BusinessMagazin

Tag: consum

  • 75 de milioane de ţigări de contrabandă, în valoare de circa 45 de milioane de lei, au capturat autorităţile în prima jumătate a anului

    Cu toate acestea, impactul contrabandei asupra încasărilor la bugetul de stat este în continuare semnificativ, fiecare punct procentual de piaţă neagră însemnând aproximativ 40 milioane euro neîncasaţi de către stat sub formă de taxe şi accize.

    „Deşi în prima jumătate a lui 2017 nivelul contrabandei a scăzut cu 1,3 pp faţă de finalul anului trecut, ajungând la 15,5%, suntem încă departe de media europeană de 9%. Contrabandiştii răspund eforturilor intensificate ale autorităţilor cu metode din ce în ce mai surprinzătoare de forţare a graniţelor, încurajaţi de profiturile mari pe care le aduce traficul ilegal”,a declarat Ileana Dumitru, director Juridic şi Relaţii Publice al British American Tobacco România.

    Campania „Stop Contrabanda” a fost martora diversificării şi îmbunătăţirii tehnicilor inedite folosite de traficanţi pentru introducerea ilegală a ţigărilor în ţără. Pachetele de ţigări sunt ascunse în saci de făină şi bidoane de detergent lichid, baxurile de ţigări sunt transportate peste Prut folosind lansete de pescuit şi deltaplane, sunt dosite în caroseria autoturismelor, sau ascunse în trenuri de marfă şi chiar în nave sub pavilion străin. 

    Din cauza accesului facil la produse de contrabandă, România a ocupat în 2016 un alarmant loc 6 la nivelul Uniunii Europene ca volum de ţigări de contrabandă consumate, potrivit unui studiu KPMG realizat pentru think-tankul britanic Royal United Services Institute. În urma aceluiaşi studiu, 83% dintre românii intervievaţi au primit oferte de ţigări de contrabandă chiar pe stradă, cu 40% mai mult decât media europeană, ceea ce dovedeşte îndrăzneala tot mai mare a traficanţilor de ţigări, încurajată de profitabilitatea ridicată şi riscurile reduse, precum şi nevoia de intensificare a eforturilor autorităţilor pentru combaterea fenomenului. 

  • 75 de milioane de ţigări de contrabandă, în valoare de circa 45 de milioane de lei, au capturat autorităţile în prima jumătate a anului

    Cu toate acestea, impactul contrabandei asupra încasărilor la bugetul de stat este în continuare semnificativ, fiecare punct procentual de piaţă neagră însemnând aproximativ 40 milioane euro neîncasaţi de către stat sub formă de taxe şi accize.

    „Deşi în prima jumătate a lui 2017 nivelul contrabandei a scăzut cu 1,3 pp faţă de finalul anului trecut, ajungând la 15,5%, suntem încă departe de media europeană de 9%. Contrabandiştii răspund eforturilor intensificate ale autorităţilor cu metode din ce în ce mai surprinzătoare de forţare a graniţelor, încurajaţi de profiturile mari pe care le aduce traficul ilegal”,a declarat Ileana Dumitru, director Juridic şi Relaţii Publice al British American Tobacco România.

    Campania „Stop Contrabanda” a fost martora diversificării şi îmbunătăţirii tehnicilor inedite folosite de traficanţi pentru introducerea ilegală a ţigărilor în ţără. Pachetele de ţigări sunt ascunse în saci de făină şi bidoane de detergent lichid, baxurile de ţigări sunt transportate peste Prut folosind lansete de pescuit şi deltaplane, sunt dosite în caroseria autoturismelor, sau ascunse în trenuri de marfă şi chiar în nave sub pavilion străin. 

    Din cauza accesului facil la produse de contrabandă, România a ocupat în 2016 un alarmant loc 6 la nivelul Uniunii Europene ca volum de ţigări de contrabandă consumate, potrivit unui studiu KPMG realizat pentru think-tankul britanic Royal United Services Institute. În urma aceluiaşi studiu, 83% dintre românii intervievaţi au primit oferte de ţigări de contrabandă chiar pe stradă, cu 40% mai mult decât media europeană, ceea ce dovedeşte îndrăzneala tot mai mare a traficanţilor de ţigări, încurajată de profitabilitatea ridicată şi riscurile reduse, precum şi nevoia de intensificare a eforturilor autorităţilor pentru combaterea fenomenului. 

  • Se caută oameni care să protejeze Pământul de extratereştri. Salariul este de şase cifre

    Acest ofiţer ar trebui să apere Pământul de contaminarea extraterestră şi să se asigure că planeta noastră va evita contaminarea lumilor străine pe care încearcă să le exploreze. Remuneraţia? Un salariu de şase cifre, între 124.406 dolari şi 187.000 dolari pe an, plus alte beneficii. În timp ce multe agenţii spaţiale angajează ofiţeri de protecţie planetară, contractele sunt, deseori, part-time. De fapt, în lume există doar două astfel de roluri cu normă întreagă: una la NASA şi cealaltă la Agenţia Spaţială Europeană. Acest post este momentan al lui Catharine Conley, singurul ofiţer de protecţie planetară al NASA din 2014.  „Acest nou loc de muncă este rezultatul relocării poziţiei pe care o deţin în prezent,  o autoritate tehnică independentă din cadrul NASA”, a declarat Conley recent. Nu a spus, însă, dacă intenţionează să-şi depună din nou candidatura pentru această funcţie, care poate fi deţinută timp de cel puţin trei ani, dar poate fi prelungită până la cinci ani.

    Candidatul trebuie să aibă cel puţin un an de experienţă ca angajat pe o poziţie înaltă în guvernului civil şi să aibă „cunoştinţe avansate” de protecţie planetară. Dacă nu aveţi o „experienţă demonstrată de planificare, executare sau supraveghere a programelor spaţiale de importanţă naţională”, este posibil să vă pierdeţi timpul aplicând. De asemenea, trebuie să aibă un grad avansat de cunoştinţe în fizică, inginerie şi matematică. NASA acceptă cererile la USAJobs.gov de la 13 iulie până la 14 august.

  • Cel mai economic autovehicul diesel în 2017

    Câştigătorul este: Opel Astra 1.6 CDTI de 81 kW/110 cp (consum de carburant conform NEDC: urban 3,9 l/100 km, extra-urban 3,1 l/100 km, mixt 3,4 l/100 km, emisii de CO2: 90 g/km, clasa de eficienţă A+). Cel mai bine vândut model din Rüsselsheim a câştigat Green Mobility Trophy 2017 şi a fost desemnat „Cel mai economic autovehicul diesel”. Dintre cititorii revistei Auto Zeitung care au votat, 28,1% au ales modelul Opel. Acest rezultat a propulsat Opel Astra în faţa modelelor BMW 520d (locul 2) şi Mercedes E 220d (locul 3).

    Citeşte mai multe pe www.promotor.ro

  • De ce nu ar trebui să refolosim sticlele de apă. Avertismentul cercetătorilor care îţi dă fiori

    Cu un corp compus în proporţie de 60% din apă şi având în vedere faptul că în jur de patru litri de apă sunt eliminaţi, zilnic, prin intermediul transpiraţiei, urinei şi respiraţiei, hidratarea este un element esenţial pentru o viaţă sănătoasă, mai ales în timpul zilelor călduroase de vară.

    În încercarea de a bea cantitatea de apă recomandată pentru consumul zilnic, facem tot ce putem, incluzând aici folosirea sticlelor de apă.

    Cei mai mulţi dintre noi, cumpărăm o sticlă de apă şi apoi o refolosim. Este un lucru bun pentru mediul înconjurător, însă nu şi pentru sănătate.

    Specialiştii compară consumul de apă dintr-o sticlă refolosită cu momentul în care o persoană ar linge jucăria căţelului lor.

    Recipietul din care bem apă acasă sau la birou, poate fi un adevărat „cuib” de bacterii. 

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Electricitatea e o energie câştigătoare

    “Sunt câteva lucruri esenţiale în industria noastră”, spune Jean Pascal-Tricoire, aflat la prima sa vizită în România. „Primul este că trebuie să furnizăm energie tuturor oamenilor de pe planetă, pentru că astăzi sunt încă aproape 2 miliarde de oameni care nu au acces la aceasta. De asemenea, schimbarea climatică reprezintă o mare problemă, din cauza emisiilor de CO2, iar producţia de energie este una dintre principalele surse de emisii de dioxid de carbon. Prin urmare, trebuie să facem tot ceea ce facem astăzi cu o eficienţă de trei ori mai mare. Generaţia noastră se întâlneşte cu două oportunităţi extraordinare: prima este IoT (internet of things – n.red.), care în domeniul energiei conectează totul, de la unităţile de producţie până la prize; cea de-a doua este legată de faptul că totul va fi mult mai descentralizat, mai ales în zona energiei regenerabile. Consecinţa este că vom vedea un viitor mult mai «electric».“

    Jean-Pascal Tricoire şi-a început cariera la Schneider Electric în 1986, lucrând de-a lungul timpului alături de diviziile din Italia, China, Africa de Sud şi Statele Unite. În 2004 a fost numit COO, pentru ca în aprilie 2013 boardul executiv să îl numească CEO şi preşedinte al boardului.

    „Suntem o companie cu venituri de 25 de miliarde de dolari, iar businessul e distribuit în toată lumea. În momentul acesta, jumătate din afacerile noastre sunt legate de IoT – produse conectate, software sau soluţii analitice”, spune CEO-ul Schneider Electric.

    Potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe, cifra de afaceri a Schneider Electric în România a depăşit anul trecut 280 de milioane de lei, compania obţinând un profit de 16 milioane de lei. În 2016, Schneider Electric avea aproape 300 de angajaţi în România.

    „Dacă te uiţi la cum arătau lucrurile acum zece ani şi cum vor arăta peste 20 de ani, e evident că electricitatea va creşte de două ori mai repede decât consumul total de energie; electricitatea e o energie câştigătoare, maşinile electrice reprezintă doar un exemplu”, spune Tricoire. „Aceste vehicule vor deveni mai puţin costisitoare decât cele tradiţionale până în 2025. În acelaşi timp, modelul vechi e de a arde cărbun sau gaze; noul model se bazează pe energie regenerabilă şi pe stocarea acesteia. Sunt numeroase tranzacţii masive în industrie, iar primul efect va fi apariţia mai multor surse descentralizate în apropierea punctelor de consum. Consumatorii vor produce propria lor energie, uneori o vor vinde sau vor cumpăra – e un fenomen întâlnit deja pe piaţa din Statele Unite, acolo unde oamenii cumpără şi stochează energie atunci când e curată şi e ieftină. Consumatorii devin astfel o parte esenţială a pieţei.”

    În Statele Unite, Schneider gestionează 90 gigawaţi de energie fără a produce nimic; compania se bazează pe un sistem de senzori digitali instalaţi în clădiri sau fabrici. „Dacă vrei să fii mai eficient, trebuie în primul rând să economiseşti, să consumi mai puţini kilowaţi-oră, şi în al doilea rând să cumperi electricitate curată şi ieftină. Consumi mai puţini, plăteşti mai inteligent – asta e ceea ce trebuie să faci. Noi asta încercăm să facem, să eficientizăm consumul; în acest sens IoT este foarte important, pentru că economiseşte energie”, explică CEO-ul Schneider Electric. „Şi în România, ai multe fabrici sau unităţi de producţie care pot fi conectate, aducând astfel o mult mai mare eficienţă în operare.”

    Jean-Pascal Tricoire spune că există două moduri prin care poţi face o clădire mai eficientă: cel vechi, care înseamnă izolarea – refaci zidurile, pereţii, schimbi ferestrele şi aşa mai departe; şi ai apoi modul nou, care înseamnă digitalizare. „Îţi ia puţin timp şi nu necesită foarte multă muncă să conectezi fiecare parte a clădirii, nu trebuie să evacuezi pe nimeni în timpul lucrărilor. Atunci când instalăm sistemul digital într-o clădire veche, investiţia se recuperează după aproximativ trei ani. Mai mult, odată ce sistemul e instalat, clădirea se poate conecta la reţea, dar asta nu e neapărat o condiţie. Eficientizarea consumului e cel mai important aspect, iar clădirea face singură asta.”

    Valoarea reţelei vine din numărul mare de clădiri conectate ce permit software-ului să înveţe constant modele de eficientizare a consumului, explică CEO-ul Schneider. El nu se arată însă îngrijorat de riscul incidentelor de securitate cibernetică, spunând că punctele de consum sunt suficient de bine izolate pentru a nu permite transmisia programelor de tip malware. „Includem oricum numeroase soluţii de protecţie, investind 5 miliarde de euro anual în software. Securitatea cibernetică face cumva parte din oferta noastră“, adaugă Tricoire.

    Mai puţin de 5% din clădiri sunt astăzi echipate cu sisteme inteligente de eficientizare a consumului, deci există o zonă mare de acoperit, consideră el. „Odată ce ai datele şi infrastructura instalată, noi aducem an de an noi funcţionalităţi; managementul energetic al clădirilor va consta în mentenanţă predictivă şi în evitarea accidentelor. Să luăm cazul unui spital: dacă ai o pană de curent în sala de operaţii sau în zona de ATI, problemele devin uriaşe. Dacă eşti la bursă sau într-o bancă, cea mai mică problemă în infrastructura energetică va avea consecinţe uriaşe. Sunt astfel multe lucruri de făcut pentru a aduce clădirile la un nivel operaţional mai bun, pentru a le face mai sigure şi pentru a creşte nivelul de productivitate al celor care o întreţin. Aceasta e o altă problemă: în multe clădiri nu ai oameni competenţi care să asigure mentenanţa, iar atunci când apare o problemă, desigur că va dura mult până la efectuarea intervenţiei. Electricitatea încă reprezintă principala cauză a incendiilor în fabrici şi în alte clădiri, deci managementul necesită o atenţie sporită“, concluzionează Jean-Pascal Tricoire.

    El vorbeşte şi de factorul comercial, notând că o clădire „verde“ se construieşte pentru cel puţin 50 de ani, în vreme ce clădirile cu un consum energetic ridicat nu vor mai fi căutate peste 10 ani. „Milenialii nu vor să mai lucreze în medii ce poluează mediul înconjurător“, spune Jean-Pascal Tricoire, oferind ca exemplu reacţia comunităţii americane faţă de decizia recentă a autorităţilor de a se retrage din Acordul de la Paris. „Statele devin «verzi», companiile devin «verzi», guvernul poate să spună orice, dar ţara devine «verde».“

    E nevoie de un dialog puternic alături de arhitecţi, de designeri, alături de companiile de construcţii pentru că aceste tehnologii nu existau acum cinci ani, subliniază CEO-ul Schneider Electric. Ei trebuie să cunoască tehnologiile din zona de energie regenerabilă şi pe cele din zona de digitalizare pentru a le putea aplica. „Este evident că orice nouă construcţie trebuie să fie digitală şi inteligentă, pentru că o construieşti pentru următorii 50 de ani.“
     

  • Centrul comercial care iţi ia 400 de zile dacă vrei să il vizitezi pe jos

    Se întinde pe 4 milioane de metri pătraţi, cu peste 70.000 de standuri comerciale, şi pe care Naţiunile Unite, Banca Mondială şi Morgan Stanley l-au numit, încă din 2005, cel mai mare angro din lume pentru bunuri de consum.

    „Nu există produs care să nu fie la Futian Market, la fel cum nu există producător chinez, de la cei mai mărunţi până la cei mai mari, şi nici multinaţională importantă care să nu aibă un reprezentant acolo”, spune Claudiu Ciobanu, proprietar Bizz2China. Ciobanu, care locuieşte din 2006 în Yuwi şi care îşi conduce de acolo afacerea, spune că pentru a vizita pe jos tot centrul comercial ai nevoie cam de 400 de zile, de aceea este foarte important ca doritorii de produse din Futian Market să fie îndrumaţi către sectorul care îi interesează.

    Centrul comercial a fost înfiinţat în 1982 în oraşul Yiwu din China şi avea 700 de standuri. Yiwu International Trade City este împărţit în cinci districte, unde oricine poate găsi orice, de la flori şi umbrele până la pantofi şi piese de schimb. Nu mai puţin de 400.000 de tipuri de produse sunt expuse în fiecare zi, iar 65% dintre ele sunt exportate peste tot în lume. Districtele au fost deschise treptat, de-a lungul anilor, primul fiind deschis în 2002, iar ultimul în 2011.

  • Compania locală cu afaceri de 2,6 milioane de euro din peşte vândut în HoReCa

    Potrivit informaţiilor Alfredo Seafood, în restaurante, cei mai apreciaţi peşti sunt peştii sălbatici oceanici, precum calcanul, doradele regale, tonul şi chiar soiurile mai exotice, cum sunt: gruperul, dentexul, halibutul, red snapper-ul. În topul preferinţelor românilor se regăsesc şi speciile de acvacultură, deja foarte cunoscute, ca: somonul, păstrăvul, lupul de mare, dorada şi crapul de provenienţă autohtonă. În ceea ce priveşte consumul de fructe de mare pe piaţa HoReCa, clasamentul celor mai solicitate sortimente este alcătuit din creveţi, calamar, caracatiţă şi scoici.

    „Piaţa pe zona de HoReCa este extrem de dinamică, iar tendinţa de creştere pe care am
    observat-o în portfoliul de produse Alfredo Seafood, este valabilă la nivelul întregului segment. În România au început să apară tot mai multe restaurante de inspiraţie meditaraneeană sau asiatică, pentru că există cerere în acest sens. Oamenii mănâncă la restaurante în special fructe de mare şi peşti exotici, sortimente pe care nu le prea gătesc acasă. Dacă segmentul HoReCa îşi menţine ritmul de dezvoltare, luăm în considerare ca în 2018, să creştem portofoliul de produse Alfredo Seafood, care să fie distribuite pe aceast canal. Mă bucură să văd această evoluţie pozitivă, datorată faptului că românii au devenit mai deschişi la preparate din ce în ce mai sofisticate pe bază de peşte, dar şi a unei orientări mai clare înspre consumul de peşte la nivel casnic. Mai avem mult până la dezideratul nostru de minimum o masă de peşte pe săptămână, dar aceste mişcări ale diferitelor segmente din piaţa de peşte şi fructe de mare, ne fac optimişti.”, a explicat Mihai Cristian Dărmănescu, director general al Romfood Trading.

    Circa 15% din vânzările totale ale Romfood Trading sunt realizate în reţeaua HoReCa, în timp ce 35% din produse se distribuie pe canalele de retail tradiţional, iar 50% sunt orientate către zona de comerţ modern, în marile lanţuri de hypermaketuri.

    În afară de gama de peşti exotici, distribuită preponderent prin segmentul HoReCa (dar şi prin reţelele cash&carry), compania comercializează pe acest canal peşte proaspăt, preponderent sălbatic, dar şi de acvacultură, la peşte gata procesat, gamă din care fac parte soiuri ca: somonul, dorada, lupul de mare, păstrăvul sau crapul. Peştii sunt pescuiţi în special din Marea Mediterană, Atlanticul de Nord, Marea Nordului şi Oceanul Indian. Anumite soiuri sunt capturate şi din arii de importanţă secundară din punct de vedere al cantităţii de peşte adusă în România, cum este Marea Baltică.

    În România, zonele unde se mănâncă cel mai mult peşte pe segmentul HoReCa, sunt capitala şi oraşele situate în apropierea Mării Negre sau a unor râuri importante – Delta Dunării, Bucureştiul şi Constanţa rămân pe primele poziţii la acest capitol. De asemenea, consumul de peşte din reţeaua HoReCa e mai ridicat în regiunile turistice şi cunoaşte vârfurile sezoniere clasice. Zona Ardealului rămâne la un nivel mai scăzut decât restul ţării în ceea ce priveşte apetenţa pentru mâncăruri pe bază de peşte şi fructe de mare.

    “Consider că este foarte important ca oamenii să ştie ce şi cum să mănânce în materie de peşte, atunci când merg la restaurant. Există, desigur, regulile de clasice care ne spun că savoarea unui peşte bun va fi perfect completată de o garnitură din legume de calitate şi de un vin alb, sec. De asemenea, pentru cei care sunt mai informaţi în domeniu, nu ar strica să se intereseze şi de
    Chef-ul care găteşte în localul respectiv, precum şi, dacă se poate, de sursele de aprovizionare ale restaurantului”, a adăugat Mihai Cristian Dărmănescu.

    Comercializarea produselor din portofoliul companiei se face prin brandul Alfredo Seafood, brand creat de Mihai Cristian Dărmănescu şi lansat în anul 2013. Datorită experienţei şi relaţiilor internaţionale cu marii producători de peşte din lume, dar şi al celor trei linii de procesare şi ambalare automatizate şi de înaltă productivitate din cele două fabrici din Constanţa şi Bucureşti, produsele cu marca Alfredo Seafood sunt distribuite atât în cele mai importate lanţuri de hypermarketuri şi supermaketuri din ţară, precum Kaufland, Carrefour, Mega Image, Metro, Billa, Cora, Profi etc., cât şi în peste 3000 de magazine de comerţ tradiţional

  • Compania locală cu afaceri de 2,6 milioane de euro din peşte vândut în HoReCa

    Potrivit informaţiilor Alfredo Seafood, în restaurante, cei mai apreciaţi peşti sunt peştii sălbatici oceanici, precum calcanul, doradele regale, tonul şi chiar soiurile mai exotice, cum sunt: gruperul, dentexul, halibutul, red snapper-ul. În topul preferinţelor românilor se regăsesc şi speciile de acvacultură, deja foarte cunoscute, ca: somonul, păstrăvul, lupul de mare, dorada şi crapul de provenienţă autohtonă. În ceea ce priveşte consumul de fructe de mare pe piaţa HoReCa, clasamentul celor mai solicitate sortimente este alcătuit din creveţi, calamar, caracatiţă şi scoici.

    „Piaţa pe zona de HoReCa este extrem de dinamică, iar tendinţa de creştere pe care am
    observat-o în portfoliul de produse Alfredo Seafood, este valabilă la nivelul întregului segment. În România au început să apară tot mai multe restaurante de inspiraţie meditaraneeană sau asiatică, pentru că există cerere în acest sens. Oamenii mănâncă la restaurante în special fructe de mare şi peşti exotici, sortimente pe care nu le prea gătesc acasă. Dacă segmentul HoReCa îşi menţine ritmul de dezvoltare, luăm în considerare ca în 2018, să creştem portofoliul de produse Alfredo Seafood, care să fie distribuite pe aceast canal. Mă bucură să văd această evoluţie pozitivă, datorată faptului că românii au devenit mai deschişi la preparate din ce în ce mai sofisticate pe bază de peşte, dar şi a unei orientări mai clare înspre consumul de peşte la nivel casnic. Mai avem mult până la dezideratul nostru de minimum o masă de peşte pe săptămână, dar aceste mişcări ale diferitelor segmente din piaţa de peşte şi fructe de mare, ne fac optimişti.”, a explicat Mihai Cristian Dărmănescu, director general al Romfood Trading.

    Circa 15% din vânzările totale ale Romfood Trading sunt realizate în reţeaua HoReCa, în timp ce 35% din produse se distribuie pe canalele de retail tradiţional, iar 50% sunt orientate către zona de comerţ modern, în marile lanţuri de hypermaketuri.

    În afară de gama de peşti exotici, distribuită preponderent prin segmentul HoReCa (dar şi prin reţelele cash&carry), compania comercializează pe acest canal peşte proaspăt, preponderent sălbatic, dar şi de acvacultură, la peşte gata procesat, gamă din care fac parte soiuri ca: somonul, dorada, lupul de mare, păstrăvul sau crapul. Peştii sunt pescuiţi în special din Marea Mediterană, Atlanticul de Nord, Marea Nordului şi Oceanul Indian. Anumite soiuri sunt capturate şi din arii de importanţă secundară din punct de vedere al cantităţii de peşte adusă în România, cum este Marea Baltică.

    În România, zonele unde se mănâncă cel mai mult peşte pe segmentul HoReCa, sunt capitala şi oraşele situate în apropierea Mării Negre sau a unor râuri importante – Delta Dunării, Bucureştiul şi Constanţa rămân pe primele poziţii la acest capitol. De asemenea, consumul de peşte din reţeaua HoReCa e mai ridicat în regiunile turistice şi cunoaşte vârfurile sezoniere clasice. Zona Ardealului rămâne la un nivel mai scăzut decât restul ţării în ceea ce priveşte apetenţa pentru mâncăruri pe bază de peşte şi fructe de mare.

    “Consider că este foarte important ca oamenii să ştie ce şi cum să mănânce în materie de peşte, atunci când merg la restaurant. Există, desigur, regulile de clasice care ne spun că savoarea unui peşte bun va fi perfect completată de o garnitură din legume de calitate şi de un vin alb, sec. De asemenea, pentru cei care sunt mai informaţi în domeniu, nu ar strica să se intereseze şi de
    Chef-ul care găteşte în localul respectiv, precum şi, dacă se poate, de sursele de aprovizionare ale restaurantului”, a adăugat Mihai Cristian Dărmănescu.

    Comercializarea produselor din portofoliul companiei se face prin brandul Alfredo Seafood, brand creat de Mihai Cristian Dărmănescu şi lansat în anul 2013. Datorită experienţei şi relaţiilor internaţionale cu marii producători de peşte din lume, dar şi al celor trei linii de procesare şi ambalare automatizate şi de înaltă productivitate din cele două fabrici din Constanţa şi Bucureşti, produsele cu marca Alfredo Seafood sunt distribuite atât în cele mai importate lanţuri de hypermarketuri şi supermaketuri din ţară, precum Kaufland, Carrefour, Mega Image, Metro, Billa, Cora, Profi etc., cât şi în peste 3000 de magazine de comerţ tradiţional

  • Una dintre cele mai cunoscute şi îndrăgite la nivel mondial ar putea dispărea de pe piaţă

    Pentru a fi etichetate ca brânză autentică Camembert, producătorii trebuie să dovedească faptul că brânza a fost făcută din lapte nepasteurizat cu 38% grăsime, provenit de la vaci din regiunea Normandiei. Vacile trebuie să fie crescute cu o anumită dietă, iar laptele trebuie prelucrat manual, scrie gustarte.ro

    Producătorii mari de brânză doreau să reducă aceste restricţii, dar în urma unui proces împotriva producătorilor mici în timpul “războaielor Camembert”, instanţa a decis că nu pot folosi lapte pasteurizat (un proces mult mai ieftin şi mai sigur).

    Producătorii autentici de Camembert sunt foarte puţini. Astăzi, doar patru milioane din cele 360 de milioane de calupuri de brânză produse anual sunt autentice, ceea ce reprezintă doar 1%, iar acest număr este în continuă scădere.