BusinessMagazin

Tag: asigurare

  • Sectorul asigurărilor de viaţă are o pondere de doar 0,3% din PIB în România, de 15 ori sub media europeană

    Sectorul asigurărilor de viaţă din România are un nivel redus de dezvoltare, gradul de penetrare a acestora fiind mult în urma altor ţări europene, chiar şi a celor din regiune, se arată într-un studiu realizat de Consiliul Concurenţei (CC) pe această piaţă.

    Din punct de vedere al primelor brute subcrise, în România, sectorul asigurărilor de viaţă are o pondere de doar 0,3% în Produsul Intern Brut (PIB), la fel ca în Bulgaria, în timp ce media europeană este de 4,5% din PIB. Chiar dacă şi alte ţări din regiune se află în coada clasamentului european în ceea ce priveşte ponderea asigurărilor de viaţă în PIB (Ungaria, 1,4%, Slovacia 1,6%, Cehia 1,8%), diferenţele faţă de situaţia României sunt evidente. La polul opus se află Marea Britanie cu 10,3% din PIB şi Danemarca cu 7,2% din PIB.
    Din punct de vedere al primei de asigurare, o persoană din România plăteşte în medie 16 euro/an, mult sub media europeană de 1072 euro/an de persoană. În Ungaria, prima medie de asigurare se ridică la 139 euro/an de persoană, în Slovacia la 206 euro/an de persoană, iar în Cehia la 272 euro/an de persoană. Elveţia şi Danemarca înregistrează cele mai mari cote ale primelor pentru asigurările de viaţă, valoarea medie fiind de peste 3000 de euro/an de persoană, arată CC.

    “Gradul de concentrare a pieţei a crescut în ultimii ani, în timp ce numărul societăţilor de asigurări de viaţă a scăzut constant, de la 24 în anul 2009 la 19 în anul 2014 şi ar putea scădea în continuare. În acelaşi timp, liderul pieţei a depăşit pragul de 40% al cotei de piaţă, nivel de la care se prezumă, până la proba contrară, că se află în poziţie dominantă. Având în vedere că aceste modificări structurale pot avea impact asupra concurenţei pe această piaţă, Consiliul Concurenţei va monitoriza atent evoluţiile din acest sector”, informează autoritatea. 

    Mai mult, Consiliul Concurenţei a formulat o serie de recomandări ce au în vedere atât dezvoltarea sectorului asigurărilor de viaţă, cât şi promovarea intereselor consumatorilor români. Astfel, autoritatea de concurenţă recomandă elaborarea de comparatoare online de preţuri în zona asigurărilor de viaţă, acolo unde produsele de asigurare sunt, într-o oarecare măsură, standardizate, un astfel de instrument putând ajuta consumatorii în procesul de selecţie.

    În acelaşi timp, educarea financiară a clienţilor români cu privire la aceste produse complexe de asigurare poate atenua asimetria informaţională existentă între clienţi, pe de o parte, asigurători şi intermediarii de asigurări, pe de altă parte. În acest moment, există riscul real al ghidării clienţilor neinformaţi către produse de asigurare sub-optime, care nu răspund cel mai bine nevoilor particulare ale acestora.

    Băncile sunt reticente în a accepta cesionarea din partea clienţilor a asigurărilor de viaţă încheiate de aceştia cu asigurători din afara grupului economic din care fac parte. Acest aspect poate genera dificultăţi companiilor de asigurări care nu fac parte din grupuri ce includ şi o bancă comercială. Ca urmare, Consiliul Concurenţei susţine deschiderea acestui important canal de distribuţie a asigurărilor şi emiterea de norme care să faciliteze posibilitatea de a alege a consumatorului în cazul asigurărilor de viaţă asociate creditelor bancare.
    Studiul Consiliului Concurenţei a fost demarat în 2013. Motivele care au stat la baza declanşării acestui studiu ţin de faptul că, în ultimii ani, sectorul asigurărilor de viaţă a fost caracterizat, atât la nivel european, cât şi la nivel naţional, de fuziuni şi achiziţii, dar şi de faptul că actul de asigurare, în general, şi cel de asigurare de viaţă, în particular, au fost afectate semnificativ de declanşarea şi persistenţa crizei economice.

    Alături de asigurările generale, asigurările de viaţă reprezintă una din cele două componente de bază ale sectorului asigurărilor din România, ponderea asigurărilor de viaţă în totalul sectorului fluctuând în jurul valorii de 20%, dar reprezentând doar aproximativ 0,3% din PIB.

  • Astra asigură angajaţii ROMATSA pentru 6,6 milioane lei în cazul pierderii licenţei sau brevetului

    Încheiată pentru o perioadă de 12 luni, poliţa a fost atribuiă prin licitaţie la finele lunii ianuarie.

    În cadrul procedurii de atribuire a contractului, ROMATSA a primit ofertă şi de la asocierea formată din Omniasig şi BCR Asigurări de Viaţă.

    Poliţa are o sumă asigurată de 572,8 milioane de lei şi reprezintă 36 de salarii de bază valabile la data producerii evenimentului, cu sporurile, indemnizaţiile şi adaosurile permanente, precum şi sporurile specifice profesiilor beneficiare, mai puţin cota de impozit şi contribuţiile sociale pentru un număr de 1.118 salariaţi, din care controlori de trafic aerian – 622.

    Anterior, riscul de pierderii licenţei, brevetului sau certificatului de funcţionare al salariaţilor ROMATSA a fost acoperit de Astra pentru 3,48 milioane de lei.

    În perioada 2009 – 2013, conform datelor din caietul de sarcini al licitaţiei, suma totală plătită de asigurători în cazul pierderii licenţei, brevetului sau certificatului de funcţionare de către salariaţii ROMATSA s-a ridicat la 1,99 milioane de euro.

    Aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor, ROMATSA a fost înfiinţată în anul 1991 şi activează în domeniul serviciilor de trafic aerian, furnizate aeronavelor civile care survolează spaţiul aerian al României şi numără peste 1.000 de angajaţi.

    Astra Asigurări este unul din primii cinci asigurători locali şi are ca acţionari societăţile The Nova Group Investments România şi Epsilon Estate Provider, controlate de omul de afaceri Dan Adamescu.

    În februarie 2014, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a instituit procedura de redresare financiară prin administrare specială a companiei Astra, a suspendat dreptul de vot al acţionarilor şi conducerea şi a numit firma KPMG ca administrator special.

    Prin instituirea procedurii de redresare financiară, ASF a solicitat asigurătorului majorarea capitalului social cu 490 milioane de lei în următoarele 12 luni, din care 70 milioane de lei într-o primă fază.

    Creşterea capitalului social a fost inclusă în planul de redresare a Astra, aprobat de ASF în aprilie 2014.

  • Un antreprenor s-a aliat cu o multinaţională şi vrea să câştige peste 10.000 de euro pe lună

    CONTEXTUL: Lagermax este o companie austriacă, prezentă pe piaţa românească de 11 ani, cu birouri la Arad, Timişoara, Bucureşti, Otopeni şi Iaşi. Compania căuta variante de creştere pe o piaţă care stagnează. Pe de altă parte, la jumătatea acestui an, un antreprenor român cu cetăţenie germană, Robert Hrabal, cu o experienţă de 12 ani în domeniul logistic, înfiinţa Beyond Logistic.

    DECIZIA: Lagermax AED România a iniţiat un parteneriat unic pe piaţa românească cu firma Beyond. Astfel, prin intermediul Lagermax se desfăşoară peste 95% din afacerea Beyond, fiind preluate în acest fel riscurile legate de finanţare, susţinerea unui cash flow negativ, putere de cumpărare şi acceptarea ca furnizor agreat în licitaţii.

    EFECTELE: Lagermax şi Beyond estimează pentru primul an de parteneriat o creştere a veniturilor cu 3-5%, urmând ca în al doilea an să ajungă la un plus de 8-10%. La venituri estimate de 1 milion de euro, cu o marjă de profit de 10%, avantajul net al Beyond, prin taxarea prin parteneriatul cu Lagermax, este de 156.000 de euro pe an.

    Antreprenorul român Robert Hrabal, cu experienţă de peste 12 ani în domeniul logistic pe piaţa românească şi germană, s-a gândit că a venit momentul să-şi schimbe rolul de angajat cu cel de antreprenor. Mărturiseşte însă că provocările şi barierele unui start-up l-au determinat să-şi amâne decizia. „Pentru a le depăşi, ne-am consultat şi am decis să intrăm într-o formă inedită de colaborare in piaţa românească“, spune Rareş Măcinică, managing director al Lagermax, companie cu o istorie de 11 ani de activitate pe piaţa românească de logistică.

    Măcinică explică felul în care se derulează acest parteneriat: „Cele mai mari provocări ca antreprenor sunt legate de finanţare, susţinerea unui cash flow negativ, putere de cumpărare, acceptarea ca furnizor agreat în licitaţii“. Or toate aceste riscuri au fost preluate de Lagermax, prin intermediul căreia se desfăşoară peste 95% din afacerea Beyond. Clienţii acesteia sunt facturaţi direct de Lagermax, iar la finalul lunii profitul obţinut este plătit către Beyond. Astfel Beyond are acces la infrastuctura Lagermax, cu aproape zero investiţii şi zero risc în derularea afacerii.

    Mai mult, „partenerul are posibilitatea de a accesa clienţi unde nu ar fi acceptat ca furnizor din cauza istoricului inexistent, precum şi avantaje fiscale datorită opţiunii impozitului pe venit“, explică Măcinică. Concret, la venituri de 1 milion de euro pe lună, cu marjă de 10%, profitul net al Beyond se plasează la 84.000 de euro. La aceleaşi venituri, dacă facturarea se derulează prin Lagermax, la o marjă de 10%, 100.000 de euro sunt venitul Beyond, la care se aplică un impozit de 3%. Astfel, profitul net se plasează la 97.000 de euro. Una peste alta, pe parcursul unui an întreg, câştigul suplimentar al Beyond este de 156.000 de euro.

    Cu peste 800 de camioane proprii, Lagermax are servicii de transport de marfă în regim rutier, aerian şi maritim, intern şi internaţional, operaţiuni vamale şi transporturi vamale. Compania a înregistrat în ultimii doi ani o cifră de afaceri ce s-a plasat în jurul a 4,5 milioane de euro, cu o profitabilitate negativă, din pricina strategiei de investiţii, argumentează Măcinică. „Anul acesta înregistrăm profit, iar cifra de afaceri creşte cu 20% faţă de 2013“, adaugă reprezentantul Lagermax.

    Înfiinţată în urmă cu doar şapte luni, Beyond are acum doi angajaţi şi şapte clienţi, dintre care pentru unul volumele de marfă transportate către reţelele de bricolaj ar urma să ajungă la 7.000 de paleţi pe an. „Sunt însă şi clienţi din industria telecom, unde nu vorbim despre volume, ci despre valori foarte mari. Un transport de telefoane şi tablete poate să depăşească 3 milioane de euro“, explică Măcinică. El crede că acest tip de parteneriat, de a lua sub „umbrela“ unei multinaţionale un antreprenor român până la momentul în care se poate susţine singur şi are loc desprinderea, are aplicabilitate atât în piaţa de transport şi logistică, cât şi în alte industrii. „Acest tip de susţinere din partea multinaţionalelor facilitează tinerilor antreprenori români înfiinţarea unui start-up fără a fi necesar un capital iniţial. Sunt create locuri de muncă, sunt puse în valoare talentele şi iniţiativele şi, nu în ultimul rând, creşte nivelul de competitivitate pe piaţă.“

    Conform înţelegerii, această formulă de parteneriat este viabilă până în momentul în care Beyond va avea capitalul propriu necesar pentru a se susţine, iar Măcinică estimează că această perioadă ar putea dura trei ani. „Nu am luat în calcul o fuziune, dar pe viitor, în funcţie de anumiţi indicatori financiari, nu excludem această variantă“, adaugă reprezentantul Lagermax.

    Ca ansamblu, pieţei de logistică nu-i poate fi atribuită o valoare precisă, pentru că există companii care au activităţi de logistică, dar valoarea veniturilor nu poate fi însumată, pentru că producătorii îşi folosesc propriile maşinile pentru marfă şi nu se poate şti cât costă, atâta vreme cât maşinile de
    1,5 tone nu sunt licenţiate şi nu se ştie câte sunt şi la ce sunt folosite. Or pentru dimensionarea pieţei ar trebui să existe un bilanţ cu elemente speciale care să listeze veniturile din transport şi depozite proprii, venituri din expediere şi alte tipuri de servicii logistice.

    Conform unui raport al Coface, transportatorii rutieri de mărfuri au încheiat anul 2013 pe profit. Creşterea cifrei de afaceri pe sector a fost temperată, în condiţii de profitabilitate superioară, comparativ cu 2012, când creşterea mai accelerată a veniturilor a fost însoţită de pierderi. Investiţiile au crescut, similar evoluţiei din 2012, mai arată raportul Coface. Conform situaţiilor publicate de Ministerul Finanţelor, peste 27.000 de firme au ca obiect de activitate „transportul rutier de mărfuri“ şi au generat anul trecut o cifră de afaceri totală de 26,6 miliarde de lei, în creştere cu 8% faţă de 2012. Din totalul firmelor, doar 1.010 firme au cifre de afaceri de peste 1 milion de euro, mai arată Coface.

  • De ce s-au spart ochelarii Google. Avansul tehnologiilor retro

    În prima lună a anului, Google a anunţat că va retrage de pe piaţă Glass, un produs inovator, însă deseori criticat pentru preţul de 1.500 de dolari, iar mişcarea gigantului IT este văzută ca un sfârşit pentru produsul pe care compania l-a promovat în mod agresiv.

    Google a decis ca echipa Glass să iasă din programul Explorer şi că va fi condusă de Tony Fadell, CEO al Nest, poate cel mai promiţător start-up cumpărat de Google în 2014, pentru 3,2 miliarde de dolari. Fadell este cunoscut pentru faptul că s-a aflat la conducerea echipei care a dezvoltat primul iPod.

    2014 nu a fost un an bun pentru Google Glass, în condiţiile în care produsul de 1.500 de dolari nu a captat interesul publicului larg. Pentru a deveni un bestseller, Glass ar fi avut nevoie de ajutor din partea comunităţii dezvoltatorilor de aplicaţii. La finalul lui 2014, doar 100 de programe erau disponibile pentru Glass; pentru comparaţie, App Store-ul celor de la Apple se apropia de 1,5 milioane de aplicaţii.

    Explicaţia pare să fie că multe companii nu au văzut beneficii în dezvoltarea de software pentru ochelarii inteligenţi. Twitter, spre exemplu, a renunţat la aplicaţia proprie în luna octombrie. Conform celor de la Reuters, 9 din 16 companii de software contactate au spus că au oprit dezvoltarea pentru că nimeni nu cumpăra produsul celor de la Google. Mai mulţi designeri au încercat să promoveze Glass ca un produs fashion, la fel ca Apple Watch, însă acest lucru era greu de făcut când costul iniţial se ridica la 1.500 de dolari.

    Încă de la lansarea din 2012, Google Glass a avut o mare problemă: cei care purtau device-ul arătau cel puţin ciudat. În scurt timp, cei mai mari contestatari ai Glass au devenit chiar posesorii produsului. Mulţi dintre cei care au plătit 1.500 de dolari s-au arătat dezamăgiţi, aşteptările lor fiind peste ceea ce puteau ochelarii hi-tech să facă. „Am descoperit că nu erau foarte utili“, spune James Katz, director de studii al Massachussettes Institute of Technology. „Mai mult, aveam impresia că cei din jur erau deranjaţi atunci când purtam ochelarii.“ Unul dintre cei care nu au dat mari şanse produsului a fost Phil Schiller, şeful departamentului de marketing de la Apple. Într-un e-mail din 2012, acesta scria: „Nu pot să cred că cineva normal va purta vreodată aşa ceva“.

    Google a decis oprirea vânzărilor de ochelari inteligenţi pe 19 ianuarie, dar se va concentra în viitor pe singurul segment în care Glass a punctat: segmentul business. Programul Glass at Work are deja peste zece parteneri care încă dezvoltă aplicaţii pentru produs. „O companie care vrea mâine 100 de perechi de ochelari va primi mâine 100 de perechi de ochelari“, a declarat o sursă din interiorul Google, citată de Business Insider. Acest lucru, mai spun reprezentanţii companiei, nu înseamnă că programul va deveni o prioritate pentru toată compania. Faptul că programul Explorer a ajuns la sfârşit nu mai este de mult un mister. Media a intuit de mult că acest lucru urmează să se întâmple, notează aceeaşi publicaţie. „Chiar dacă produsul nu mai este pe piaţă pentru publicul larg, vânzările către companii cresc în fiecare trimestru“, a declarat Brian Ballard, CEO al APX Labs, una dintre firmele producătoare de aplicaţii. „Google ne oferă acum mai mult suport; odată cu închiderea Explorer, atenţia se îndreaptă acum către noi. Este de înţeles, din moment ce clienţii sunt branduri uriaşe, de la producători de avioane sau maşini până la companii de utilităţi.“

    Faptul că Google a decis închiderea programului Explorer şi restructurarea programului Glass reprezintă un capăt de drum pentru produsul care ar fi trebuit să revoluţioneze lumea. Însă ideea din spatele Glass, de a putea urmări imagini pe un ecran autonom, ar putea fi încă atrăgătoare pentru multe companii. Oamenii ar fi chiar dispuşi să accepte o anumită lipsă de confort pentru a putea folosi un astfel de gagdet (acelaşi lucru s-a întâmplat în cazul tehnologiei Bluetooth). Problema este că Glass nu reprezintă doar o metodă de a primi informaţii în timp real, este şi o metodă de a înregistra tot ce se petrece în jur, iar acest lucru reprezintă o încălcare clară a intimităţii celorlalţi. Adoptarea în masă a unei noi tehnologii presupune şi adoptarea unor noi norme sociale.

    Dacă Glass nu ar fi avut funcţia de înregistrare în primă fază, poate că mai multă lume ar fi adoptat produsul. Dar, în forma în care a fost lansat, Glass a fost aproape imediat interzis în restaurante, baruri şi chiar în şedinţele de consiliu ale celor de la Google. Instituţiile ce militează pentru protecţia datelor personale l-au numit „unul dintre cele mai invazive produse dezvoltate vreodată“.

    Proiectul Glass nu a fost însă abandonat; compania reorganizează echipa pentru a grăbi producerea unui produs mult mai ieftin şi mai adaptat cerinţelor de astăzi. Însă eşecul public al produsului arată că lumea nu este încă pregătită pentru ochelarii inteligenţi. Sau, mai bine spus, ochelarii „atât“ de inteligenţi.

  • Groupama a asigurat anul trecut 2.500 de fermieri şi a înregistrat prime brute subscrise de peste 28 de milioane de lei în domeniul agricol

    Repartiţia culturilor asigurate de Groupama Asigurări este de 60% pentru culturi de toamnă şi 40% pentru culturi de primăvară. În ceea ce priveşte daunele, majoritatea culturilor distruse au fost cele de păioase şi rapiţă, ca urmare a fenomenelor de grindină, ploi torenţiale şi furtuni din perioada mai-iulie a anului trecut. S-au înregistrat daune în toate regiunile ţării, însă cea mai afectată dintre ele a fost regiunea Vest unde valoarea daunelor plătite s-a ridicat la aproximativ 6 milioane de lei.

    Una dintre deciziile care care a contribuit la consolidarea poziţiei de lider pe acest segment a Groupama Asigurări este managementul transversal al segmentului, respectiv introducerea în 2012 a poziţiei de director segment fermieri precum şi existenţa unei echipe specializate în acest domeniu, formată din Agro Manageri locali şi inspectori de daune specializaţi în domeniul agricol şi care îşi desfăşoară activitatea la nivel naţional pentru a reuşi să acopere întreg teritoriul.

    În primele opt luni ale anului trecut, Groupama România a subscris prime de asigurare de 451 milioane de lei, în scădere cu 8,9% faţă de perioada similară a anului 2013, pe fondul diminuării veniturilor pe segmentul poliţelor RCA şi de bunuri şi clădiri.

     

  • Cât costă asigurarea spectacolelor Cirque du Soleil, Joquim Cortez şi Mariza

    Show-urile de această anvergură necesită o pregătire îndelungată, iar eforturile logistice sunt uriaşe, ceea ce înseamnă că şi riscurile sunt mari. Tocmai de aceea, organizatorul Wonderful Events a dorit să încheie o poliţă de asigurare complexă care să îi ofere acoperire în cazul celor mai neprevăzute evenimente, potrivit informaţiilor transmise de Leader Team Broker. Astfel, brokerul de asigurare împreună cu asiguătorul Certasig a creat o poliţă specială care acoperă evenimente multiple şi riscuri diferenţiate, astfel încât să ofere acoperirea de care organizatorul avea nevoie.

    Poliţa include, printre altele, şi riscurile către terţi,  daunele rezultate în urma folosirii focurilor de artificii, daune care pot apărea în aranjarea decorului, eventualele  pagube rezultate din  încurajarea participării publicului, pagube provocate ca urmare a folosirii structurilor de scaune temporare sau cele cauzate de acte de acrobaţie şi, desigur, poliţa include şi o componentă de protecţie a spectatorilor. 

    „Fiecare eveniment pe care îl asigurăm e unic şi are riscuri asociate clare. Lucrurile se complică atunci când este nevoie de o singură poliţă care acoperă mai multe spectacole, complet diferite între ele, cu riscuri complet diferite şi costuri diferite de asigurare. Uniformizarea lor într-o poliţă unică a fost ceva nou şi pentru noi, deşi ne ocupăm de asigurări de evenimente de mult timp. Din fericire, am reuşit iar organizatorul a obţinut poliţa de care avea nevoie”, spune Răzvan Rusu, managing director al Leader Team.

    Compania Leader Team Broker de asigurare a fost înfiinţată în 2006, are circa 7.500 de clienţi activi şi o cifră de afaceri de peste două milioane de euro.

     

  • Cât costă asigurarea spectacolelor Cirque du Soleil, Joquim Cortez şi Mariza

    Show-urile de această anvergură necesită o pregătire îndelungată, iar eforturile logistice sunt uriaşe, ceea ce înseamnă că şi riscurile sunt mari. Tocmai de aceea, organizatorul Wonderful Events a dorit să încheie o poliţă de asigurare complexă care să îi ofere acoperire în cazul celor mai neprevăzute evenimente, potrivit informaţiilor transmise de Leader Team Broker. Astfel, brokerul de asigurare împreună cu asiguătorul Certasig a creat o poliţă specială care acoperă evenimente multiple şi riscuri diferenţiate, astfel încât să ofere acoperirea de care organizatorul avea nevoie.

    Poliţa include, printre altele, şi riscurile către terţi,  daunele rezultate în urma folosirii focurilor de artificii, daune care pot apărea în aranjarea decorului, eventualele  pagube rezultate din  încurajarea participării publicului, pagube provocate ca urmare a folosirii structurilor de scaune temporare sau cele cauzate de acte de acrobaţie şi, desigur, poliţa include şi o componentă de protecţie a spectatorilor. 

    „Fiecare eveniment pe care îl asigurăm e unic şi are riscuri asociate clare. Lucrurile se complică atunci când este nevoie de o singură poliţă care acoperă mai multe spectacole, complet diferite între ele, cu riscuri complet diferite şi costuri diferite de asigurare. Uniformizarea lor într-o poliţă unică a fost ceva nou şi pentru noi, deşi ne ocupăm de asigurări de evenimente de mult timp. Din fericire, am reuşit iar organizatorul a obţinut poliţa de care avea nevoie”, spune Răzvan Rusu, managing director al Leader Team.

    Compania Leader Team Broker de asigurare a fost înfiinţată în 2006, are circa 7.500 de clienţi activi şi o cifră de afaceri de peste două milioane de euro.

     

  • Românii de la Utok lansează două noi modele de smartphone, Dorel şi Explorer

    Utok, brandul de dispozitive mobile al distribuitorului local IT&C Skin Media, a lansat pe piaţă modelele Dorel şi Explorer, cu certificat IP67 ce asigură o funcţionare optimă în condiţii dificile.

    Utok Dorel şi Explorer oferă atât funcţiile de bază ale unui telefon, cât şi cele ale unui smartphone ce poate rula aplicaţii Android. Cu ajutorul învelişului cauciucat, certificat IP67 ce le face rezistente la praf şi scufundarea în apă timp de 30 de minute, Utok Dorel şi Explorer pot fi utilizate în condiţii extreme.

    “Suntem convinşi că noile smartphones îşi vor găsi locul în scenarii variate, de la oameni care urmează cariere în medii de lucru solicitante precum construcţiile, până la cei ce petrec mult timp explorând natura, pe apă sau pe uscat”, a declarat Cristina Bartan, Marketing Manager Utok.

    Fiecare dintre cele două smartphones este echipat cu un procesor Dual Core, cu frecvenţa de 1.2 GHz, un ecran IPS de 3.5 inch, memorie internă de 4GB, cu posibilitatea extinderii acesteia prin intermediul unui card microSD de până la 32 GB, camera de 2 megapixeli, conectivitate WiFi, 3G, Bluetooth, senzor GPS, o baterie cu capacitate de 2000 mAh şi sistem de operare Android 4.4 KitKat.

    Utok Dorel şi Explorer sunt disponibile la precomandă pe site-ul companiei şi pe ale partenerilor, la preţul de 599 lei, livrările începând din data de 2 februarie 2015.

    Utok este o companie românească ce produce tablete, smartphone-uri şi accesorii, fiind deţinută de IT&C Skin Media. Printre modelele lansate se numără smartphone-urile Dual SIM UTOK 5008 şi UTOK 500Q HD şi UTOK i800, prima tabletă din gama cu sistem de operare Microsoft Windows 8.1 şi UTOK i700, tableta cu procesor Intel Atom.

  • Un şofer de 20 de ani cu BMW plăteşte pe asigurarea RCA 11.566 de lei

    Valoarea unei poliţe RCA poate depăşi 11.000 de lei pentru şoferii tineri care deţini autoturisme cu capacitate cilindrică mare.

    Astfel, Uniqa Asigurări îi percepe unui şofer cu vârsta de 20 de ani, proprietar de BMW, un tarif de 10.439 lei pentru o poliţă valabilă timp de 12 luni. Acelaşi şofer plăteşte pentru RCA la Omniasig suma de 11.566 de lei, însemnând de 11 ori valoarea unui salariu minim pe economie sau de şapte ori valoarea salariului mediu net din România.

    Date consultate de specialiştii Safety Broker, citaţi de wall-street.ro, au luat în considerare un autoturism BMW cu 4.395 cilindree, o putere de 180 Kw si o masa de 2.908 kg, deţinut de un şofer de 20 de ani. Şoferul se încadrează la categoria B0 (fără bonus, fără malus) pentru a nu influenţa valoarea tarifelor.

    Pe segmentul politelor RCA activează zece companii: Allianz-Ţiriac Asigurări, Asirom, Astra, Carpatica Asig, City Insurance, Euroins Romania, Generali Romania, Groupama, Omniasig si şniqa, potrivit datelor ASF.

    Conform ZF, Autoritatea de Supraveghere Financiară analizează modul de calcul al tarifelor pentru poliţele autor obligatorii (RCA) în cazul tinerilor şi vrea să identifice, până la finalul lunii februarie, o soluţie. „Dorim ca până la finalul lunii februarie să identificăm, prin dialogul iniţiat deja din luna decembrie 2014 cu asigurătorii, o soluţie acceptabilă pentru această categorie. Vrem să acţionăm prin instrumentele pe care le avem în direcţia eliminării diferenţierilor excesive“, spun reprezentanţii ASF. Darius Vâlcov, ministrul finanţelor, a solicitat săptămâna trecută conducerii ASF să reanalizeze şi să regândească sistemul de asigurări RCA pentru tinerii sub 25 de ani, pentru că majoritatea acestora nu-şi permit să plătească tarife de peste 2.000 lei. Preşedintele ASF Mişu Negriţoiu a declarat la finalul anului trecut la Comisia pentru buget din Camera Deputaţilor că va reanaliza până în februarie situaţia poliţelor RCA pentru tineri, pentru a vedea de ce sunt atât de mari. El a arătat că în anul 2015 va fi o monitorizare permanentă a acestei probleme, arătând că va trebui să se definească noţiunea de tineret.

  • Opinie Dragoş Damian: Personalitatea anului 2014 în sănătate: HTA

    Dragoş Damian este CEO al companiei farmaceutice Terapia-Ranbaxy şi preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România.

    HTA-ul a apărut în Europa ca o necesitate de frânare a creşterii costurilor din sistemele sanitare şi a presiunilor diferiţilor furnizori, care cereau ca absolut orice medicament sau serviciu de sănătate să fie decontat din bani publici. HTA-ul poate fi descris drept un compromis ştiinţific între cei care plătesc pentru serviciile medicale aşteptând ca totul să fie gratuit şi cei care concep politicile publice de sănătate, care atunci când nu folosesc sănătatea drept capital electoral realizează că nu vor avea niciodată bani suficienţi să finanţeze nevoile din domeniu.

    Acolo unde este funcţional, HTA-ul este „science based“, adică există institute de referinţă în Marea Britanie, Franţa şi Germania în care lucrează experţi medicali şi economici. Ei stabiliesc criterii de includere şi excludere medicale şi financiare în şi din aşa-zisele „liste pozitive“, adică liste de medicamente, bunuri şi servicii care pot fi decontate din banii contribuabililor. Pentru că a lua o decizie asupra acestui subiect nu este tocmai uşor, dacă te gândeşti că tratamentul de ultimă generaţie în hepatită costă 50.000 de euro pe an pentru un pacient, echivalentul a circa 100 de intervenţii SMURD care pot să salveze probabil mai bine de 100 de pacienţi.

    Aşa că a venit momentul să apară şi în România o astfel de procedură de evaluare şi aşa cum era de aşteptat a întârziat circa doi ani pentru că: 1. puterea şi opoziţia erau invariabil în dezacord asupra a cum trebuie să arate şi 2. cei care nu voiau ca ea să existe, pentru că poate deveni un instrument eficient, au combătut-o cu tot arsenalul din dotare.

    Apariţia unui HTA în România este într-adevăr un pas înainte, dacă facem un inventar asupra modului cum au fost concepute celelalte trei liste pozitive de medicamente. Bunăoară, lista de medicamente din 2002 conţinea şi medicamente care încă nu fuseseră înregistrate în România. Lista din 2004 s-a modificat între momentul în care a fost aprobată de guvern şi cel în care a fost publicată în Monitorul Oficial, ducând la demiterea unui ministru al sănătăţii. Iar lista apărută în 2008 a fost cauza principală a haosului financiar din sănătate din perioada 2009-2013, ducând cheltuielile cu medicamentele de la circa 300 milioane de euro pe an la mai bine de 1,3 miliarde. Cu ce rezultat?, s-ar întreba pe bună dreptate unii.

    Dar ca mai toată legislaţia transpusă din import, HTA-ul românesc este din păcate scos din context. În primul rând, apare mult prea târziu, după ce actualizarea listei din 2008 a zdruncinat întregul sistem. În al doilea rând, paradoxal, apare mult prea devreme – ţările în care a fost introdus cheltuiau la introducere deja peste 250 de euro/capita pentru medicamente, în vreme ce România se zbate la sub 70 de euro. În al treilea rând, pare a nu mai fi necesar. Faptul că orice deficit de finanţare peste nivelul din 2012 este imputat producătorilor prin infama taxă „claw-back“, care se estimează a trece de 25% în 2015, face ca producătorii să dea practic gratis medicamentele. Şi, nu în ultimul rând, pentru că nu este însoţit de protocoale terapeutice: cine are interes să producă un protocol când poţi utiliza cel mai scump medicament, iar dacă terapia nu dă rezultate este de vină tocmai medicamentul?

    Şi totuşi, în ciuda limitărilor, cred că HTA-ul merită titlul de personalitatea anului în sănătate, asta pentru că a suscitat cea mai amplă dezbatere publică din sistem, dar şi pentru că a existat curaj pentru a-l pune în aplicare. Îmi place să spun că personalitatea ultimilor cinci ani în sănătate este curajul autorităţilor de a pune în aplicare măsuri de sustenabilizare a sistemului.

    Atât statisticile, cât şi bunul simţ ne cer să facem din sănătate un subiect public mult mai amplu dezbătut. Provocările următorilor cinci ani sunt enorme peste tot în lume. Nu degeaba revista „Time“, inventatoarea conceptului, a decretat personalitatea anului 2014 „Luptătorul contra Ebola“.