BusinessMagazin

Tag: cazuri

  • Cele opt felurile de mâncare pe care orice nutriţionist le evită

    1. Cerealele la cutie: acestea conţin foarte mulţi carbohidraţi şi oferă foarte puţine sau deloc proteine şi grăsimi sănătoase; în plus, multe tipuri de cereale, în special cele care se adresează copiilor, conţin foarte mult zahăr şi foarte puţine fibre.

    2. Alimentele dietetice îngheţate: chiar dacă producătorii legumelor îngheţate, de pildă, spun că acestea ssunt sănătoase, ele pot fi încărcate cu sodiu şi ingrediente artificiale. ”Multe porţii sunt prea mici şi nu oferă calorii de calitate – concentrarea este pe cantitatea de calorii şi nu pe calitatea acestora”, spune Gisela Bouvier, nutriţionist.

    3. Alimentele cu puţine grăsimi – ”Încerc să evit tot ce este deghizat sub denumirea de mâncare sănătoasă”, spune Rebecca Lewis, un alt nutriţionist. Când cantitatea de grăsime este scăzută sau îndepărtată total din anumite alimente, zahărul şi sodiul sunt deseori adăugate pentru a îmbunătăţi gustul acestor alimente.

    4. Sucul de portocale – ”Chiar şi atunci când consumă un suc 100% natural, ajungi să consumi o băutură cu multe calorii şi mult zahăr, chiar şi când vorbim despre o porţie mică”, explică Lewis.

    5. Iaurtul cu arome: ”Chiar dacă iaurtul poate fi o sursă bună de proteine, calciu şi probiotice, aceste beneficii sunt deseori anulate de cantitatea ridicată de zahăr inclusă atunci când iaurtul are arome”, spune Lewis.

    6. Suc – ”Sucul este pe lista de lucruri pe care nu le consum pentru că nu oferă absolut nimic bun din punct de vedere al nutriţiei şi, în plus, este incredibil de uşor să eviţi consumul acestuia”, spune psihologul şi nutriţionistul Candice Seti. Seti a sugerat înlocuirea sucului cu cafea sau ceai atunci când consumatorul caută o sursă de cafeină. Potrivit ei, chiar şi sucul dietetic, care ar putea să nu conţină zahăr deloc, ar putea conţine un îndulcitor artificial care conduce la pofta de mai mult dulce.

    7. Carnea procesată – fie că este conservată, afumată, sărată, carnea procesată se află le lista alimentelor interzise de nutriţionişti. ”Cele mai comune alimente evitate sunt cârnaţii, şunca, hot dog-ul, salamul şi prânzurile semipreparate”, mai spune Candice Seti, referindu-se la un studiu public în 2015 de World Health Organization din care reiese cum consumul de carne procesată cauzează cancer. ”Faceţi-vă o favoare şi limitaţi consumul de astfel de alimente.”

    8. Produsele de patiserie – ”Gogoaşa reprezintă combinaţia dintre cele mai rele alimente pe care le poţi consuma; este rafinată cu făină albă, prăjită în grăsimi rele pentru artere şi acoperită cu glazură sau zahăr. Sunt uşor de mâncat, nu au nicio valoare nutriţională şi te fac să mănânci mai multe”, descrie şi nutriţionistul Jamie Logie produsele pe care le evită întotdeauna.

     

    Sursa: mic.com

     

     

  • De ce se sinucid antreprenorii? De ce mulţi nu înţeleg cum au devenit milionari?

    Intenţia mea nu este de a lua locul unui psiholog, de a da un răspuns la această întrebare. Încerc să descriu o situaţie a antreprenorilor români, a oamenilor de afaceri, a patronilor, a celor care şi-au luat soarta în mână după 1990, au format şi au ţinut/dus câteva businessuri în spate, plus propria familie, rude, prieteni, amante/amanţi etc.

    Din punctul de vedere al afacerilor, aproape nimeni nu a fost pregătit înainte pentru căderea comunismului şi pentru apariţia capitalismului/economiei de piaţă după 1990. Au fost câţiva care au fost pregătiţi pentru preluarea politică a puterii, nu pentru preluarea economică. Prea puţini dintre cei care au intrat în business, mai mult sau mai puţin avizaţi, şi-au imaginat unde vor ajunge peste ani, peste un deceniu sau peste două decenii. Toţi care au început un business luau marfa dintr-un loc şi o vindeau în alt loc. Sau luau de la stat, pentru că nu aveau de unde altundeva, şi vindeau cu mai mulţi bani altora. Foarte mulţi s-au trezit peste noapte că au bani, că au devenit milionari, că afacerile lor mergeau bine, că ceea ce puneau pe piaţă se vindea fără probleme, că ceea ce luau de la stat puteau să vândă la preţ dublu sau chiar mai mare. Mulţi care în perioada comunistă nu erau în vârf au putut să devină oameni de afaceri, milionari cu acte în regulă, fără să fi fost nomenclaturişti sau oameni care să fi lucrat în comerţul exterior.

    Din 1990 până în 2003-2004, foarte multe afaceri româneşti au trăit din inflaţie, din deprecierea monedei naţionale, adică creşterea cursului, din aprecierea valorii activelor deţinute. Inflaţia şi deprecierea monedei naţionale le-au permis să aibă încasări în creştere în fiecare an, în timp ce cheltuielile, salariale spre exemplu, erau ţinute mai jos. La o creştere a inflaţiei de 40%, cu o depreciere de curs de 60%, salariile în companie creşteau cu 10%-20%, maximum. Diferenţa se ducea în contul patronului. Dar toată lumea era fericită. Salariile nu scădeau, ci dimpotrivă, creşteau, în valoare nominală, ce-i drept.

    Din 2004 încoace, odată ce BNR şi-a schimbat politica monetară, inflaţia a început să scadă, cursul a crescut mai puţin, dar au venit creşterile salariale date de piaţă şi de creşterea consumului. S-a dat drumul şi la credite bancare, iar toată lumea era şi mai fericită. Multe afaceri avansau de la sine, prin creşterea valorii businessului, a parametrilor de evaluare, pentru că România se îndrepta către UE, iar de folos era şi creşterea exponenţială a valorii activelor imobiliare deţinute de companii. Ar trebui să le mulţumească lui Iliescu, Constantinescu, Isărescu pentru acest lucru.

    Oamenii de afaceri români s-au trezit peste noapte că sunt mai bogaţi, că pot să viseze la expansiune, la alte afaceri, la intrarea pe piaţa imobiliară: toată lumea visa să facă birouri, case şi apartamente. Având în vedere că valoarea imobilului deţinut creştea peste noapte, puteau să meargă la bancă să ceară mai mulţi bani. Dar pentru ce? Foarte mulţi antreprenori au crezut că sunt mai deştepţi decât piaţa. Prea puţini s-au uitat la ceea ce făcea compania lor, la procesele de producţie, la organigrame, la piaţă, la produsele pe care le puneau pe piaţă. Atât timp cât aveai banii în cont şi bancherii te căutau de dimineaţă până seara, nu-ţi puneai problema să te uiţi ce ai în spate.

    Nimeni nu se uita la ce făceau multinaţionalele, care numărau fiecare om din organigramă, care analizau procese de producţie, care în fiecare zi îşi înfigeau undeva steagul, care dădeau afară oameni dacă trebuia, care analizau şi răsanalizau produsele începând de la procesul de fabricaţie, cererea din piaţă, marketingul şi vânzările până la recuperarea banilor. Toate aceste lucruri însemnau procese plictisitoare.

    De partea cealaltă, având bani şi crezând că aceştia au venit din mintea lor, mulţi oameni de afaceri au început să-i cheltuiască aiurea, să aibă cheltuieli lunare din ce în ce mai mari, să facă greşeli prin extinderea în alte sectoare, să creadă că se pricep la toate, să considere că nu mai au nevoie de nimeni ca să facă bani etc. Toată lumea avea un trai extraordinar, în care numărul sticlelor de vin comandate la restaurant era fără număr. Când ai câteva milioane de euro în cont, eşti extrem de puternic, iar orgoliul este pe măsură. Este un job greu şi o povară – să fii milionar şi să ştii ce să faci cu banii.

    Scăderea euro cu 30% în perioada de boom chiar a dat senzaţia antreprenorilor, întregii Românii, că până la traiul nemţilor, francezilor, italienilor, spaniolilor nu mai este decât un pas şi este doar o chestiune de an până când vom avea salariile lor.

    A venit criza de nicăieri, iar multe companii româneşti s-au trezit cu produsele în braţe, cu terenuri în mijlocul câmpului, cu schelete de apartamente pe care nu le mai cumpăra nimeni, cu accesul la finanţarea bancară tăiat, cu firme pline de oameni care ţipau pentru bani de salarii, cu marfă în piaţă, dar cu facturi neplătite etc.

    Creşterea cursurilor leu/euro, leu/franc elveţian nu a mai acţionat în favoarea afacerilor româneşti, ci dimpotrivă, toate companiile îndatorate în euro s-au trezit că au mai mult de dat înapoi la bancă în lei, mai mult decât au luat, iar piaţa şi cererea le-au tăiat vânzările la sânge. Dintr-o dată, nimic nu mai mergea: băncile voiau banii înapoi, în companii era un dezastru, bani de salarii nu mai existau, iar acasă familiile voiau să aibă aceleaşi cheltuieli.

    Scăderea inflaţiei, stabilitatea cursului şi reducerea dobânzilor au rezolvat anumite probleme pe partea de cheltuieli, dar nu au putut să crească vânzările. Insolvenţa a fost o soluţie de a nu rezolva problemele structurale din companii şi afaceri.

    Mulţi antreprenori nu au ştiut să se redreseze, le-a fost greu să taie din prima, nu au putut să-şi reducă cheltuielile şi au vrut să-şi menţină traiul pentru a nu intra în gura lumii; au apărut certurile în familie şi între partenerii de afaceri, au mai venit Fiscul şi DNA-ul, iar peisajul din piaţă arăta altfel. Nimeni nu înţelegea de ce lucrurile nu mai merg înainte, de ce nu mai vin banii, de ce toată lumea se uită urât la ei. Multinaţionalele au câştigat teren în fiecare lună, iar mulţi antreprenori s-au trezit că nu mai au loc la masă.

    Mulţi oameni de afaceri s-au trezit că nu-şi mai găsesc locul, că nu mai pot face bani după ce că nu-i mai au şi că sunt deja îndatoraţi. În aceste condiţii, mulţi nu mai vedeau ziua de mâine. Pentru că nu au avut educaţie economică şi financiară, milioanele din conturi nu au fost o binecuvântare, ci un blestem.

  • Care sunt pericolele dezordinii digitale şi cum pot fi acestea oprite

    Studiul relevă faptul că, în mod tipic, utilizatorii instalează 12 aplicaţii Android în fiecare lună, dar şterg doar 10 dintre ele, prin urmare adaugă lunar două aplicaţii pe dispozitivul lor. Cu cât mai multe aplicaţii sunt instalate, cu atât organizarea lor este mai importantă pentru a preveni dezordinea digitală. Kaspersky Lab a descoperit, însă, că doar în jumătate dintre cazuri (55%), utilizatorii revizuiesc conţinutul dispozitivelor şi şterg documentele şi aplicaţiile inutile.

    Descoperirile sunt parte dintr-un nou raport alcătuit de Kaspersky Lab si denumit ”Dezordinea digitală şi pericolele sale”. Studiul este bazat pe informaţiile dintr-un sondaj online realizat în 17 ţări, o analiză statistică din Kaspersky Security Network (KSN) şi un experiment despre performanţele aplicaţiilor, realizat de Kaspersky Lab prin testări interne.

    Dezordinea digitală creată înseamnă că actualizarea şi trierea aplicaţiilor sunt mai importante ca oricând, pentru a combate programele malware care folosesc vulnerabilităţile aplicaţiilor ca să pătrundă în dispozitive. Dar studiul a arătat că, într-un sfert dintre cazuri (28%), utilizatorii îşi actualizează aplicaţiile de pe dispozitivele lor doar atunci când sunt forţaţi să o facă, iar în 10% dintre cazuri, ei încearcă să evite total acest lucru.

    Unul dintre principalele pericole este acela că aplicaţiile însele pot pune informaţiile utilizatorului şi dispozitivele în pericol din cauza activităţii de zi cu zi. Datele tehnice ale Kaspersky Lab arată că, din 100 de aplicaţii Android pe care utilizatorii le pot administra (de exemplu, instala şi şterge), 83 au acces la date sensibile despre utilizator, cum ar fi contactele din agendă, mesaje, informaţii şi pot chiar realiza apeluri şi trimite SMS-uri.

    Alte descoperiri din cadrul KSN arată cum aplicaţiile pot să opereze fără permisiunea utilizatorului. În medie, utilizatorii au 66 de aplicaţii pe dispozitivele Android. Atunci când a fost testat un eşantion reprezentativ dintre 66 cele mai populare aplicaţii Android, 54 au fost lansate în background fără ca utilizatorii să le fi atins măcar, consumând, în medie, 22 Mb trafic pe zi fară nicio interacţiune cu utilizatorul.

    ”Utilizatorii îşi expun dispozitivele şi datele personale la ameninţări de securitate pentru că nu iau câteva măsuri simple, dar esenţiale pentru dispozitivul lor, care presupun să curăţe şi să actualizeze software-ul şi aplicaţiile, să regleze setările şi să dezinstaleze aplicaţiile care nu mai sunt folosite”, spune Andrei Mochola, Head of Consumer Business la Kaspersky Lab. “Dezordinea digitală de pe dispozitivele noastre este un semn că nu ne ocupăm deloc de aceste aplicaţii. Riscul este însă să ne confruntăm cu erori ale dispozitivelor, probleme privind durata de viaţă a bateriilor sau infectarea cu malware. Aplicaţiile au acces la cele mai sensibile şi personale date de pe dispozitivele noastre, iar utilizatorii adesea nu sunt conştienţi de faptul că aceste informaţii sunt împărtăşite cu terţi. Le recomandăm utilizatorilor să facă ordine în ”casele” lor digitale. La fel cum o cameră curată şi ordonată aduce o nouă energie în casă, în acelaşi fel, un computer sau un smartphone ordonat este folosit cu mai multă plăcere şi, cel mai important, în siguranţă. ”

    Pentru a combate dezordinea şi a proteja datele personale, utilizatorii ar trebui să respecte câteva măsuri:

    • Înţelegeţi ce şi unde este stocat – faceţi-vă timp să vă monitorizaţi dispozitivele şi să revizuiţi ce informaţii sunt stocate, în ce aplicaţii şi fişiere;
    • Faceţi o ”curăţenie de primăvară” a dispozitivului – rezervaţi-vă timp pentru a face ordine în ”casa” digitală şi a elibera informaţiile păstrate pe dispozitive;
    • Actualizaţi software-ul aplicaţiilor – actualizările trebuie să fie făcute imediat ce sunt lansate noile versiuni;
    • Folosiţi software specializat

     

     

  • Descoperire tulburătoare. Ce se întămplă cu creierul nostru după ce murim

    Viaţa continuă după moarte, susţin cercetătorii. Medicii au descoperit dovezi conform cărora creierul oamenilor continuă să funcţioneze după ce aceştia sunt declaraţi decedaţi din punct de vedere clinic.

    Medicii canadieni din cadrul unei unităţi de terapie intensivă au descoperit cazuri extraordinare şi neobişnuite.

    Vezi aici descoperirea tulburătoare. Ce se întămplă cu creierul nostru după ce murim

  • Vezi care sunt şoferii care o să plătească RCA mai mic

    Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România – UNSAR – arată că, în ciuda informaţiilor vehiculate privind creşterea nejustificată a preţurilor RCA, preţurile poliţelor pentru toate categoriile de clienţi au fost într-o continuă scădere în perioada august-octombrie 2016, înaintea aplicării tarifului maximal. Mai mult, „segmentele cu risc scăzut de daune, cum ar fi autoturismele deţinute de persoane fizice, au beneficiat, pe tot parcursul anului 2016, de fluctuaţii mici ale primelor medii, în ciuda plafonării impuse începând cu jumătatea lunii noiembrie”.

    În opinia asigurătorilor, „principalii beneficiari ai plafonării tarifelor au fost segmentele de clienţi cu daunalitate mare”. În plus, „schimbarea sistemului bonus/malus prin scăderea numărului claselor de bonus şi modificarea coeficienţilor de ajustare a făcut ca diferenţa dintre preţul poliţei RCA pentru un client cu o conduită bună şi unul cu daune (strict din aplicarea sistemului bonus/malus) să nu fie mai mare de 15%”.

    „Pentru a încuraja însă un comportament responsabil în trafic, este esenţială o piaţă de asigurări liberă, în care funcţionează segmentarea corectă pe categorii de riscuri. În acest fel, companiile vor putea oferi preţuri mai mici consumatorilor cu riscuri bune, spre deosebire de situaţia actuală, când plafonarea tarifelor a dus la cazuri în care un şofer cu o conduită rutieră bună să plătească pentru asigurare aproape cât un şofer cu istoric ridicat de daune”, menţionează UNSAR.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CEO ING Bank despre Darea în plată: Este foarte periculos că astfel de lucruri se pot întâmpla

    “Darea în plată este mai mult sau mai puţin consituţională şi a creat o stare de incertitudine în piaţă. Pentru noi a fost un impact marginal, circa 30-40 de cazuri, pe care le-am discutat cu clienţii noştri pentru a le rezolva. Este foarte periculos că astfel de lucruri se pot întâmpla”, a declarat miercuri Michal Szczurek, CEO ING Bank România.

    În ceea ce priveşte “Prima Casă” reprezentantul băncii a spus că banca a început târziu acest program. “Nu suntem dependenţi de acest program. Sigur, clienţii întreabă despre Prima Casă”.

    În cadrul acestui program ING Bank are o cotă de piaţă de 8%.

  • Vrei o maşină la mâna a doua? Ce tehnici de negociere trebuie să înveţi ca să obţii cel mai bun preţ

    Atunci când vrei să-ţi cumperi o maşină second hand este bine să te informezi cât mai mult despre posibilele capcane în care ai putea să cazi. În unele cazuri ţepele pot fi detectate prin simpla citire a anunţului. Clişeele au devenit atât de obosite încât e clar că vânzătorul pune aceeaşi placă în speranţa că un alt fraier va lua ţeapă şi de data asta.

    IATĂ AICI EXPRESII STANDARD ALE SAMSARILOR ŞI ALE ŢEPARILOR DE CARE TREBUIE SĂ TE FEREŞTI

  • Care este profilul datornicului român

    Clientul debitor român se află la vârsta mijlocie, este cel mai des întâlnit în Muntenia şi îşi plăteşte datoriile în general toamna, arată o analiză realizată de Top Factoring, pe baza informaţiilor a peste 850.000 de dosare de datorii restante.

    În funcţie de industrii, imaginea datornicului variază destul de mult. În telecom, de pildă, debitorul are o vârstă medie de 43,4 ani la momentul în care devine client al firmelor de recuperare a creanţelor; tot el nu şi-a mai plătit ultima factură pentru serviciile de telefonie de un an şi şapte luni, iar valoarea restanţei este, în medie, de 155,05 lei. Conform datelor analizate de Top Factoring, cei mai buni clienţi debitori sunt artiştii, personalul din domeniul medical şi preoţii, iar cei care plătesc cel mai greu sunt persoanele cu funcţii înalte, sportivii şi antreprenorii.

    În banking, clientul debitor român are 43 de ani la data contractării creditului, şi-a plătit datoria constant timp de aproximativ 4 ani şi plăteşte în medie 307 lei pentru o restanţă, în fiecare lună, până la stingerea datoriei. Produsele pentru care au fost contractate cele mai multe credite care înregistrază restanţe sunt electrocasnice, electronice, calculatoare şi accesorii, scutere şi televizoare.

    Top Factoring gestionează şi recuperează creanţe pentru bănci, companii telecom sau furnizori de servicii. Compania a fost fondată de Cătălin Neagu în 2006, iar din 2007 a fost preluată de fondul de investiţii Reconstruction Capital II Limited. Pe parcursul a zece ani de activitate, compania a recuperat creanţe în valoare de peste 170 de milioane de euro, dintr-un volum de aproximativ 5 milioane de debite în colectare. În aceste condiţii, cea mai mare parte a businessului companiei provine din recuperarea de creanţe neîncasate pentru clienţii din banking şi telecom, unde valoarea medie a creanţelor este de 1.150 euro, respectiv 175 euro.

    Potrivit studiului, peste 46% dintre clienţii ale căror datorii au fost cesionate de către bănci sau IFN-uri au fost contactaţi de Top Factoring şi au fost realizate scheme de rambursare a datoriilor. Totuşi, în cazul celor mai mulţi (54%), recuperarea datoriilor implică un volum mai mare de efort din partea companiei; dintre aceştia, unii intră în procesul de executare silită pentru neplata datoriilor – 65% dintre ei provenind din rândul datornicilor care au refuzat orice contact cu compania sau nu existau niciun fel de informaţii despre datele de contact (de pildă telefon, adresă sau mail) pentru a putea fi contactaţi.

    Cea mai mare valoare a unei plăţi a fost înregistrată în cazul unui credit bancar; o clientă a plătit 86.198 lei, deşi după cum reiese din cercetare, femeile au, în medie, o datorie mai mică decât bărbaţii. În telecom, cea mai mare valoare a unei plăţi a fost înregistrată de către un bărbat care a achitat 16.296 lei. Alte date arată că suma medie restantă este de 768 lei în cazul telecom şi 5.204 lei în domeniul împrumuturilor bancare. Cele mai multe cazuri (27,8%) sunt reprezentate de clienţi debitori cu vârste cuprinse între 31 şi 40 de ani pentru facturi restante în telecom; media de vârstă creşte (41-50 de ani) când vine vorba de datoriile către bancă. În ambele categorii analizate de Top Factoring, cele mai multe cazuri sunt înregistrate în Muntenia (aproximativ 4 din 10 clienţi debitori se află în această regiune), la polul opus aflându-se Maramureş (aproximativ 2,45%). În acest studiu au fost analizate 853.036 cazuri care reprezintă datorii cumulate cu o valoare de 272 milioane de euro.

  • Cum a ajuns KFC să primească o amedă de un milion de lire sterline din cauza a doi angajaţi

    Lanţul de restaurante KFC a fost amendat cu 1 milion de lire sterline după ce mai multe erori au dus la rănirea a doi angajaţi.

    Joshua Arnold, angajat al KFC, a suferit arsuri pe ambele braţe în iulie 2014 după ce un recipient cu sos fierbinte s-a răsturnat în bucătăria unităţii Teeside Retail Park, din oraşul britanic Stockton.

    Tânărul a ţinut apoi braţele sub apă rece pentru câteva minute, acoperindu-le apoi cu prosoape de hârtie. El a fost trimis la spital cu un taxi, nu cu o ambulanţă, aşa cum ar fi fost normal.

    Un al doilea incident a avut loc în decembrie 2015, când un lucrător cu mai mare experienţă, Heather Storer, a suferit arsuri de gradul trei pe braţ, mâini şi piept din acelaşi motiv – un recipient cu sos fierbinte s-a răsturnat pe el.

    Lanţul de restaurante şi-a recunoscut vina în ambele cazuri. Sada Naqshbandi, avocatul celor de la KFC, a declarat că lanţul regretă incidentele şi a cerut scuze celor două victime.

    Completul condus de judecătorul Sean Morris a impus amenzi în valoare totală de peste 950.000 de lire sterline. “Cele două cazuri sunt similare, în sensul în care arsurile au survenit ca urmare a lipsei de supraveghere şi a echipamentului de protecţie necorespunzător.”

    În Marea Britanie, KFC are 880 de restaurante – 235 deţinute de companie, iar restul în regim de franciză. Anul trecut, veniturile s-au ridicat la aproximativ 450 de milioane de lire sterline.

  • Top 10 savanţi care au fost omorâţi de experimentele lor

    Nu întotdeauna un experiment este reuşit, câteodată urmările pot fi fatale, aşa cum este arătat şi în aceste 10 cazuri.

    Aceste întâmplări redefinesc proverbul „nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită”. Pentru aceşti savanţi, dorinţa de cunoaştere a dus şi la moartea acestora. Unul dintre ei a fost Marie Curie (1934), care a murit de leucemie după expunerea timp de 30 de ani la materiale radioactive.

    Vezi aici Top 10 savanţi care au fost omorâţi de experimentele lor