BusinessMagazin

Tag: arta

  • Cum arăta sticla Coca-Cola Contur acum 100 de ani

    Campania Coca-Cola dedicată acestei aniversări speciale se va desfăşura pe parcursul anului şi va cuprinde noi spoturi TV, activare în mediul digital, precum şi o serie de expoziţii semnate de artişti contemporani din întreaga lume, precum Andy Warhol, Norman Rockwell sau Peter Blake, notează un comunicat al companiei.

    Printre evenimentele organizate de companie se numără o expoziţie la Muzeul de Artă High, din Atlanta, Georgia, SUA, în cadrul căreia vor fi expuse, pentru prima dată în lume, două picturi originale ale lui Andy Warhol cu sticla Coca-Cola, precum şi alte 100 de lucrări şi fotografii originale, cu şi despre aceasta, dar şi prototipurile şi schiţele originale ale sticlei; o expoziţie itinerantă ce va vizita peste 15 ţări, parcurgând peste 62.000 km în jurul lumii, pentru a oferi consumatorilor o călătorie multisenzorială şi interactivă, ilustrând parcursul sticlei Contur Coca-Cola în arta şi cultura populară a ultimului secol; o călătorie interactivă ce le va oferi consumatorilor ocazia de a arunca o privire în Arhivele Coca-Cola din Atlanta, ce includ imagini şi informaţii despre brand-ul Coca-Cola şi sticla Contur Coca-Cola.

    Brevetată pe 16 noiembrie 1915, sticla Contur Coca-Cola este o creaţie a Root Glass Company din Terre Haute, Indiana.

  • Cum arăta sticla Coca-Cola Contur acum 100 de ani

    Campania Coca-Cola dedicată acestei aniversări speciale se va desfăşura pe parcursul anului şi va cuprinde noi spoturi TV, activare în mediul digital, precum şi o serie de expoziţii semnate de artişti contemporani din întreaga lume, precum Andy Warhol, Norman Rockwell sau Peter Blake, notează un comunicat al companiei.

    Printre evenimentele organizate de companie se numără o expoziţie la Muzeul de Artă High, din Atlanta, Georgia, SUA, în cadrul căreia vor fi expuse, pentru prima dată în lume, două picturi originale ale lui Andy Warhol cu sticla Coca-Cola, precum şi alte 100 de lucrări şi fotografii originale, cu şi despre aceasta, dar şi prototipurile şi schiţele originale ale sticlei; o expoziţie itinerantă ce va vizita peste 15 ţări, parcurgând peste 62.000 km în jurul lumii, pentru a oferi consumatorilor o călătorie multisenzorială şi interactivă, ilustrând parcursul sticlei Contur Coca-Cola în arta şi cultura populară a ultimului secol; o călătorie interactivă ce le va oferi consumatorilor ocazia de a arunca o privire în Arhivele Coca-Cola din Atlanta, ce includ imagini şi informaţii despre brand-ul Coca-Cola şi sticla Contur Coca-Cola.

    Brevetată pe 16 noiembrie 1915, sticla Contur Coca-Cola este o creaţie a Root Glass Company din Terre Haute, Indiana.

  • Managerul de 35 de ani care a vândut zece Bentley şi trei Lamborghini în 2014

    Piaţa locală a automobilelor de lux şi supersport a atras în ultimii şapte ani toate marile companii din domeniu, pornind de la Ferrari, Maserati şi continuând cu Bentley şi Lamborghini. Clienţii români au prins curaj şi au cumpărat anul trecut peste 20 de astfel de unităţi.

    “Am închis anul cu zece vânzări Bentley şi trei Lamborghini, ceea ce înseamnă că ne-am atins targetul şi chiar l-am depăşit la Lamborghini cu o unitate“, spune dintr-o suflare Mihaela Tudorică, brand manager Bentley şi Lamborghini în cadrul Porsche Inter Auto, divizia de retail a Porsche Holding în România.

    Cu un an în urmă, doar opt Bentley-uri şi două Lamborghini plecau din showroomul exclusivist din Pipera. Cu toate că cifrele sunt foarte mici, în raport cu piaţa toală, sau chiar şi cu piaţa premium şi de lux pe care anul trecut s-au vândut aproape 7.000 de maşini, cifrele mici de vânzări ascund cifrele mari legate de preţul acestor automobile, pentru care unii clienţi se decid chiar şi după un an de la prima intrare în showroomul unei astfel de mărci.

    Cine este clientul care este dispus să cheltuiască chiar şi peste 240.000 de euro pe o limuzină de lux, cum este Bentley Flying Spur? „Clienţii de Bentley sunt antreprenori, avocaţi, proprietari de business. Nu am avut executivi printre clienţi. De asemenea, acelaşi lucru se repetă şi la Lamborghini“, a spus brand managerul celor două mărci. Clientul unui astfel de automobil este, în cele mai multe cazuri, un colecţionar de automobile exclusiviste.

    „În cele mai multe cazuri, pe lângă Bentley mai au cel puţin alte două automobile, sau au cel puţin un Bentley şi un SUV mare sau au şi un automobil de weekend. La Lamborghini este mai «delicată» situaţia deoarece în cele mai multe cazuri au şi Bentley, şi Ferrari, sunt colecţionari de astfel de automobile. Un proprietar de Lamborghini are cel puţin trei maşini în garaj şi unul de Bentley minimum două“, subliniază Mihaela Tudorică, care consideră că „în România este greu de vândut un Lamborghini Aventador deoarece are preţul este foarte mare, de peste 300.000 de euro. Un client ca să dea 200.000 de euro găsim mai uşor.

    Cei mai mulţi români sunt precauţi deoarece nu ştiu ce le rezervă anul următor. Clienţii de Huracan însă doresc ca următorul lor Lamborghini să fie un Aventador“. Din cele trei Lamborghini vândute anul trecut în România, două au fost Huracan, unul livrat şi unul ce urmează a fi înmatriculat în perioada următoare, iar cel de-al treilea a fost un Aventador Roadster de 330.000 de euro fără TVA, care se va livra în luna martie unui client din Bulgaria.

    „În afară de clientul din Bulgaria nu am mai avut alţi clienţi din regiune. Discutăm şi cu cei din Republica Moldova, dar sunt doar discuţii, nu am închis niciun contract. Pentru anul următor, discutăm cu Bulgaria şi pentru Bentley, şi pentru Lamborghini. Cei din Republica Moldova sunt mai apropiaţi de Viena. Aceasta este o piaţă foarte bună pentru astfel de maşini deoarece pentru ei contează foarte mult confortul şi imaginea. Sperăm însă ca în Bulgaria să livrăm cel puţin un Mulsanne. Clienţii mai pot fi convinşi şi prin teste, după ce văd şi merg cu acest automobil“, rezumă planurile din regiune Mihaela Tudorică.

    Cel mai scump Bentley vândut anul trecut de Porsche Inter Auto nu este unul sport, ci o limuzină, un Flying Spur V8 de aproape 250.000 de euro cu TVA. „Clienţii au optat anul trecut pentru mai multe opţionale. Spre exemplu am vândut o limuzină Flying Spur V8 al cărei preţ cu opţionale depăşea preţul uneia Flying Spur W12 prin accesorii“, a spus Mihaela Tudorică. Sunt şi clienţi care se limitează doar la opţiunile strict necesare şi nu vor nimic suplimentar, dar şi alţii care au dorit perne pentru locurile din spate sau frigider cu pahare de şampanie, care de obicei sunt disponibile doar pe Mulsanne, iar pentru aceştia Bentley Bucureşti a realizat o solicitare specială. „În cazul clienţilor care au aşteptat mai mult până au depus comanda, aceştia comandă mai multe opţionale şi alocă, din timp, un buget mai mare achiziţiei. Au fost astfel şi clienţi care au aşteptat un an până când au fost depus oficial comanda“, a subliniat directorul de marcă.

    În total, Porsche Inter Auto a livrat anul trecut şase maşini, iar restul reprezintă modele comandate de clienţi care încă nu au fost livrate. Pe de altă parte, în înmatriculările de la poliţie apar 11 Bentley-uri înmatriculate, diferenţa de cinci maşini fiind reprezentată de automobile achiziţionate noi de pe alte pieţe.

    „Clienţii au preferat să aştepte anul trecut şi nu au optat pentru un model de pe stoc pentru a avea o maşină mai viu colorată. Clienţii nu au mai dorit automobile negre, albe sau gri, ci bronz, oranj Sunburst şi inclusiv la interior s-a optat pentru culori mai exotice, cum ar fi un verde închis“, a spus Mihaela Tudorică. În ceea ce priveşte targetul pe 2015, acesta este simplu – de a egala sau a depăşi cifrele pe anul trecut, lucru greu pe o piaţă a autoturismelor ce abia a depăşit 70.000 de unităţi înmatriculate, chiar şi cu o creştere de 21% faţă de 2013. „O medie bună anuală ar fi o maşină Bentley pe lună pentru ca businessul să fie funcţional. Din septembrie 2012, de când am preluat această funcţie, piaţa acestor automobile s-a îmbunătăţit simţitor. Clienţii au mai multă încredere şi discuţiile cu aceştia se închid printr-o vânzare.“

  • Cum poţi să ajungi vandal de amorul artei (GALERIE FOTO)

    Acesta, scrie The Guardian, a invitat un număr de oameni, printre care şi reprezentanţi ai presei, într-o clădire din New York, ca să asiste la mânjirea cu vopsea a cinci portrete realizate de el. Cele cinci tablouri, printre care şi un portret al lui Bono, solistul trupei U2, au fost băgate în vopsea până la jumătate, chipurile din tablouri devenind astfel greu de recunoscut.

    După consumarea acestui act artistic, pictorul a explicat că demersul său are menirea de a atrage atenţia asupra efemerităţii vieţii şi asupra modului cum memoria le joacă feste celor ce suferă după pierderea unei fiinţe dragi.

  • “Artă versus politică” şi teme controversate, la Festivalul Making Waves de la New York

    Potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX, la cea de-a noua ediţie a Festivalului de Film Românesc de la New York – Making Waves: New Romanian Cinema, care debutează în 4 decembrie la Film Society of Lincoln Center, Romanian Film Initiative invită publicul din New York nu doar la o doză intensă de cinema românesc, ci şi la o reflecţie pe teme controversate ale momentului şi la revizitarea unor repere culturale esenţiale.

    Astfel, evenimentul “Hedda Sterne Rediscovered” este dedicat artistei de origine română Hedda Sterne, ale cărei lucrări de tinereţe vor fi prezentate în premieră publicului american. Totodată, pentru al treilea an consecutiv, Making Waves continuă programul special “Creative Freedom through Cinema”, dedicat relaţiei dintre artă şi politică şi libertăţii de expresie în Europa de Est.

    Dacă în 2012 “Creative Freedom through Cinema” a explorat shimbările sociale şi culturale petrecute recent în România şi Ungaria, iar anul trecut a avut ca ţări invitate Cehia şi Slovacia într-un dialog despre film şi propagandă, la această ediţie ţara invitată este Rusia. Tema curajoasă propusă de Making Waves o constituie drepturile omului. În contextul în care, în 2013, noua legislaţie rusă interzice aşa-numita “propagandă a relaţiilor non-tradiţionale cu minori”, comunitatea LGBT locală se confruntă cu abuzuri grave, iar libertatea de expresie este dramatic ameninţată. În ciuda ostilităţii instaurate de statul rus la adresa minorităţilor sexuale, artiştii continuă să susţină şi să documenteze pulsul comunităţilor LGBT, luptând pentru respectarea drepturilor acestora.

    În cadrul programului “Creative Freedom through Cinema”, realizat cu sprijinul Trust for Mutual Understanding, vor fi prezentate două filme controversate: “Călătorie de iarnă” (regia Serghei Taramajev şi Liubov Lvova) şi “Copii 404” (regia Pavel Loparev şi Askold Kurov). Selecţia celor două titluri ruseşti a fost realizată în parteneriat cu Evgheni Gusyatinskiy, critic de film şi selecţioner la Festivalul de Film din Rotterdam.

    “Fragilitatea drepturilor persoanelor gay a fost din plin demonstrată de brutalitatea pe care regimul Putin a îndreptat-o împotriva noastră”, spune scriitorul Andrew Solomon, specialist în pshologie şi activist pentru drepturile LGBT, care va participa la discuţia organizată de Romanian Film Initiative în cadrul acestui program. “Aceşti regizori curajoşi îi ajută pe cetăţenii Rusiei să afle că există mulţi alţii asemenea lor, iar pe noi, cei din alte ţări, să aflăm ce chipuri poate lua suferinţa în interiorul Federaţiei. Implicaţiile locale şi globale sunt deopotrivă înspăimântătoare şi extrem de relevante”, mai spune Andrew Solomon, care a fost invitat recent şi la Bucureşti, unde şi-a lansat cartea “Demonul amiezii. Anatomia unei depresii”.

    Alături de el, la discuţia care va avea loc pe 6 decembrie la Film Society of Lincoln Center, vor participa regizorul Pavel Loparev şi Masha Gessen, o jurnalistă ruso-americană şi activistă recunoscută pentru criticile aduse regimului Putin. Dezbaterea, care va trece în revistă situaţia minorităţilor sexuale în Rusia, România şi SUA, va fi moderată de Mona Nicoară, realizatoare de film documentar şi activistă pentru drepturile omului.

    Cel de-al doilea program special propus anul acesta de Romanian Film Initiative pentru cel mai relevant eveniment de promovare a filmului românesc în SUA este un exerciţiu de recuperare a memoriei culturale. “Hedda Sterne Rediscovered” invită publicul american duminică, 7 decembrie, la o întâlnire în premieră cu lucrări inedite ale artistei Hedda Sterne, prezentă deja în colecţiile unor instituţii importante, cum sunt Museum of Modern Art, National Gallery of Art şi National Museum of Women in the Arts. Sterne, născută în România, în 1910, s-a afirmat pe scena artistică a lumii la începutul anilor ’40, fiind singura femeie din celebrul grup supranumit “Irascibilii”, din care făceau parte, printre alţii, Jackson Pollock, Willem de Kooning şi Mark Rothko.

    Lucrările pe care artista le-a lăsat în urmă la Bucureşti, oraş pe care a fost nevoită să-l părăsească în urma persecutărilor etnice – Hedda Sterne era evreică – au fost descoperite recent de Cosmin Năsui, directorul PostModernism Museum din Bucureşti. Năsui a reconstruit povestea lui Sterne cu ajutorul artistei Medi Wechsler Dinu, prietenă apropiată a artistei recunoscute pentru independenţa ei faţă de stiluri şi curente. Mai bine de 50 de ani, Wechsler Dinu, acum în vârstă de 106 ani, a îngrijit lucrările de tinereţe ale Heddei Sterne, care a încetat din viaţă în 2011.

    Cosmin Năsui, împreună cu Radu Stern, fost director de programe educative la Musée d’Elysée din Lausanne, Elveţia, şi autor al cărţii “De la Dada la suprarealism: Artişti avangardişti din România”, vor prezenta publicului american primele lucrări ale lui Sterne şi povestea artistei prin ochii prietenei sale, Medi Wechsler Dinu, al cărei destin a fost la rândul său marcat de persecuţiile antisemitismului. Acest program special a fost realizat în colaborare cu PostModernism Museum.

    “În fiecare an, încercam să oferim cu prilejul ‘Making Waves’ şi o platformă cât mai vizibilă şi altor domenii artistice complementare filmului şi relaţiei între România şi SUA”, a declarat Corina Şuteu, preşedintele festivalului. “Hedda Sterne, prin povestea pe care o spune parcursul ei artistic şi personal, încarnează perfect destinul acelui artist pe care marile muzee ale lumii îl descriu drept ‘born in Romania’. Originară dintr-o parte a lumii care s-a zguduit sub tulburările istoriei, Hedda îşi găseşte patria artistică peste ocean. Redescoperirea unui corpus important de lucrări ale ei rămase în ţară recuperează fericit originile şi parcursul său de început, dând argumente substanţiale în favoarea faptului că Hedda Sterne este unul dintre acei creatori care fac punte între România şi valorile artei universale”, mai spune Corina Şuteu.

    Iniţiat şi prezidat de Corina Şuteu, sub direcţia artistică a lui Mihai Chirilov, Making Waves beneficiază în acest an şi de susţinerea Uniunii Cineaştilor din România (UCIN) şi a Centrului Naţional al Cinematografiei (CNC).

    Festivalul este posibil cu ajutorul Trust for Mutual Understanding, HBO România, Stefania Magidson – Blue Heron Foundation, ICON Production, Lark Play Development Center şi John Eisner, precum şi a numeroşi donatori şi susţinători individuali. Printre aceştia se numără Lucian Pintilie, Adrian Ghenie, Dan Perjovschi, Marie-France Ionesco, Corneliu Porumboiu, Radu Jude, Vladimir Tismăneanu, Dan C. Mihăilescu, Alexander Nanău, Andrew Solomon, Eva-Maria Preiswerk şi Freundschaftsverein Schweiz-Rumänien, Richard Peña şi Uberto Pasolini.

  • Ce poţi să faci cu o piscină când ai imaginaţie (GALERIE FOTO)

    Dacă însă nu mai poate fi folosită pentru scopul iniţial, piscina nu poate fi nici lăsată goală să arate urât şi să adune frunze moarte, gunoaie ori să devină adăpost pentru sconcşi – şi atunci i se poate da altă întrebuinţare, şi-a zis un locuitor din San Rafael, California.

    Acesta, ajutat de cei doi băieţi, şi-a transformat piscina în operă de artă, pictând pe fundul ei scene care prezintă o comunitate ce se luptă să găsească soluţii de a proteja planeta, fiind evidenţiate alegerile bune şi alegerile proaste ale oamenilor, scrie San Francisco Chronicle. Astfel decorată, piscina a devenit acum un loc de plimbare şi reflecţie pentru proprietarii ei şi pentru toţi cei care le calcă pragul.

  • Adrian Ghenie, pe primul loc într-un top al celor mai tranzacţionaţi artişti din lume în 2014

    Astfel, potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX, pentru prima dată un artist român se clasează pe primul loc într-un astfel de top. Adrian Ghenie a reuşit să atingă această performanţă prin punerea în vânzare de către colecţionari şi galerii a 10 lucrări ce poartă semnătura sa.

    Citiţi editorialul semnat de redactorul-şef Dorin Oancea, ilustrat cu o lucrare a lui Adrian Ghenie

    În luna iunie, casa de licitaţii Sotheby’s a vândut lucrarea lui Ghenie “The Fake Rotko” cu suma de 1,778 milioane de euro. Lucrarea a fost pusă în vânzare de un colecţionar american şi adjudecată de un investitor asiatic. În luna octombrie, Christie’s şi Sotheby’s au pus în vânzare şase lucrări, acoperind astfel toată perioada de creaţie a artistului român.

    De data aceasta vedetele celor două seri au fost “Blue Rain”, la licitaţia de la Christie’s, adjudecată pentru suma de 650.000 de euro, iar la Sotheby’s “Duchamp’s Funeral” a reconfirmat valoarea artistului român, adjudecându-se pentru suma de 1.285.300 de euro.

    De asemenea, potrivit sursei citate, instalaţia denumită “Communism Never Happened”, de Şerban Savu şi Ciprian Mureşan, colegi de şcoală şi de generaţie cu Adrian Ghenie, va fi prezentată la târgul de artă contemporană Art Basel Miami, de una dintre cele mai mari galerii din lume, David Nollan Gallery.

    “În ultimii ani, marile galerii internaţionale au un ochi aţintit asupra artiştilor români. Faptul că Mureşan, Savu şi Ghenie se află în top 10 al unor clasamente atât de importante nu este o întâmplare. MoMA – NY, MoCA – LA, Pompidou – Paris, Tate – Londra sunt doar câteva din muzeele ce îi expun de ani buni. Din Asia şi până în America, marii colecţionari deţin lucrări ale celor trei artişti şi nu numai. Alte nume aflate în colecţiile lor sunt: Geta Brătescu, Ion Grigorescu, Răzvan Boar, Teodora Axente, Victor Man, Mircea Suciu etc. Succesul artiştilor români tranzacţionaţi internaţional va schimba dinamica pieţei interne a artei contemporane”, a declarat Roxana Vâlcu, Owner Art Advisers, firmă de consultanţă în artă.

    Cei trei artişti sunt reprezentaţi de Galeriile Plan B (Cluj şi Berlin) şi Nicodim Gallery (Los Angeles şi Bucureşti).

    Născut în 1977, în Baia Mare, Adrian Ghenie a absolvit Universitatea de Arte şi Design din Cluj şi s-a tot împărţit între acest oraş şi Berlin până în 2013, când a ales în cele din urmă capitala germană.

    Artistul român Adrian Ghenie a avut un parcurs ascendent constant pe piaţa internaţională de artă în ultimii ani, fiind reprezentant al noului val al artei vizuale româneşti. Tabloul său “Regele” a fost vândut la o licitaţie din iunie 2013, de la Londra, cu 212.238 de euro. Totodată tabloul “Dr. Mengele 2” a fost vândut pentru 140.747 de euro la Licitaţia de artă contemporană organizată în februarie, la Londra, de Sotheby’s, după cum informa la momentul respectiv casa de licitaţii Artmark.

    Adrian Ghenie a absolvit Universitatea de Arte din Cluj, unde l-a avut profesor pe reputatul pedagog Ioan Sbârciu, şi a fondat în 2005, împreună cu Mihai Pop, galeria Plan B, extinsă ulterior şi în Berlin. Plan B a organizat pavilionul românesc la Bienala de la Veneţia din 2007, iar în 2008 a deschis un spaţiu expoziţional permanent la Berlin, o premieră pentru o galerie românească în străinătate.

    Conform news.artnet.com, Adrian Ghenie este deja cunoscut la nivel internaţional, lucrările sale aflându-se în colecţiile unor importante galerii şi muzee din lume, între care şi Centrul “Georges Pompidou”. Printre fanii artistului s-ar număra, conform sursei citate, şi magnatul francez François Pinault, CEO-ul grupului de lux Kering, care are mai multe subsidiare, între care Alexander McQueen, Balenciaga şi Gucci.

    În luna iunie, The Independent, una dintre cele mai prestigioase publicaţii britanice, l-a elogiat pe artistul român Adrian Ghenie, considerat un reprezentant al noului val al artei vizuale româneşti.

    Potrivit The Independent, picturile lui Adrian Ghenie sunt expresive în modul de realizare. Acesta alege să nu utilizeze instrumente tradiţionale, optând în realizarea lucrărilor sale pentru un cuţit de paletă şi pentru stencil. Nu se vede pe nicăieri în studioul său vreo pensulă.

    “Nu poţi picta asta (lucrările lui, n.r.) cu o pensulă. Este doar rezultatul unui accident. Totul este un accident. Foarte puţine lucruri sunt de fapt pictate”, spunea pentru The Independent Adrian Ghenie.

    Potrivit The Independent, picturile lui au un aspect îngrijit, însă, când te apropii de ele, poţi observa elementele neaşteptate şi spontaneitatea pe care le implică acestea. “Ceva este aplicat pe o suprafaţă, care poate distruge respectiva suprafaţă, însă, dacă nu o distruge, se poate transforma totul în ceva bun. Jumate-jumate. Este un moment ca o ruletă rusească”, afirma artistul român.

    Pe de altă parte, cotidianul britanic remarca că, pentru Ghenie, nimic nu este garantat. Modul în care acesta a fost crescut l-a pregătit pentru ce este mai rău. “Am crescut cu mentalitatea că regula este să pierzi şi câştigul este strania excepţie”, spunea Adrian Ghenie.

    Publicaţia britanică The Independent l-a portretizat pe Adrian Ghenie în contextul în care o expoziţie a acestuia, intitulată “Golems”, a fost vernisată pe 12 iunie la galeria Pace din Londra, unde a putut fi vizitată până pe 26 iulie.

  • Omul se întoarce în spaţiu. Cel puţin în filme

    Încasările mari aduse de filme precum „Avatar“, „Independence Day“ sau „Star Trek“ au încurajat studiourile să prezinte publicului mai mult explozii decât întrebări existenţiale. Cu toate acestea, producătorii unor filme precum „Gravity“ sau „Interstellar“ par că au găsit formula ideală pentru a prezenta atât efecte speciale de ultimă generaţie, cât şi poveşti cu înţeles. Asistăm oare la renaşterea genului science fiction?

    Site-ul Wikipedia listează 220 de filme (sunt luate în calcul doar filmele distribuite în cinematografe) care au, la bază, ideea omului în spaţiu. Până în 1950, doar trei filme abordaseră acest subiect. Au urmat trei decade în care genul science fiction a prins avânt şi peste o sută de filme au ajuns în cinematografele din toată lumea.

    Pe cât de diverse au fost în tematică şi calitate, toate aceste filme şi seriale au fost dovezi certe că viaţa pe Pământ nu era decât o fracţiune din ceea ce se întâmplă în univers. Cei care îşi imaginau că dacă rasa umană ar putea călători suficient de departe ar trăi aventuri fabuloase, ar vizita nenumărate planete şi ar întâlni  reprezentanţi ai altor rase puteau, în sfârşit, să asocieze imagini acestor concepte.

    Filmele ultimilor zece ani au avut ca subiect central fie rămăşiţe ale civilizaţiei umane („I Am Legend“), fie invazii ale unor creaturi distructive („Cloverfield“, „Transformers“). Ideea omului în spaţiu a fost abandonată, cu excepţia unor remake-uri precum „Total Recall“ sau „Star Trek“. Chiar şi acesta din urmă, însă, a trădat conceptul seriei originale despre explorarea unor lumi noi. Vă aduceţi, probabil, aminte: „To boldly go where no man has gone before“.

    O explicaţie interesantă vine de la Mark Bould, un profesor de film din cadrul Universităţii de Vest din Anglia: „După evenimentele din 11 septembrie, toate filmele cu extratereştri au fost realizate astfel încât să pară că americanii sunt victimele unui atac iraţional, cel mai bun exemplu fiind «Cloverfield». Chiar dacă îl credem pe Spielberg, care a declarat că remake-ul său după «Războiul lumilor» a avut intenţia de a arăta comportamentul unei societăţi în stare de şoc, este evident că filmul prezintă Statele Unite drept un personaj nevinovat“.

    Lăsând la o parte aceste teorii, există o serie de factori uşor de măsurat care au influenţat trecerea pe plan secund a acestui gen de film. În primul rând, misiunile spaţiale nu au mai beneficiat de acoperire media aşa cum se întâmpla în timpul războiului rece sau chiar în anii ’90. În al doilea rând, ideea de încălzire globală a fost unul dintre cele mai dezbătute subiecte ale ultimilor ani, astfel încât era de aşteptat ca schimbarea climatică să ajungă şi pe marile ecrane.

    OMUL ÎN SPAŢIU, SUBIECT DE FILM ÎNCĂ DIN 1902

    „O călătorie spre Lună“ („Le voyage dans la lune“) este primul film care a tratat subiectul oamenilor în spaţiu. Realizat în 1902, „O călătorie spre Lună“ este un film franţuzesc mut în regia lui Georges Melies. Povestea urmăreşte un grup de astronauţi care călătoresc spre Lună într-o capsulă propulsată de un tun, explorează suprafaţa Lunii, sunt capturaţi de un grup de extratereştri, evadează şi apoi se întorc pe Terra.

    Filmul a fost un succes internaţional şi a deschis drumul pentru producţiile ce foloseau efectele speciale. Influenţa sa asupra regizorilor din anii ’20 sau ’30 este evidentă, iar Georges Melies este considerat un pionier al genului science fiction. Pelicula a dispărut în 1929 şi a fost regăsită în 1993, pentru ca în 2011 un studio din Statele Unite să lanseze o versiune remasterizată.

    „O călătorie spre Lună“ a fost ales printre cele mai bune filme ale secolului XX de către The Village Voice. Imaginea capsulei care aterizează pe Lună rămâne una dintre cele mai cunoscute din lumea cinematografică şi a fost de nenumărate ori preluată în alte producţii.

    „Avatar“ este, cel puţin din punctul de vedere al încasărilor, cel mai de succes film realizat vreodată. Cu încasări cumulate de peste 3 miliarde de dolari, povestea desfăşurată pe Pandora l-a ajutat pe James Cameron să îşi depăşească propriul record, pe care îl stabilise în 1997 cu „Titanic“. Criticii au avut reacţii împărţite în ceea ce priveşte „Avatar“, una din nemulţumiri fiind legată de scenariul filmului şi consistenţa relaţiilor dintre personaje.

    James Cameron a trebuit să aştepte ani de zile pentru ca tehnologia să se dezvolte suficient de mult pentru „Avatar“. Regizorul a explicat că a preferat să nu grăbească producţia decât să fie nevoit, ulterior, să convertească filmul la formatul 3D. „După «Toy Story» au apărut alte zece filme realizate pe calculator, pentru că toata lumea credea că succesul venea din noua tehnologie şi nu din personajele cuceritoare şi realizate magnific“, a declarat James Cameron, citat de Deadline.com. „Acum, lumea converteşte filmele de la 2D la 3D, ceea ce noi nu am făcut, şi se aşteaptă la acelaşi rezultat, când de fapt nu fac decât să acţioneze împotriva universalizării 3D, prin scoaterea pe piaţă a unor produse inferioare“, a mai comentat Cameron.

  • Idei de afaceri: cuţite de colecţie (GALERIE FOTO)

    Unul dintre puţinii specialişti în domeniu este Aaron Wilburn, un american din San Francisco, fost vopsitor de maşini, din atelierul căruia ies cuţite ce ajung la clienţi din Hong Kong, Israel, Arabia Saudită, Rusia sau Australia, dispuşi să plătească de la 500 la la 8.000 de dolari pe ele, potrivit San Francisco Chronicle.

    Cuţitele lui Wilburn se remarcă prin lamele spectaculoase cu nervuri ce amintesc de penele de pasăre sau închipuie mozaicuri complicate. Meşterul are nevoie de opt luni de la momentul primirii unei comenzi de la client spre a crea cuţitul potrivit pentru acesta înainte de a se apuca de lucrul efectiv.

  • Unde se simte cel mai bine arta: pe fundul mării sau în deşert (GALERIE FOTO, VIDEO)

    Artistul englez Jason deCaires Taylor, inspirat de poveştile înfiorătoare despre sclavii africani aruncaţi peste bordul corăbiilor, a creat grupul statuar “Vicisitudini” chiar pe fundul Golfului Molinere din Marea Caraibelor, scrie The Telegraph. Grupul numără 26 de statui ce reprezintă oameni ţinându-se de mână, turnate din beton, şi oferă totodată un loc numai bun unde să se prindă coralii, algele sau alte vieţuitoare marine.

    Tot sub apă expune şi sculptoriţa spaniolă Cristina Iglesias, care a amplasat pe fundul Mării Cortez, în dreptul coastei californiene, o serie de structuri dantelate ce amintesc de pereţii unor camere, realizate în colaborare cu biologi marini şi alţi specialişti pentru a adăposti vieţuitoarele marine şi în principal coralii.

    Artistul american James Turrell, de pildă, şi-a ales ca loc de desfăşurare craterul unui vulcan stins din nordul Deşertului Pictat din Arizona, la care lucrează de mulţi ani pentru a-l transforma într-un complex de galerii unde se poate urmări jocul lumii soarelui, al lunii şi diverse spectacole cereşti.

    Tot într-o zonă deşertică, de data aceasta în vestul Texasului, la câteva zeci de kilometri depărtare de oraşul Marfa de pe Route 90, se înalţă ceea ce mulţi consideră că este un monument al culturii de consum a secolului XXI. Creat de doi artişti europeni, danezul Michael Elmgreen şi norvegianul Ingar Dragset (Elmgreen & Dragset) “monumentul” este de fapt un magazin Prada prevăzut cu vitrină luminată noaptea şi în care se găsesc pantofi şi genţi alese de Miuccia Prada din colecţia toamnă-iarnă 2005 a firmei. Pentru ca să-i descurajeze pe cei ce şi-ar dori “suveniruri”, genţile nu au fund, iar pantofii sunt toţi pentru piciorul drept.