania, Moldova”, în valoare de circa18.153.058 de euro.

    La rândul său, Barringwood Investment Ltd a încheiat contracte de asistenţă tehnică ce atestă operaţiuni comerciale fictive cu: Services Incorporated – contract semnat la 29 noiembrie 2009, în valoare de 658.021 de euro; DD Land Oil Corporated Limited – contract în valoare de 3.996.360 de euro; ESSIM Partenrs Corporation – contract în valoare de 2.700.000 de euro, semnat la data de 15 septembrie 2009.

    În acest dosar, DNA a cerut avize pentru urmărirea penală a nouă foşti miniştri – senatorii Şerban Mihăilescu şi Ecaterina Andronescu, deputatul Valerian Vreme, europarlamentarul Dan Nica, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu şi Adriana Ţicău.

    Potrivit DNA, persoanele din Guvern, ministere şi din societăţile implicate în derularea proiectului privind licenţele Microsoft pentru şcoli ar fi pretins 20 de milioane de dolari din cele 54 de milioane achitate de Executiv în cadrul contractului.

    Camera Deputaţilor a aprobat, în 13 octombrie, cererea de începere a urmăririi penale a deputatului Valerian Vreme.

    Preşedintele Traian Băsescu a avizat, în 3 octombrie, cererea DNA, pentru foştii miniştri Adriana Ţicău, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu şi Daniel Funeriu.

    Săptămâna trecută, procurorii anticorupţie le-au adus la cunoştinţă Adrianei Ţicău şi lui Daniel Funeriu acuzaţiile şi faptele de care s-ar face vinovaţi în dosarul Microsoft, potrivit unor surse judicare.

  • Preşedintele CJ Ialomiţa a concesionat fraudulos un teren de 495 hectare. Prejudiciul este de 7 milioane lei

    Informaţiile apar în documente ale anchetatorilor care instrumentează dosarul de corupţie al lui Ciupercă, obţinute de MEDIAFAX.

    “Preşedintele Consiliului Judeţean Ialomiţa, Ciupercă Vasile Silvian, abuzând de prerogativele funcţiei deţinute a favorizat interesele economice ale SC Green Harvest SRL Timişoara, în detrimentul bugetului de stat Ialomiţa, prin atribuirea, în mod fraudulos,a contractului de concesiune a unei suprafeţe de 495,6583 ha, teren agricol, aparţinând domeniului privat al judeţului Ialomiţa, ce a făcut obiectul licitaţiei din data de 14.04.2014”, se menţionează în documentele respective.

    Potrivit procurorilor anticorupţie, Silvian Ciupercă, împreună cu directorul executiv al Direcţiei de Achiziţii şi Patrimoniu din cadrul Consiliului Judeţean (CJ) Ialomiţa, Cezar Gheorghe Vâlcan, “au acţionat pentru identificarea unor soluţii pentru ca SC Green Harvest SRL Timişoara să fie declarată câştigătoare a licitaţiei, deşi oferta acesteia nu a era cea mai mare, criteriu de bază în acordarea contractului de concesiune”.

    “Prin atribuirea în mod premeditat, a contractului de concesiune firmei care a avut a doua ofertă ca preţ, factorii de decizie din cadrul CJ Ialomiţa, Ciupercă Vasile Silvian şi Vâlcan Cezar Gheorghe, au prejudiciat bugetul acestei instituţii cu suma de 198.263, 32 de lei, pentru fiecare din cei 35 de ani ai duratei pe care se întinde contractul”, se mai precizează în aceleaşi documente.

    În legătură cu aceste fapte, procurorii anticorupţie fac cercetări pentru abuz în serviciu. Ciupercă este însă suspectat şi de alte infracţiuni, între care trafic de influenţă şi instigare la fals, după cum reiese din documentele aflate la dosar.

    Potrivit declaraţiei de avere depusă în luna iunie 2014, preşedintele CJ Ialomiţa, Silvian Ciupercă, deţine un teren intravilan de 800 de metri pătraţi, moştenit în 2003, şi un teren agricol de cinci hectare, pe care l-a cumpărat în 1999 împreună cu soţia sa, Sabina Ciupercă, ambele terenuri fiind în Ţăndărei. Tot în Ţăndărei, preşedintele CJ Ialomiţa are un apartament de 89 de metri pătraţi cumpărat în 1991 cu soţia sa şi o casă în construcţie de 110 metri pătraţi, al cărei parter este nelocuibil.

    Ciupercă deţine şi un autoturism Opel Astra din 2006, iar la capitolul active financiare a trecut în declaraţia de avere un card în euro deschis la BRD în anul 2010, în valoare de 7.000 de euro.

    În declaraţia de avere a lui Silvian Ciupercă apare menţionat şi faptul că este membru supleant la Comitetul Regionilor de la Bruxelles, iar în urma participării la dezbateri şi şedinţe ale comitetului a realizat venituri provenite din decontările de cheltuieli cu transportul şi diurna, fără însă a preciza suma.

    Potrivit aceluiaşi document, Ciupercă a realizat în anul fiscal anterior venituri în valoare de 55.404 lei, în calitate de salariat la Consiliul Judeţean Ialomiţa, iar soţia sa a obţinut pensie în valoare de 1.353 de lei pe lună. Alţi 3.200 de lei au reprezentat venituri pe care soţia lui Silvian Ciupercă le-a obţinut în rma arendării unui teren agricol.

    În declaraţia de avere depusă de Ciupercă sunt trecute şi veniturile obţinute de către cei doi copii ai săi, Lucia şi Mihai, de 27.000 de lei, respectiv 32.000 de lei.

    Potrivit declaraţiei de interese depusă de Ciupercă în 2013 şi neactualizată în 2014, acesta este vicepreşedinte al Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România, precum şi membru fondator şi membru în Consiliul de Administraţie al Fundaţiei Ialomiţa 2000.

    De asemenea, Silvian Ciupercă este preşedinte al organizaţiei judeţene PSD Ialomiţa şi membru în Comitetul Executiv Naţional PSD.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie fac, miercuri, percheziţii la sediile Consiliului Judeţean Ialomiţa şi Spitalului Judeţean Ialomiţa, într-un dosar privind infracţiuni de corupţie, în această anchetă fiind vizat şi preşedintele CJ, Silvian Ciupercă.

    Potrivit procurorilor DNA, în acest dosar sunt vizaţi, în afara preşedintelui CJ Ialomiţa, şi directori din cadrul Spitalului Judeţean Ialomiţa, cu suspiciuni de fapte de corupţie. Sursele citate precizează că procurorii fac percheziţii şi la mai multe firme unde există suspiciuni de corupţie în legătură cu achiziţii publice săvârşite de către funcţionari ai statului.

    Într-un comunicat de presă remis, miercuri dimineaţă, DNA precizează că procurori din cadrul Secţiei de Combatere a Infracţiunilor Conexe Infracţiunilor de Corupţie a Direcţiei Anticorupţie fac cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie, comise în cursul anului 2014.

    Conform aceluiaşi document, percheziţiie făcute de către procurorii DNA se desfăşoară în 30 de locaţii situate în municipiul Bucureşti şi judeţele Ialomiţa şi Călăraşi, din care trei sunt instituţii publice de interes local, iar restul sediile unor societăţi comerciale şi domiciliile unor persoane fizice. Potrivit unor surse judiciare, cea de-a treia instituţie publică unde au loc percheziţii este Agenţia de Dezvoltare Sud-Muntenia.

  • Noi audieri în dosarul Microsoft: Dorin Cocoş, Nicolae Dumitru şi Gheorghe Ştefan, aduşi la DNA

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au emis pe numele lui Nicolae Dumitru, care controlează grupul de firme Niro,un mandat de aducere, acesta fiind ridicat de poliţişti şi dus cu o maşină la sediul DNA, pentru a fi audiat în dosarul Microsoft, au precizat sursele citate.

    Şi omul de afaceri Dorin Cocoş a fost adus luni de poliţişti la DNA, cu o maşină, în baza unui mandat de aducere, pentru a da declaraţii în dosarul Microsoft.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au emis pe numele lui Gheorghe Ştefan un mandat de aducere, acesta fiind ridicat de poliţişti şi dus cu o maşină la sediul DNA, pentru a fi audiat în dosarul Microsoft, au declarat surse judiciare.

    “Am fost adus degeaba”, a spus primarul municipiului Piatra Neamţ, înainte să fie dus de poliţişti în sediul DNA.

     

    În 16 octombrie, procurorii anticorupţie au făcut percheziţii la locuinţele fostului ministru Gabriel Sandu, fostului consilier prezidenţial Dorin Marian, fostului şef al Serviciului de Informaţii Externe Cătălin Harnagea, la oamenii de afaceri Dorin Cocoş, fostul soţ al Elenei Udrea, Remus Truică şi Nicolae Dumitru, care controlează grupul de firme Niro, la tatăl preşedintelui Comitetului Olimpic, Adrian Petrache, precum şi la Fundaţia Dinu Pescariu.

    Surse judiciare precizau atunci, pentru MEDIAFAX, că anchetatorii au ridicat documente care ar putea constitui probe în dosarul Microsoft.

    În acest dosar, DNA a cerut avize pentru urmărirea penală a nouă foşti miniştri – senatorii Şerban Mihăilescu şi Ecaterina Andronescu, deputatul Valerian Vreme, europarlamentarul Dan Nica, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu şi Adriana Ţicău.

    Potrivit DNA, persoanele din Guvern, ministere şi din societăţile implicate în derularea proiectului privind licenţele Microsoft pentru şcoli ar fi pretins 20 de milioane de dolari din cele 54 de milioane chitate de Executiv în cadrul contractului.

    “Direcţia Naţională Anticorupţie a fost sesizată la data de 5 iunie 2013 de către Corpul de Control al Primului-Ministru, ca urmare a acţiunii de control efectuată la Ministerul pentru Societatea Informaţională şi la Ministerul Educaţiei Naţionale, în legătură cu închirierea de licenţe educaţionale. Întrucât din Raportul de control rezultau indicii cu privire la încheierea, în condiţii nelegale, a contractului comercial de închiriere licenţe din 15.04.2004, extins ulterior pentru produse educaţionale Microsoft, a actelor adiţionale la acest contract, precum şi a contractelor aferente derulării Programul «Sistem Educaţional Informatizat» (SEI), Direcţia Naţională Anticorupţie s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de abuz în serviciu şi respectiv a unor infracţiuni de corupţie în legătură cu derularea acestor contracte”, a precizat DNA.

    Procurorii susţin că foştii miniştri Dan Nica, Şerban Mihăilescu, Ţicău Adriana, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu şi Sandu Gabriel “şi-au exercitat cu rea-credinţă atribuţiile de serviciu, determinând încheierea contractului cadru de licenţiere din 15.04.2004 în condiţii oneroase pentru bugetul de stat, asigurând posibilitatea deturnării unui discount de circa 47% acordat de Microsoft în considerarea Guvernului României, şi implicit permiţând plata unor comisioane către persoanele implicate”.

    Totodată, anchetatorii au indicii că cei şase foşti miniştri au pretins şi primit sume de bani pentru a-şi exercita în mod defectuos atribuţiile de serviciu şi pentru a-şi exercita influenţa asupra altor persoane, pentru a fi favorizată firma Fujitsu Siemens Computers la încheierea şi derularea contractului de licenţiere Microsoft.

    Camera Deputaţilor a aprobat, în 13 octombrie, cererea de începere a urmăririi penale a deputatului Valerian Vreme.

    Preşedintele Traian Băsescu a avizat, în 3 octombrie, cererea DNA, pentru foştii miniştri Adriana Ţicău, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu şi Daniel Funeriu.

    Săptămâna trecută, procurorii anticorupţie le-au adus la cunoştinţă Adrianei Ţicău şi lui Daniel Funeriu acuzaţiile şi faptele de care s-ar face vinovaţi în dosarul Microsoft, potrivit unor surse judicare. Şi fostul ministru Gabriel Sandu a fost săptămâna trecută la DNA, pentru a fi audiat.

    Numele lui Dorin Cocoş şi cel al lui Nicolae Dumitru sunt menţionate în declaraţiile unor martori audiaţi în dosarul Microsoft, prezentate în documente ale procurorilor anticorupţie aflate printre cele prin care s-a cerut aviz pentru începerea urmării penale a celor nouă foşti miniştri.

    Unul dintre martori le-a declarat anchetatorilor că omul de afaceri Dorin Cocoş şi primarul oraşului Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, au primit “opt-nouă” milioane de euro, respectiv “circa trei milioane de euro”, pe durata derulării contractelor.

    În declaraţia unui martor, redată de procurori în documentele menţionate, se arată:

    “În cursul anului 2008 sau 2009, în contextul finalizării contractului dintre Guvernul României şi Microsoft, Florică Claudiu (fostul şef al Fujitsu în România, n.r.) a apelat la Dinu Pescariu, despre care era cunoscut că avea o relaţie bună cu Dorin Cocoş pentru a-l susţine în cadrul licitaţiei ce urma a se realiza.

    Ştiu că Pescariu Dinu a intermediat legătura dintre Florică Claudiu şi Dorin Cocoş. În perioada respectivă au fost organizate diverse întâlniri între Florică Claudiu şi Gabriel Sandu, fie la Ministerul Comunicaţiilor, fie în alte locaţii. Aceste întâlniri au fost intermediate de Dorin Cocoş. La unele dintre întâlniri a participat şi Gheorghe Ştefan, despre care se discuta că avea o oarecare autoritate asupra lui Gabriel Sandu.

    Ulterior adjudecării licitaţiei de către firma D.Con.Net., Dorin Cocoş a stabilit modul în care trebuie distribuite sumele transferate de la D.Con.Net către Barringwood Investment Ltd. Cred că această societate era controlată de Dinu Pescariu. Ştiu că printre beneficiarii acestor sume se regăseau Gabriel Sandu, Gheorghe Ştefan, Dorin Cocoş, Pescariu Dinu, Nicolae Dumitru. Firmele în care urma să se facă plata i-au fost indicate lui Florică Claudiu de fiecare dintre persoanele mai sus menţionate, la fel şi persoanele de contact.

    Din discuţiile purtate am înţeles că plata efectuată către Nicolae Dumitru (sau firma acestuia) a fost făcută în considerarea faptului că dânsul a emis o scrisoare de garanţie absolut necesară contractului.

    Tot din discuţiile purtate am înţeles că sumele remise lui Dorin Cocoş au fost în cea mai mare parte remise în numerar, banii fiind retraşi numerar din Elveţia de Pescariu Dinu şi înmânaţi personal de acesta lui Dorin Cocoş.

    Din câte am auzit, Dorin Cocoş a primit aproximativ 8-9 milioane euro, iar Gheorghe Ştefan circa 3 milioane de euro. Tot în jur de 3 milioane a primit şi Gabriel Sandu. Cred că banii pentru Gabriel Sandu au fost viraţi în off-shore.

    Din cunoştinţele mele Dorin Cocoş, Dinu Pescariu şi Gheorghe Ştefan nu aveau firme prin intermediul cărora să presteze servicii IT. Cred că în privinţa lui Dinu Pescariu se discuta despre o sumă de circa 3.000.000 euro”

    Un alt martor le-a spus procurorilor, la rândul său, despre relaţiile dintre fostul şef al Fujitsu România, Claudiu Florică, şi Dorin Cocoş, respectiv Gheorghe Ştefan. Iată declaraţia dată de acesta anchetatorilor:

    “În decembrie 2008 la conducerea MCSI (Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţiilor) a venit Gabriel Sandu, un apropiat al lui Claudiu Florică, prin intermediul relaţiilor pe care Claudiu Florică le avea cu Dorin Cocoş şi Gheorghe Ştefan, zis Pinalti.

    În 2009 expira contractul cadru pe 5 ani pentru închirierea licenţelor Microsoft, iar Claudiu Florică căuta un nou mecanism şi o nouă firmă prin care să continue acest contract atât de profitabil pentru Claudiu Florică şi persoanele cărora le plătea mită. Întrucât în FSC nu mai lucra nici Viktor Malinowski, nici Dragoş Nicolaescu, Claudiu Florică nu mai avea nici un mod de a controla şi a impune lui FSC subcontractarea unor servicii fictive.

    Ca urmare, şi-a creat propriul consorţiu folosind firme pe care le deţinea deja, direct sau prin interpuşi, de asemenea achiziţionând firma Dim Soft care avea statutul de large account resseler local, acest consorţiu urmând să câştige o licitaţie trucată pentru reînnoirea contractului de licenţiere pe perioada 2009 – 2013.

    Licitaţia a fost organizată pentru a se crea o aparenţă de legalitate şi întrucât Claudiu Florică nu a reuşit să determine primul-ministru de la acea vreme să aprobe încredinţarea directă a acestui contract către firma D.Con-Net.

    Pentru a se asigura că niciuna dintre firmele care ar fi putut participa la licitaţia organizată în 2009, de către MCSI, Claudiu Florică s-a întâlnit personal cu patronii firmelor concurente şi le-a promis acestora fie sume de bani în conturile personale, fie servicii în valoare de sute de mii de euro din viitorul contract pe care D.Con.Net urma să-l câştige.

    Ca urmare, la licitaţie s-a prezentat o singură firmă şi deşi acesta ar fi fost un motiv clar pentru a reorganiza licitaţia, ministrul Gabriel Sandu a luat decizia de a acorda contractul de 96 milioane de euro, consorţiului D.Con-Net, întrucât urma să primească un comision procentual din acest contract din partea lui Claudiu Florică.

    Contractul a mai fost extins prin achiziţionarea de licenţe educaţionale, la fel cum s-a întâmplat şi în Contractul din 2004 şi Actul Adiţional nr. 1, în aceleaşi condiţii de ilegalitate pe care le-am precizat când am vorbit de actual adiţional nr. 1, precum şi o extensie de 33 milioane euro, în 2013 ca opţiune de buy-out.

    Precizez aşa cum am mai spus şi mai devreme că în 2009, Guvernul României avea posibilitatea de a înlocui produsele Microsoft din administraţia publică, produse similare care aveau fie un cost de 10%, Corel Office, fie erau gratuite – Open Office.

    Aceste noi produse ar fi presupus o instruire minimală, instruire care se putea realiza prin intermediul unor programe de calculator de tipul Computer Based Traning sau pur şi simplu filme video, aşa cum se întâmplă în mod curent, cu alte programe.

    Oricum serviciile de instalare şi instruire ar fi fost o sumă infimă faţă de valoarea de peste 200 milioane de euro plătită de Guvernul României, în perioada 2004-2013. Dar aceste contracte cadru de tip închiriere de licenţe, au constituit şi constituie mijlocul prin care diferitele guvernări şi persoanele de decizie puteau să obţină sume mari cu titlu de mită, artizanul în toată această perioadă fiind Claudiu Florică, prin diferite firme off-shore şi diferiţi intermediari”.

    Referitor la fostul şef al Fujitsu, Claudiu Florică, procurorii arată, potrivit declaraţiilor martorilor audiaţi până la acest moment, că acesta, în 2003, “a identificat o oportunitate de afaceri în distribuirea de licenţe Microsoft către Guvernul României, sens în care a cooptat în această afacere mai multe persoane ce aveau posibilitatea să înlesnească încheierea şi respectiv derularea contractului prin susţinerea financiară pe care o puteau acorda sau prin influenţa pe care o aveau direct sau indirect asupra unor oameni politici sau asupra unor membrii ai Guvernului”.

    Potrivit DNA, un martor audiat în dosar a arătat, în declaraţia sa, că “Dinu Pescariu este cel care trebuia să asigure susţinere financiară şi relaţionarea cu persoane ce aveau influenţă aspra unor membrii ai Guvernului, să asigure deschiderea unor conturi în străinătate din care să fie efectuate plăţi către miniştrii sau funcţionarii implicaţi”.

    “Florică Claudiu a apelat la Dinu Pescariu, iar prin intermediul acestuia la Nicolae Dumitru. Acesta din urmă era perceput ca o persoană cu potenţial financiar prin firmele pe care le controla (Grupul Niro) şi ca o persoană influentă prin relaţionarea cu diverse persoane din lumea politică. …. . Florică Claudiu discuta la data respectivă despre un contract de ordinul zecilor de milioane de dolari şi lăsa de înţeles că e nevoie de susţinere financiară”, se mai arată în declaraţia martorului DNA.

  • Drama politicianului atacat de toată lumea. Perlele politice ale săptămânii

    “Preşedintele Traian Băsescu pe 22 decembrie se va înscrie în PMP” – Elena Udrea (PMP), arătând că Băsescu şi-a exprimat deja dorinţa de a i se găsi un loc în sediu “pentru a-şi pune nişte tablouri”

    “Îmi pare rău că românii au de ales între o marionetă a PSD şi un alt candidat care, din păcate, din dorinţa de a parveni în funcţii cu orice preţ, nu a ţinut cont că asupra lui plana riscul incompatibilităţii” – preşedintele Traian Băsescu

    “Marele noroc pentru unii e că prostia încă nu e infracţiune în România” – Liviu Dragnea (PSD), întrebat cum comentează stenogramele din dosarul Hrebenciuc-Şova

    “A fost o convorbire telefonică între Augustin Zegrean, preşedintele CCR, şi Traian Băsescu. Şi Zegrean i-a spus că au găsit posibilitatea legală la CCR să nu-i dea dreptul lui Victor Ponta să candideze. Şi atunci, Traian Băsescu şi-a frecat mâinile” – Corneliu Vadim Tudor (PRM)

    “Foarte multe atacuri la adresa mea, câteodată am impresia că toată lumea în afară de mine mă atacă pe mine” – Klaus Iohannis (PNL)

    “Dv. daţi două tipuri de ştiri: ce fac eu ca prim-ministru şi ce vreau să fac ca preşedinte, pe de o parte, şi pe partea cealaltă ce face DNA, ceea ce, sincer, cred că e un avantaj pentru mine” – premierul Victor Ponta către ziarişti

    “Păduchii, de exemplu, sunt nişte paraziţi care sug sângele oamenilor. Se hrănesc de câteva ori pe zi şi poţi să te trezeşti cu ei pe cap fără să îţi dai seama. Ca să scăpăm de ei trebuie reguli stricte de igienă. Cam aşa şi cu Ponta care, în mod sistematic, se caţără pe succesul şi talentul individual al oamenilor” – Monica Macovei (indep.)

  • Dosarul retrocedărilor: Andrei Hrebenciuc a fost reţinut de procurorii DNA pentru complicitate la trafic de influenţă şi spălare de bani – FOTO

    Procurorii DNA Braşov au emis pe numele lui Andrei Hrebenciuc ordonanţă de reţinere pentru 24 de ore.

    În jurul orei 9.00, Andrei Hrebenciuc a fost scos din sediul DNA Braşov cu cătuşe la mâini şi urcat într-o dubă a anchetatorilor. El ar urma să fie dus în Capitală, la instanţa supremă, care va judeca propunerea de arestare preventivă a acestuia.

    Fiul lui Viorel Hrebenciuc nu a făcut nicio declaraţie la ieşirea din sediul DNA Braşov. Nici avocatul acestuia nu a făcut nicio declaraţie, el confirmând doar că Andrei Hrebenciuc a fost reţinut.

    Andrei Hrebenciuc a fost audiat timp de aproximativ cinci ore, el ajungând la DNA Braşov în jurul orei 04.00, însoţit de tatăl său.

    Viorel Hrebenciuc a spus că a venit cu fiul său pentru a-l susţine moral şi că atât el, cât şi Andrei Hrebenciuc sunt nevinovaţi. El a mai spus că adevărata ţintă a DNA este candidatul la Preşedinţie Victor Ponta.

    DNA: Andrei Hrebenciuc, reţinut pentru complicitate la trafic de influenţă şi spălare de bani

    Andrei Hrebenciuc a fost reţinut pentru complicitate la trafic de influenţă şi spălare de bani, dar şi pentru că, împreună cu tatăl său, Viorel Hrebenciuc, cu Ioan Adam şi Gheorghe Sturdza, ar fi constituit grupul infracţional care a urmărit retrocedarea ilegală a 43.000 ha de păduri, potrivit DNA.

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează să decidă dacă admite cererea procurorilor de arestare preventivă a lui Andrei Hrebenciuc, pentru constituirea unui grup infracţional organizat, complicitate la trafic de influenţă şi spălare de bani, arată DNA, într-un comunicat de presă.

    De asemenea, procurorii DNA Braşov au dispus urmărirea penale a avocaţilor Nicolae Mergeani şi Victor Adrian Prodan, precum şi a Elisabetei Carmen Drăgoi, asociat şi administrator al societăţii comerciale Reşedinţa Vârstnicilor SRL, toţi fiind acuzaţi de spălare de bani.

    Andrei Hrebenciuc este acuzat de procurori că, începând din 24 iunie 2013, împreună cu tatăl său, Viorel Hrebenciuc, cu deputatul Ioan Adam, cu Paltin Gheorghe Sturdza şi cu Dan Costin Bengescu, a constituit un grup (care a fost sprijinit ulterior şi de alte persoane) ce urmărea să obţină venituri prin oferire de mită, cumpărare de  influenţă sau folosirea nelegală a  influenţei “cu scopul de a  urgenta punerea în posesie şi eliberarea titlului de proprietate, precum şi o cât mai rapidă vânzare a terenului forestier în suprafaţă de 43.227 ha dobândit prin hotărârea judecătorească nr. 231/R/2012 a Tribunalului Covasna, emisă în mod presupus fraudulos”.

    Miercuri, procurorii anticorupţie au făcut percheziţii la biroul din Bucureşti al lui Andrei Hrebenciuc, precum şi la birourile unor avocaţi care ar fi vizaţi în acelaşi dosar.

    Potrivit procurorilor care instrumentează dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri, fostul şef al SPP Dumitru Iliescu l-ar fi asigurat pe Viorel Hrebenciuc că, prin intermediul angajatului DNA, poate să obţină în continuare informaţii cu privire la evoluţia dosarelor în care acesta este cercetat, dar şi alte dosare penale de interes, astfel că deputatul i-ar fi propus intensificarea contactelor pentru transmiterea acestor date nedestinate publicităţii.

    În schimbul acestor servicii, Iliescu i-ar fi cerut lui Hrebenciuc sprijinul pentru angajarea fiicei sale, de profesie arhitect, sens în care deputatul i-a promis că, prin intermediul fiului său, Andrei Hrebenciuc, va determina funcţionari publici să o angajeze într-o instituţie publică, mai spun procurorii anticorupţie.

    Viorel Hrebenciuc a declarat, luni, la ieşirea de la DNA, că fiul său nu este implicat în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri, deputatul susţinând că acest lucru “este o prostie”.

    Deputatul PSD Viorel Hrebenciuc a fost anunţat, luni, de procurorii DNA că este urmărit penal într-un nou dosar, în care este acuzat de instigare la infracţiunea de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, trafic de influenţă, folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite şi cumpărare de influenţă.

    În acelaşi dosar, senatorul PSD Dan Şova este urmărit penal pentru trafic de influenţă.

    Potrivit procurorilor, în 17 octombrie, Viorel Hrebenciuc, lider al grupului parlamentar al PSD din Camera Deputaţilor, membru al Comitetului Executiv Naţional al partidului şi vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, i-ar fi cerut senatorului Dan Şova să iniţieze o propunere legislativă privind amnistia şi graţierea unor pedepse. Hrebenciuc i-ar fi promis lui Şova, în schimbul intervenţiilor sale, că îl va sprijini să obţină funcţia de preşedinte al partidului din care cei doi fac parte, în dauna altor doi posibili contracandidaţi.

    Cei doi au mai discutat ca, în acelaşi context, colegul lui Hrebenciuc să îl determine pe ministrul Justiţiei să iniţieze un proiect de lege având ca obiect abrogarea articolului 13 din Legea 78/2000, respectiv “fapta persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influenţa ori autoritatea sa în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite”.

    DNA a precizat că propunerea a fost formulată pentru a evita ca o eventuală condamnare a lui Viorel Hrebenciuc să fie pusă în executare, dar şi pentru “a evita executarea unei eventuale pedepse aplicate unui membru reprezentativ al partidului, care fusese condamnat nedefinitiv în primă instanţă pentru luare de mită, la pedeapsa închisorii”.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că membrul PSD condamnat, pe care Hrebenciuc voia să îl sprijinire prin adoptarea unei legi de amnistiere şi graţiere a pedepsei, este Miron Mitrea. Instanţa supremă l-a condamnat, în 15 octombrie, pe deputatul PSD Miron Mitrea la doi ani de închisoare cu executare, în dosarul de corupţie privind lucrările de construcţie făcute la locuinţa mamei sale, decizia nefiind definitivă.

    DNA a cerut aviz de la Camera Deputaţilor pentru arestarea preventivă a lui Viorel Hrebenciuc, atât în noul dosar, cât şi în cel în care este cercetat alături de deputatul PSD Ioan Adam, pentru retrocedări ilegale de păduri.

    În dosarul retrocedărilor ilegale, Hrebenciuc este urmărit penal pentru constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă şi instigare la folosirea influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

    Viorel Hrebenciuc a demisionat marţi din Parlament.

  • Fostul şef al SPP Dumitru Iliescu, vizat în noul dosar al lui Viorel Hrebenciuc, va fi adus la DNA

    Iliescu s-a întors în ţară miercuri şi a fost preluat la Arad, cu mandat de aducere. De la Arad, el urmează să fie adus, sub escortă, în Bucureşti, la sediul central al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).

    La începutul săptămânii, fostul şef al Serviciului de Protecţie şi Pază (SPP) spunea că a fost contactat, luni dimineaţă, de un subinspector din cadrul DNA, pentru a fi invitat la sediul instituţiei, la ora 12.00, însă i-a spus acestuia că nu se află în ţară şi că revine sâmbătă în România. Iliescu mai spunea atunci că i s-a comunicat că este suspect într-un dosar penal.

    Procurorii DNA au făcut, luni, percheziţii la locuinţa lui Dumitru Iliescu şi la alte adrese din Capitală, în dosarul în care Viorel Hrebenciuc este urmărit penal pentru fapte de corupţie, una dintre acuzaţii fiind că ar fi apelat la fostul şef al SPP, pentru a afla dacă este interceptat de DNA.

    Potrivit procurorilor, fostul şef al SPP Dumitru Iliescu l-ar fi asigurat pe Viorel Hrebenciuc că, prin intermediul unui angajat al DNA, poate să obţină în continuare informaţii cu privire la evoluţia dosarelor în care acesta este cercetat, dar şi alte dosare penale de interes, astfel că deputatul i-ar fi propus intensificarea contactelor pentru transmiterea acestor date nedestinate publicităţii.

    În schimbul acestor servicii, Iliescu i-ar fi cerut lui Hrebenciuc sprijinul pentru angajarea fiicei sale, de profesie arhitect, sens în care deputatul i-a promis că, prin intermediul fiului său, Andrei Hrebenciuc, va determina funcţionari publici să o angajeze într-o instituţie publică, mai spun procurorii anticorupţie.

    În documente din dosar obţinute de MEDIAFAX, anchetatorii redau discuţii interceptate dintre deputatul PSD şi Dumitru Iliescu. Fostul şef al SPP îi spunea lui Viorel Hrebenciuc, despre angajatul DNA care a aflat că deputatul este interceptat, că “ştia şi de Ponta, şi de toţi”, “ştia cine are dosare, ştia de cei special urmăriţi”, “ştia de Băsescu, de 27 de milioane”. Iliescu i-a mai spus lui Hrebenciuc că respectivul angajat al DNA lucrează la “sectorul de poliţie judiciară”.

    Viorel Hrebenciuc a fost anunţat, luni, de procurorii DNA că este urmărit penal într-un nou dosar, în care este acuzat de instigare la infracţiunea de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, trafic de influenţă, folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite şi cumpărare de influenţă.

    În acelaşi dosar, senatorul PSD Dan Şova este urmărit penal pentru trafic de influenţă.

    Potrivit procurorilor, în 17 octombrie, Viorel Hrebenciuc, lider al grupului parlamentar al PSD din Camera Deputaţilor, membru al Comitetului Executiv Naţional al partidului şi vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, i-ar fi cerut senatorului Dan Şova să iniţieze o propunere legislativă privind amnistia şi graţierea unor pedepse. Hrebenciuc i-ar fi promis lui Şova, în schimbul intervenţiilor sale, că îl va sprijini să obţină funcţia de preşedinte al partidului din care cei doi fac parte, în dauna altor doi posibili contracandidaţi.

    Cei doi au mai discutat ca, în acelaşi context, colegul lui Hrebenciuc să îl determine pe ministrul Justiţiei să iniţieze un proiect de lege având ca obiect abrogarea articolului 13 din Legea 78/2000, respectiv “fapta persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influenţa ori autoritatea sa în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite”.

    DNA a precizat că propunerea a fost formulată pentru a evita ca o eventuală condamnare a lui Viorel Hrebenciuc să fie pusă în executare, dar şi pentru “a evita executarea unei eventuale pedepse aplicate unui membru reprezentativ al partidului, care fusese condamnat nedefinitiv în primă instanţă pentru luare de mită, la pedeapsa închisorii”.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că membrul PSD condamnat, pe care Hrebenciuc voia să îl sprijinire prin adoptarea unei legi de amnistiere şi graţiere a pedepsei, este Miron Mitrea. Instanţa supremă l-a condamnat, în 15 octombrie, pe deputatul PSD Miron Mitrea la doi ani de închisoare cu executare, în dosarul de corupţie privind lucrările de construcţie făcute la locuinţa mamei sale, decizia nefiind definitivă.

    DNA a cerut aviz de la Camera Deputaţilor pentru arestarea preventivă a lui Viorel Hrebenciuc, atât în noul dosar, cât şi în cel în care este cercetat alături de deputatul PSD Ioan Adam, pentru retrocedări ilegale de păduri.

    În dosarul retrocedărilor ilegale, Hrebenciuc este urmărit penal pentru constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă şi instigare la folosirea influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

    Viorel Hrebenciuc a demisionat marţi din Parlament.