BusinessMagazin

Tag: Birou

  • Percheziţii în judeţul Călăraşi: 12 persoane, suspectate că au obligat mai multe tinere să se prostitueze

     Percheziţiile au fost făcute la domiciliile suspecţilor de către poliţişti din cadrul Serviciul de Combatere a Criminalităţii Organizate Călăraşi şi Inspectoratului de Poliţie Judeţean Călăraşi, jandarmi de la Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Călăraşi, împreună cu procurorii DIICOT – Biroul Teritorial Călăraşi.

    Potrivit anchetatorilor, în perioada 2009-2013, cei 12 suspecţi, între care există relaţii de rudenie, au racolat, găzduit şi transportat în Italia mai multe tinere, care proveneau din familii dezorganizate sau cu o situaţie materială precară.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şomajul din zona euro a atins un nou nivel record

     La nivelul UE, şomajul a rămas constant în martie, la nivelul record de 10,9% atins în februarie, potrivit Bloomberg.

    Creşterea puternică a numărului de pesoane care nu găsesc loc de muncă nu poate fi ignorată, deoarece este cea mai amplă fragmentare care are loc în Europa. Este chiar mai grav în ceea ce priveşte şomajul în rândul tinerilor, a declarat săptămâna trecută vicepreşedintele BCE Vitor Constancio.

    În zona euro, numărul şomerilor a atins în martie 19,1 milioane de persoane, în timp ce în UE totalul se situează la 26,52 milioane de persoane, potrivit datelor publicate marţi de Eurostat, biroul de statistică al UE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Moartea unei părţi importante a evoluţiei

    Aşadar, era PC-urilor se încheie, spun practic mai mulţi specialişti citaţi de presa internaţională, în ciuda speranţelor producătorilor care se aşteptau la o revenire a industriei la un moment dat, mizând în special pe colţurile mai sărace ale lumii unde nivelul de informatizare şi acces la tehnologie este foarte scăzut. Anul trecut s-au vândut în toată lumea puţin peste 341 de milioane de computere, cifră estimată să coboare în 2013 la 315,2 milioane de unităţi, potrivit datelor Gartner care includ aici vânzările de PC-uri, dar şi de laptopuri, acestea din urmă fiind încă pe creştere. În schimb, ultraportabilele cu vânzări destul de modeste anul trecut sunt estimate să ajungă la 93,3 de milioane de unităţi în toată lumea în 2017, de zece ori mai mult prin comparaţie cu 2012, conform aceleiaşi companii de cercetare.

    MAI MULT DECÂT ATÂT, anul viitor diferenţa de vânzări dintre tablete şi computere va fi foarte mică, de câteva zeci de milioane, în condiţiile în care anul trecut distanţa era mai mare de 200 de milioane de bucăţi, iar estimările arată că este foarte probabil ca în 2015, consumatorii din toată lumea să cumpere mai multe tablete decât PC-uri şi laptopuri.

    Tendinţa era însă destul de previzibilă. Tot mai mulţi oameni înlocuiesc computerul de acasă cu tableta pe care o pot purta oriunde şi care le acoperă activităţile pentru care au nevoie de un calculator. Computerul rămâne în locuinţă, dar este înlocuit din ce în ce mai rar, spre deloc, pe măsură ce utilizatorii îl folosesc tot mai puţin în favoarea tabletelor şi telefoanelor mobile inteligente, după cum spune Carolina Milanesi, vicepreşedinte de cercetare al Gartner.

    La fel se întâmplă şi în companii. Peste tot în lume, computerele de birou folosite în instituţii şi companii sunt înlocuite mai rar decât în trecut, fie pentru că nu sunt necesare capacităţi tehnice mai avansate, fie pentru că executivii amână momentul unui upgrade la laptopuri, după cum comentează Joe Wilcox de la Betanews. În plus, există o altă tendinţă care trebuie luată în considerare, anume faptul că angajaţii din multe corporaţii au voie, şi chiar fac acest lucru, să vină cu propriile computere portabile la serviciu.

    Peste două treimi dintre companiile americane cu peste 2.000 de angajaţi permit deja acest lucru, iar ponderea este estimată să se apropie de 90% în acest an, potrivit studiilor din domeniu.
    PERSPECTIVELE SUMBRE PENTRU VIITORUL PC-URILOR AU LA BAZĂ INCLUSIV FAPTUL CĂ DECLINUL VÂNZĂRILOR ÎN ŢĂRILE EMERGENTE ESTE CHIAR MAI ACCENTUAT DECÂT AU PREZIS INIŢIAL ANALIŞTII. „În zonele emergente, consumatorii încep prin a achiziţiona telefoane mobile şi apoi tablete înainte de a investi într-un computer„, spunea recent Megha Saini, analist în cadrul companiei de cercetare de piaţă IDC. „Presiunile asupra pieţei de PC-uri cresc semnificativ. Computerele sunt înlocuite din ce în ce mai rar, ceea ce va pune o presiune în plus pe vânzări.„

    Dincolo de toate acestea, modul în care sunt folosite aceste dispozitive este poate chiar mai important pentru determinarea tendinţei pe care o urmează computerele. În anii ’80, PC-urile erau singurele care puteau oferi acces la informaţie unui public foarte larg. Acum, acelaşi acces îl au consumatorii de pe o varietate de echipamente, de la ultraportabile şi până la tablete sau chiar telefoane mobile. Mai mult, acestea din urmă se pot dovedi chiar mai ieftine decât un computer, iar diferenţa este că internetul este accesibil oriunde, iar la pachet vine şi un număr impresionant de aplicaţii.

    Din toată această ecuaţie, cei mai şifonaţi sunt producătorii de PC-uri care au de pierdut de pe urma acestei tendinţe şi care trebuie să se reorienteze pentru a rămâne în competiţie, dar mai ales producătorul de sisteme de operare Microsoft care a pierdut supremaţia în faţa sistemului Android al Google, prezent deja pe foarte multe dispozitive mobile, şi care pierde teren şi faţă de Apple la acest capitol. Totuşi, exact ei ar fi trebuit să intuiască această evoluţie şi să încerce să o corecteze pe parcurs. Unii spun chiar că ei ar fi de vină pentru ce se întâmplă. În trecut, când Microsoft lansa o nouă versiune a sistemului Windows, vânzările de computere creşteau brusc pentru că utilizatorii care voiau să folosească noul sistem aveau nevoie de o configuraţie mai performantă de PC.

    În timp, odată cu avansul tehnologic al computerelor, acest lucru a încetat să se mai întâm-ple. Mai mult, dacă în urmă cu două decenii computerul devenea depăşit chiar şi în doar câteva luni, iar perioada de achiziţie a unuia nou sau de îmbunătăţire a celui vechi era mai mică, acum un computer cumpărat chiar şi în 2005 îşi face foarte bine treaba sau are cel mult nevoie de una- două componente mai performante. De la sine înţeles că producătorii n-au vrut să se întâmple aşa, iar situaţia de acum ţine de conjunctură, dar acum se consideră victimele evoluţiei tehnologice. Evoluţie pe care tocmai ei au creat-o.

  • Daniel Chiţoiu discută cu cei propuşi la conducerea ASF despre plafonarea salariilor acestora – surse

     Surse USL au declarat pentru MEDIAFAX că premierul Victor Ponta, ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, şi Dan-Radu Ruşanu, propus pentru funcţia de preşedinte al Autorităţii pentru Supraveghere Financiară (ASF), au avut o discuţie pentru plafonarea salariilor celor din conducerea ASF la un nivel maxim echivalent cu cel al funcţiilor similare din BNR.

    La ora transmiterii acestei ştiri, membrii propuşi pentru conducerea Autorităţii pentru Supraveghere Financiară se întâlnesc cu Daniel Chiţoiu în biroul preşedintelui Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, acestora fiindu-le pus în vedere că dacă nu acceptă salarizarea propusă nu vor mai fi susţinuţi în plen pentru a face parte din conducerea ASF, spun sursele citate.

    Potrivit Legii de funcţionare a ASF, cei aflaţi în consiliul de conducere ar urma să stabilească în prima şedinţă de după validarea conducerii nivelul salarial pentru funcţiile ocupate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Prima companie din România care renunţă la birourile angajaţilor

    ESTE ŞTIUT CĂ ELEMENTE PRECUM ATMOSFERA DIN BIROU SAU DESIGNUL SPAŢIULUI DE LUCRU SE REFLECTĂ ASUPRA PRODUCTIVITĂŢII ANGAJAŢILOR, lucru dovedit de-a lungul timpului prin numeroase studii. Ce determină însă o companie să schimbe complet modul de lucru, să decoreze birourile mai degrabă asemenea unei cafenele boeme unde merg doar oameni de afaceri sau să renunţe la birourile personale şi să lase angajaţii să lucreze de oriunde?

    O posibilă explicaţie se găseşte în clădirea de birouri din piaţa Charles de Gaulle din Capitală, unde îşi are sediul central Vodafone România şi unde câteva etaje fac notă discordantă cu toate celelalte. Încă din lifturile din sticlă de unde pot fi observaţi majoritatea angajaţilor din întreaga clădire se disting petele de culoare dintre etajele 9 şi 12, care contrastează puternic monocromia şi banalul specific de obicei marilor companii.

    Din afară nu seamănă prea mult cu un birou, ci mai degrabă cu o cafenea elegantă şi totodată boemă, cu mobilier modern şi colorat, dar laptopurile şi oamenii îmbrăcaţi destul de formal trădează adevărata utilitate a celor patru etaje. Dinăuntru nici atât – designul este inedit, atmosfera este curios de relaxată, iar câteva mese rotunde sunt ocupate de grupuri restrânse de oameni care discută deasupra vreunui laptop.

    Un alt lucru care se remarcă încă de la bun început este absenţa pereţilor despărţitori, cu foarte mici excepţii, dar şi a birourilor ocupate în mod tradiţional de executivi. Singurele spaţii de lucru închise au rămas sălile de şedinţe, în medie câte cinci pe fiecare etaj, decorate şi personalizate în funcţie de o anumită tematică, aşa cum este sala România, pe pereţii căreia se află agăţate vase de lut şi care are în mijloc, în locul tradiţionalei mese rotunde, câţiva buşteni.

    „Este una din componentele noului concept al modului de lucru pe care l-am pus în practică„, explică Iñaki Berroeta. Fiecare angajat are propriul dulăpior în care îşi păstrează laptopul de serviciu şi alte obiecte personale, iar în fiecare dimineaţă îşi poate alege un birou diferit faţă de cel din ziua precedentă şi chiar se poate muta pe parcursul zilei la un altul disponibil. Singura problemă ar fi că nu ştii niciodată unde anume în sediu se află un coleg cu care e nevoie să lucrezi.

    Orice obiect rămas în sediu după terminarea programului este colectat şi încuiat într-o cutie specială la care posesorii capătă acces de-abia în după-amiaza zilei următoare.
    România este a cincea ţară din grupul britanic Vodafone care a aplicat acest concept de lucru, după Olanda – promotorul ideii cândva în urmă cu aproximativ doi ani, Marea Britanie, Irlanda şi Malta, dar majoritatea ţărilor din grup vor trece în următoarea perioadă printr-o astfel de transformare. Există versiuni diferite ale conceptului în fiecare dintre aceste ţări, cu câteva elemente comune precum absenţa unui birou propriu sau definirea unei zone de întâlniri informale alăturate spaţiului deschis de birouri. „Relaxarea şi interactivitatea pot duce la o creştere a eficienţei şi a producţivităţii.

    Inaki Berroeta, este CEO al Vodafone România


     

  • Datoria Franţei a urcat anul trecut la un nou nivel record

     Franţa a avut anul trecut un deficit bugetar de 4,8%, comparativ cu 5,3% în anul precedent. Guvernul viza un deficit mai mic, de 4,5%.

    Îndatorarea publică a continuat să crească şi a ajuns la 90,2% din PIB, de la 85,8% în anul precedent.

    Franţa trebuie să reducă deficitul bugetar sub nivelul de 3% în acest an, potriovit angajamentelor faţă de partenerii europeni, însă guvernul a admis în urmă cu o lună că nu va reuşi să realizeze acest lucru.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Chinezii de la TP-Link deschid birou şi centru logistic pentru Europa de Sud-Est în România

    “România este a doua cea mai importantă piaţă după vânzările de echipamente de reţea din Europa de Est, după Polonia şi a cincea la nivel global în funcţie de viteza de internet. Astfel, decizia deschiderii unui birou local şi a unui centru logistic aici se datorează atât potenţialului de dezvoltare pe care piaţa locală îl are, cât şi poziţiei geografice care facilitează interacţiunea cu distribuitorii şi clienţii noştri din regiune. în plus, piaţa a ajuns la maturitate, iar conectarea la internet şi accesul rapid la informaţii au devenit servicii disponibile pentru marea parte a populaţiei”, a declarat Hermes Song, directorul general al TP-Link România.

    Pentru această investiţie au fost analizate mai multe ţări din regiune, după mai multe criterii precum mărimea pieţei, potenţialul de ceştere sau acesibilitatea în regiune, explică Bogdan Mihalcea, directorul de vânzări al companiei.

    Pentru primul an de funcţionare a depozitului regional, TP-Link estimează livrări de cel puţin 1,5 milioane de unităţi, dintre care aproximativ 35% vor fi destinate pieţei locale. În prezent, 80% din vânzările producătorului chinez în România sunt reprezentate de routere wireless, segment unde compania deţine o cotă de piaţă estimată la 55%. Prin deschiderea biroului local, TP-Link urmăreşte consolidarea poziţiei prin dublarea cotei faţă de următorul competitor, dar şi diversificarea vânzărilor şi abordarea mai consistentă a segmentului de clienţi SoHo şi IMM-uri, categorie care va genera anul acesta aproximativ 20% din vânzări. “Cifrele exacte de vânzări nu sunt disponibile, având în vedere că sunt realizate de distribuitori. Cifra de afaceri ar trebui să crească anul acesta cu 40% odată cu deschiderea biroului de la Bucureşti. Ca volum, vânzările TP-Linkau crescut anul trecut cu 30%, iar prin deschiderea biroului local, anticipăm o creştere cu 50% a livrărilor”, a mai spus Mihalcea.

    Distribuitorii companiei pe plan local sunt Network One Distribution, Mondo Plast şi Royal Computers, acesta din urmă fiind şi cel mai mare. Printre produsele TP-Link disponibile în România se numără routerele şi routerele wireless, switch-urile pentru SoHo/IMM-uri, ADSL, camerele IP, adaptoarele powerline, serverele de imprimare, convertoarele media şi adaptoarele de reţea. Routerele wireless care generează aproximativ 80% din cifrele de vânzări ale TP-Link în România, însă pentru 2013 este anticipată o triplare a vânzărilor de switch-uri.

    Pe termen mediu, unul dintre obiectivele companiei este atragerea a cel puţin un client ISP sau telecom. “În contextul diversificării portofoliului de clienţi, avem în vedere investiţii atât în servicii de suport pentru clienţii finali prin intermediul unui call-center, dar şi traininguri şi programe online de suport pentru clienţii companii. De asemenea, vom acorda asistenţă partenerilor de distribuţie şi clienţilor în implementarea proiectelor”, potrivit lui Mihalcea.

    În 2012, piaţa locală de echipamente de reţea pentru segmentul consumer şi SoHo s-a cifrat la 20 de milioane de dolari, din care 15 milioane de dolari au reprezentat vânzările de echipamente wireless routing, potrivit estimărilor companiei. Pentru anul în curs, TP-Link anticipează o creştere moderată a pieţei, de aproximativ 10%. Pe segmentul switch-urilor, estimarea vânzărilor la nivelul întregii pieţe este dificil de făcut având în vedere multitudinea jucătorilor şi complexitatea canalelor, dar compania apreciază că este vorba de aproximativ 50 de milioane de dolari doar pentru segmentul de clienţi IMM-uri. 

    “În segmentul switch-urilor ne aşteptăm la o triplare a livrărilor faţă de anul trecut în contextul lansării unei noi game de produse pentru SoHo. Pe zona de routere, ne propunem o creştere de minim 35% a livrărilor şi mizăm, de asemenea, pe un avans al vânzărilor de echipamente de supraveghere prin IP, dar şi adaptoare powerline, segmente de produs cu mare potenţial de creştere”, a mai declarat Bogdan Mihalcea.

     

  • Grecia a înregistrat în februarie cea mai redusă inflaţie din ultimii 45 de ani

     Inflaţia din februarie, de 0,1%, este cea mai redusă începând din 1968, informează New York Times.

    Februarie reprezintă a patra lună consecutivă de încetinire a inflaţiei.

    Calculat lunar, preţurile au scăzut cu 1,6% în februarie, după ce în ianuarie au înregistrat un declin de 1,4%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine mai cumpără călătorii de business când managerii se desprind de birou tot mai rar

    EU UNUL PARTICIP DE ZECE ORI PE SĂPTĂMÂNĂ LA VIDEOCONFERINŢE. Deşi în ultima perioadă am călătorit mai puţin în interes de serviciu, nu îmi pare rău, pentru că deplasările înseamnă pierdere de timp şi lipsă de productivitate.” Un mod de a gândi care părea greu de imaginat în anii de boom economic, când bugetele alocate călătoriilor erau nelimitate, este explicat astăzi de Cristian Popescu, directorul general al Cisco România.

    De exemplu, P&G România, subsidiara locală a gigantului american în bunuri de larg consum Procter & Gamble, a redus aproape total cheltuielile cu angajaţii care erau nevoiţi să călătorească în interes de serviciu. “Am eliminat de ceva timp deplasările în alte ţări pentru a lucra cu alţi colegi, în prezent facem acest lucru numai dacă este cu adevărat necesar, declara recent Ghazala Nadeem, directorul de resurse umane al P&G România, citată de Ziarul Financiar. În viziunea managerului, eliminarea călătoriilor de afaceri este o metodă “foarte eficientă” de reducere a costurilor, dar şi de asigurare a unui anumit confort al angajaţilor.

    Ea declară că, dacă la începutul carierei ideea de a călători este “foarte ispititoare”, odată ce angajaţii îşi întemeiază o familie nu mai sunt atât de entuziasmaţi de eventuale plecări. Din 2009 încoace, tot mai multe companii au preferat să înlocuiască bugetele de deplasări ale angajaţilor care mergeau la şedinţe în străinătate cu ajutorul videoconferinţelor, care sunt realizate fie prin clasicul program Skype sau prin intermediul unor soluţii mai securizate, în săli de conferinţe special amenajate. Astfel, s-au redus masiv cheltuielile cu biletele de avion, transportul cu taxiul, cazarea şi diurnele acordate angajaţilor plecaţi la meetinguri în sediile centrale ale companiilor.

    Cei mai loviţi au fost tocmai cei care gestionau bugetele de călătorii ale companiilor. Antonio Niţu lucrează din 1998 în cadrul agenţiei de turism Aerotravel, numărul doi în piaţa agenţiilor de turism, potrivit anuarului “Cei mai mari jucători din economie” întocmit de Ziarul Financiar. A plecat de la vânzări de 700.000 de dolari în primul an şi a condus afacerile în vremuri în care acestea se dublau de la an la an.

    Piaţa românească nu a înţeles uşor sensul călătoriilor de business, aşa că Aerotravel s-a văzut nevoită să asocieze numelui agenţiei brandul Lufthansa. Se întâmpla în anul 2000, când Niţu a făcut prima plată către IATA, de 100.000 de dolari – “când am văzut factura mi s-a părut enorm, salariile erau de 100 de dolari”. Brandul a ajutat compania la nivel de imagine şi la înţelegerea conceptului de business travel: pachete concepute astfel încât să rezolve problemele, de la cazare şi transport până la organizarea de evenimente. Primii clienţi care au înţeles produsul au fost companiile multinaţionale, însă treptat şi ceilalţi jucători din economie s-au adaptat tendinţei. Iar plusurile au fost raportate de la an la an până în 2008. Căderea a fost mai bruscă decât se aşteptau jucătorii din industrie, deşi expunerea în cazul Aerotravel Lufthansa City Center, companie deţinută de Mihai David, nu a fost “prea mare” pe seama portofoliului echilibrat de clienţi. Cel mai slab an a venit după cel mai bun.

    VÂRFUL A FOST ATINS ÎN 2008, IAR CĂDEREA ÎNCEPUTĂ ÎN 2009 – “nu m-am aşteptat să fie atât de mare, de la 34 de milioane de euro am zis că vom scădea cu cinci” – a dus rapid la o scădere a tarifelor în piaţă şi deci la mai multă muncă pentru venituri mai mici. 2009 şi, ulterior, 2010 au fost momentele în care s-a atins minimul – compania a obţinut venituri de 25 de milioane de euro – ani în care ofertele companiilor aeriene au fost dictate de tarifele din piaţă şi nicidecum de costul serviciului oferit. “Probleme cu lichidităţile am şi astăzi.

  • Becali: Nu iau niciun ban de la Parlament. Vreau birou singur, mi-l voi amenaja din banii mei

    George Becali a fost întrebat dacă este de acord cu decizia conducerii Camerei privind tăierea cheltuielilor pentru deputaţi referitoare la şederea acestora la hotel şi reducerea unor beneficii.

    “Despre asta se discuta şi la grupul PNL, dar pe mine nu mă interesează, nu pot să vă spun eu ce discutam acolo. Acolo era într-un fel în familia noastră. Nu pot să spun acuma afară ce se discută în familie. Lucrurile publice pe care trebuie să le facă cei care vor să le facă, pentru că pe mine nu mă interesează nici banii care sunt pentru maşini, nici pentru cazare, nici pentru benzină, nu mă interesează bugetul care se dă unui deputat. De ce? Pentru că eu, chiar astăzi, de exemplu, m-a rugat o doamnă şi mi-a spus: «domnule Becali, vă rog frumos măcar veniţi să semnaţi ca să ne uşuraţi, pentru că banii ăia sunt acolo şi trebuie să semnaţi, îi luaţi, îi daţi, îi donaţi». Şi i-am zis: «Nu vreau, nu-i donez, nu nimic, nu iau niciun ban de la Parlament». O să rămână în buget acolo şi normal trebuie să facem ceva cu ei”, a spus George Becali.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro