BusinessMagazin

Tag: acordare

  • Veste bună pentru tinerii care vor să îşi construiască o casă în 2017. Vezi ce ajutor primesc de la stat

    Regulile pentru acordarea gratuită de teren pentru construirea unei case sunt incluse, în momentul de faţă, în Legea nr. 15/2003 privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuinţe proprietate personală.

    Persoanele care au o vârstă cuprinsă între 18 şi 35 de ani au posibilitatea de a cere autorităţilor locale atribuirea unei suprafeţe de teren, în vederea construirii unei locuinţe proprii. Practic, terenul este acordat pentru folosinţă gratuită, atât timp cât există casa pe el, însă acesta poate fi cumpărat ulterior de la stat.

    “Prezenta lege reglementează regimul atribuirii, la cerere, tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18 şi 35 de ani a unei suprafeţe de teren, din terenurile aflate în domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale, pentru construirea unei locuinţe proprietate personală. Atribuirea terenului se face în folosinţă gratuită pe durata existenţei locuinţei proprietate personală, în limita suprafeţelor disponibile, prin hotărâre a consiliului local al comunei, oraşului, municipiului sau sectorului municipiului Bucureşti în care este situat terenul”, prevede actul normativ, cu precizarea că atribuirea terenurilor este făcută într-o anumită ordine de prioritate, în funcţie de criteriile aprobate de fiecare consiliu local.

    Suprafeţele terenurilor solicitate de tineri sunt acordate ţinându-se cont de localitatea despre care este vorba. Astfel, pentru municipii şi sectoarele Bucureştiului, suprafaţa minimă ce poate fi atribuită este de 150 de metri pătraţi, iar cea maximă – de 300 de metri pătraţi. În cazul oraşelor, suprafeţele variază între 250 şi 400 mp, în timp ce în comune şi în sate suprafeţele variază între 250 şi 1.000 mp.

    Fiecare localitate trebuie să inventarieze anual terenurile ce pot fi atribuite tinerilor, să le valideze prin hotărâre a consiliului local şi apoi să informeze cetăţenii cu privire la acestea, prin afişare la sediul consiliului local, după cum se arată în normele pentru aplicarea Legii nr. 15/2003.

    Tinerii nu trebuie să deţină casă sau teren

    Pentru a putea cere teren gratuit de la stat, tinerii trebuie să aibă cel puţin 18 şi cel mult 35 de ani. Iar la data depunerii şi la data rezolvării solicitării nu trebuie să fie proprietari ai unei locuinţe sau ai unui teren destinat construirii unei case, indiferent în ce localitate ar fi acestea. Totuşi, de reţinut este că autorităţile locale au dreptul să stabilească şi unele criterii suplimentare.

    Cererea de atribuire a terenului se poate depune, conform Legii nr. 15/2003, la consiliul local al comunei, oraşului, municipiului sau sectorului municipiului Bucureşti în care îşi are domiciliul solicitantul şi trebuie să conţină prenumele, numele şi domiciliul acestuia. Pe lângă acest document (al cărui model este anexat articolului), tinerii mai trebuie să depună:

    o copie a certificatului de naştere;
    o copie a cărţii de identitate;
    o declaraţie pe propria răspundere din care să reiasă că solicitantul nu deţine/n-a deţinut în proprietate o locuinţă/un teren destinat construirii unei locuinţe;
    o declaraţie similară, însă care se depune la data rezolvării cererii.

     

    Cititi mai multe pe www.avocatnet.ro

  • Coşmarurile însoţitorilor de zbor : de ce preferă clasa economic în dauna celei de business

    ”Fiecare instructor de zbor dezvăluie anecdote horror legate de activitatea sa ca însoţitor de zbor. Cel mai oribil exemplu este al unui bărbat obez care trebuia să meargă la toaletă dar nu încăpea în toaleta avionului; a ameninţat că îşi va rezolva problema pe scaun. În cele din urmă a urinat într-un pahar, în timp ce echipajul folosea păturile ca pe o cortină”, descrie Brad, un însoţitor de zbor care nu îşi doreşte ca numele lui să fie făcut public o experienţă povestită de un instructor de zbor, într-un interviu acordat Independent. 
     
    Brad lucrează pentru una dintre principalele companii aeriene din SUA şi zboară atât pe curse domestice, cât şi internaţionale. El a realizat că să lucrezi pentru clasele superioare de zbor nu este atât de uşor pe cât se vede din afară. ”Mulţi dintre însoţitorii de zbor nu îşi doresc să zboare la clasa I pentru că acest lucru implică multă muncă şi pasagerii tind să aibă mai multe nevoi decât cei de la clasele inferioare”, spune el.
     
    Lipsa de politeţe generalizată este la ordinea zilei, potrivit lui Brad: ”Se întâmplă de prea multe ori să întâlnesc oameni care îmi dau jachetele lor şi îmi spun ”Locul 3E şi o vodka cranberry”, spune el.
    Brad, care este însoţitor de zbor de şase luni, a observat deja că pasagerii business class de pe zborurile internaţionale se poartă în general mai bine decât cei de pe rutele interne.
     
    Adevăratele poveşti de groază se întâmplă pe rute precum New York – Los Angeles, JFK – Port-au-Prince şi aproape orice zbor NYC-Florida. În cazul zborurilor de pe aeroportul JFK spre Miami, poveştile sunt recurente: ”Pasagerii care zboară pe această rută cred că sunt cei mai importanţi din lume. Un bărbat de 40 şi ceva de ani m-a rugat să-i aleg migdalele din mix-ul de alune, parmezanul ras de pe salată şi coriandrul din tabbouleh.” O doamnă care a zburat din Washington DC spre Phoenix a cerut apă cu un cub de gheaţă şi a returnat paharul fiindcă nu îi plăcea cât de mare este cubul de gheaţă.
     

  • SURPRIZĂ! Ministerul Cercetării oferă până la 3.500 € pentru ca elevii să nu plece la facultăţi străine

    “Programul se adresează tinerilor absolvenţi care pe parcursul celor 4 ani de liceu au avut rezultate deosebite la olimpiade naţionale şi internaţionale, câştigând cel puţin o dată unul din locurile 1, 2 sau 3 la aceste concursuri de prestigiu, şi propune acordarea de granturi de cercetare cu valori cuprinse între 2.500 şi 3500 €/an/absolvent pentru elevii premiaţi (locurile 1,2 şi 3) la Olimpiade internaţionale şi între 1.500 şi 2500 €/an/absolvent pentru elevii premiaţi (locurile 1,2 şi 3) la Olimpiade naţionale. Perioada pentru care se oferă finanţarea este de 3+2 sau 4+2 ani”, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Cercetării şi Inovării (MCI), remis joi MEDIAFAX.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Statul oferă până la 3.500 de euro elevilor români ca să nu plece la facultăţi străine

    “Programul se adresează tinerilor absolvenţi care pe parcursul celor 4 ani de liceu au avut rezultate deosebite la olimpiade naţionale şi internaţionale, câştigând cel puţin o dată unul din locurile 1, 2 sau 3 la aceste concursuri de prestigiu, şi propune acordarea de granturi de cercetare cu valori cuprinse între 2.500 şi 3500 €/an/absolvent pentru elevii premiaţi (locurile 1,2 şi 3) la Olimpiade internaţionale şi între 1.500 şi 2500 €/an/absolvent pentru elevii premiaţi (locurile 1,2 şi 3) la Olimpiade naţionale. Perioada pentru care se oferă finanţarea este de 3+2 sau 4+2 ani”, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Cercetării şi Inovării (MCI), remis joi MEDIAFAX.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Coşmarurile însoţitorilor de zbor : de ce preferă clasa economic în dauna celei de business

    ”Fiecare instructor de zbor dezvăluie anecdote horror legate de activitatea sa ca însoţitor de zbor. Cel mai oribil exemplu este al unui bărbat obez care trebuia să meargă la toaletă dar nu încăpea în toaleta avionului; a ameninţat că îşi va rezolva problema pe scaun. În cele din urmă a urinat într-un pahar, în timp ce echipajul folosea păturile ca pe o cortină”, descrie Brad, un însoţitor de zbor care nu îşi doreşte ca numele lui să fie făcut public o experienţă povestită de un instructor de zbor, într-un interviu acordat Independent. 
     
    Brad lucrează pentru una dintre principalele companii aeriene din SUA şi zboară atât pe curse domestice, cât şi internaţionale. El a realizat că să lucrezi pentru clasele superioare de zbor nu este atât de uşor pe cât se vede din afară. ”Mulţi dintre însoţitorii de zbor nu îşi doresc să zboare la clasa I pentru că acest lucru implică multă muncă şi pasagerii tind să aibă mai multe nevoi decât cei de la clasele inferioare”, spune el.
     
    Lipsa de politeţe generalizată este la ordinea zilei, potrivit lui Brad: ”Se întâmplă de prea multe ori să întâlnesc oameni care îmi dau jachetele lor şi îmi spun ”Locul 3E şi o vodka cranberry”, spune el.
    Brad, care este însoţitor de zbor de şase luni, a observat deja că pasagerii business class de pe zborurile internaţionale se poartă în general mai bine decât cei de pe rutele interne.
     
    Adevăratele poveşti de groază se întâmplă pe rute precum New York – Los Angeles, JFK – Port-au-Prince şi aproape orice zbor NYC-Florida. În cazul zborurilor de pe aeroportul JFK spre Miami, poveştile sunt recurente: ”Pasagerii care zboară pe această rută cred că sunt cei mai importanţi din lume. Un bărbat de 40 şi ceva de ani m-a rugat să-i aleg migdalele din mix-ul de alune, parmezanul ras de pe salată şi coriandrul din tabbouleh.” O doamnă care a zburat din Washington DC spre Phoenix a cerut apă cu un cub de gheaţă şi a returnat paharul fiindcă nu îi plăcea cât de mare este cubul de gheaţă.
     

  • Trăia într-un apartament de 10 milioane de dolari, avea o menajeră şi valet, iar acum doarme în parc. Cum a fost posibil

    Marianne Friedman-Foote şi-a petrecut majoritatea nopţilor în Central Park, înfăşurată într-un sac de dormit, la doar o milă depărtare de apartamentul de 10 milioane de dolari unde a crescut.

    Friedman-Foote, acum în vârstă de 63 de ani, era cândva o moştenitoare din cartierul Manhattan, nepoata unui influent producător de textile din New York. Avea o menajeră, lua lecţii de balet şi a absolvit studiile unei prestigioase şcoli gimnaziale din New York. La o lună după moartea mamei sale, averea familiei sale i-a alunecat printre degete. Friedman-Foot s-a confruntat cu o depresie severă şi cu o dependenţă de heroină. ”Am crescut într-o casă cu valet. Dar lucrurile rele se întâmplă, nu-i aşa?”, a declarat Friedman-Foote într-un interviu acordat the New York Post. În prezent, trăieşte împreună cu soţul său, Frank, în nordul Central Park. Îşi ţin lucrurile în punci de gunoi şi dorm pe o saltea de spumă.

    Familia lui Friedman-Foote deţinea un întreg etaj dintr-o clădire modernă aflată pe Park Avenue. După moartea mamei sale, apartamentul a fost vândut cu trei milioane de dolari, pe care i-a cheltuit împreună cu sora sa, Georgia. Cele două erau nepoatele magnatului din industria textilelor Isidor Kaplan.

    În pofida averii lor, Friedman-Foote nu are amintiri plăcute legate de copilăria sa. Mama ei era depresivă şi avea uneori atacuri de panică. După moartea părinţilor, a părăsit casa acestora. A absolvit Boston University, a devenit asistentă şi s-a căsătorit cu primul său soţ. Cuplul a avut o fiică pe nume Giselle – dar, în urmă cu trei decenii, soţul ei a fost relocat în New York. S-au mutat înapoi în cartierul copilăriei ei şi, la scurt timp după, s-au despărţit. Soţul ei s-a mutat în Florida şi a luat-o pe Giselle cu el, iar Friedman-Foote nu şi-a văzut fiica de atunci.

    După moartea mamei sale şi după ce şi-a împărţit moştenirea cu sora sa, şi-a cunoscut actualul soţ, pe Frank, un angajat în domeniul construcţiilor. Cei doi au cheltuit banii moşteniţi şi au ajuns ca în cele din urmă să locuiască împreună cu o prietenă; au fost evacuaţi din apartamentul ei după moartea acesteia.

    Un avocat a preluat pro bono cazul lor şi speră ca oraşul le va găsi un loc în care să trăiască; crede că vor muri dacă va trebui să petreacă iarna în parc. Între timp, stau la prietenii lor atunci când ei îi primesc.

  • Trăia într-un apartament de 10 milioane de dolari, avea o menajeră şi valet, iar acum doarme în parc. Cum a fost posibil

    Marianne Friedman-Foote şi-a petrecut majoritatea nopţilor în Central Park, înfăşurată într-un sac de dormit, la doar o milă depărtare de apartamentul de 10 milioane de dolari unde a crescut.

    Friedman-Foote, acum în vârstă de 63 de ani, era cândva o moştenitoare din cartierul Manhattan, nepoata unui influent producător de textile din New York. Avea o menajeră, lua lecţii de balet şi a absolvit studiile unei prestigioase şcoli gimnaziale din New York. La o lună după moartea mamei sale, averea familiei sale i-a alunecat printre degete. Friedman-Foot s-a confruntat cu o depresie severă şi cu o dependenţă de heroină. ”Am crescut într-o casă cu valet. Dar lucrurile rele se întâmplă, nu-i aşa?”, a declarat Friedman-Foote într-un interviu acordat the New York Post. În prezent, trăieşte împreună cu soţul său, Frank, în nordul Central Park. Îşi ţin lucrurile în punci de gunoi şi dorm pe o saltea de spumă.

    Familia lui Friedman-Foote deţinea un întreg etaj dintr-o clădire modernă aflată pe Park Avenue. După moartea mamei sale, apartamentul a fost vândut cu trei milioane de dolari, pe care i-a cheltuit împreună cu sora sa, Georgia. Cele două erau nepoatele magnatului din industria textilelor Isidor Kaplan.

    În pofida averii lor, Friedman-Foote nu are amintiri plăcute legate de copilăria sa. Mama ei era depresivă şi avea uneori atacuri de panică. După moartea părinţilor, a părăsit casa acestora. A absolvit Boston University, a devenit asistentă şi s-a căsătorit cu primul său soţ. Cuplul a avut o fiică pe nume Giselle – dar, în urmă cu trei decenii, soţul ei a fost relocat în New York. S-au mutat înapoi în cartierul copilăriei ei şi, la scurt timp după, s-au despărţit. Soţul ei s-a mutat în Florida şi a luat-o pe Giselle cu el, iar Friedman-Foote nu şi-a văzut fiica de atunci.

    După moartea mamei sale şi după ce şi-a împărţit moştenirea cu sora sa, şi-a cunoscut actualul soţ, pe Frank, un angajat în domeniul construcţiilor. Cei doi au cheltuit banii moşteniţi şi au ajuns ca în cele din urmă să locuiască împreună cu o prietenă; au fost evacuaţi din apartamentul ei după moartea acesteia.

    Un avocat a preluat pro bono cazul lor şi speră ca oraşul le va găsi un loc în care să trăiască; crede că vor muri dacă va trebui să petreacă iarna în parc. Între timp, stau la prietenii lor atunci când ei îi primesc.

  • Garanţii de stat de maximum 80% din investiţii pentru programul “Primul centru de agrement“

    ”Programul “Primul centru de agrement“ are scopul de a susţine realizarea de investiţii pentru crearea infrastructurii necesare desfăşurării activităţilor de agrement, prin acordarea de garanţii de către stat în procent de maximum 80% (echivalent valoric maxim 240.000 de euro/1 milion de lei/investiţie) pentru creditele de investiţii destinate înfiinţării şi dezvoltării centrelor de acest tip.

    Prin acest program se are în vedere stimularea iniţiativei private, prin facilitarea accesului la finanţare (statul garantează pentru investiţii considerate acum de către instituţiile de creditare ca fiind de risc, pentru că antreprenorii nu au capacitatea de a oferi suficiente garanţii), crearea şi menţinerea de locuri de muncă, precum şi extinderea sezonului turistic. Totodată, instituţiile de creditare sunt stimulate să creeze produse de finanţare specifice pe acest segment.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Eximtur Business, creştere de 16% a vânzărilor în 2016

    Creşterea afacerilor Eximtur pe segmentul business travel, activitate care a ajuns să genereze 69% din totalul vânzărilor companiei în anul 2016, a determinat decizia managementului companiei de a adera la o reţea globală de travel management care să sprijine compania în plan internaţional şi pe care să o reprezinte în România. 

    „Afilierea la Uniglobe ne oferă accesul la un sistem internaţional mai performant de management al călătoriilor cu scop de afaceri. Deschiderea spre tehnologie de vârf, programe informatice şi sisteme de rezervări care optimizează preţuri şi tarife, gestionarea mai operativă a solicitărilor clienţilor, accesul la furnizori atent selectaţi şi validaţi de reţeaua globală, sunt principalele avantaje ale afilierii la Uniglobe şi le vom transpune în servicii mai bune oferite clienţilor noştri corporate.” declară Lucia Nora Morariu, CEO Eximtur.

    Echipa diviziei este formată din 35 consultanţi specializaţi care deservesc 120 de clienţi corporate şi îşi desfăşoara activitatea în patru centre aflate in Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara şi Sibiu. Dintre evenimentele importante, în a căror organizare s-a implicat Eximtur Business anul trecut, reprezentanţii companiei menţionează Festivalul Internaţional de Film Transilvania – TIFF şi Festivalul Internaţional Interferenţe, ambele cu sute de participanţi români şi străini. 

    „Suntem încântaţi să-i urăm bun venit noului nostru partener, Eximtur, în reţeaua noastră de parteneri internaţionali, aflată în creştere. Acest parteneriat este avantajos pentru ambele părţi. Sfera noastră de acţiune la nivel global va aduce avantaje semnificative companiei Eximtur şi clienţilor săi, în timp ce notorietatea puternică pe care o are Eximtur în România va consolida recunoaşterea brandului nostru pe plan local.” spune Derek Hearl-Maunder, Preşedinte Uniglobe pentru Europa, Orientul Mijlociu şi Africa.

    Compania de călătorii Eximtur, înfiinţată în 1993, deţine 28 de agenţii proprii şi francizate, în 19 oraşe din România. Activitatea companiei este organizată în patru divizii: business travel şi organizare evenimente, leisure travel, incoming şi şcoala de turism. La finalul anului 2016, compania Eximtur, cu un număr de 156 angajaţi,  a înregistrat în 2016 o cifră de vânzări de 47 de milioane de euro  şi un profit de 300.000 de euro. 

  • Eximtur Business, creştere de 16% a vânzărilor în 2016

    Creşterea afacerilor Eximtur pe segmentul business travel, activitate care a ajuns să genereze 69% din totalul vânzărilor companiei în anul 2016, a determinat decizia managementului companiei de a adera la o reţea globală de travel management care să sprijine compania în plan internaţional şi pe care să o reprezinte în România. 

    „Afilierea la Uniglobe ne oferă accesul la un sistem internaţional mai performant de management al călătoriilor cu scop de afaceri. Deschiderea spre tehnologie de vârf, programe informatice şi sisteme de rezervări care optimizează preţuri şi tarife, gestionarea mai operativă a solicitărilor clienţilor, accesul la furnizori atent selectaţi şi validaţi de reţeaua globală, sunt principalele avantaje ale afilierii la Uniglobe şi le vom transpune în servicii mai bune oferite clienţilor noştri corporate.” declară Lucia Nora Morariu, CEO Eximtur.

    Echipa diviziei este formată din 35 consultanţi specializaţi care deservesc 120 de clienţi corporate şi îşi desfăşoara activitatea în patru centre aflate in Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara şi Sibiu. Dintre evenimentele importante, în a căror organizare s-a implicat Eximtur Business anul trecut, reprezentanţii companiei menţionează Festivalul Internaţional de Film Transilvania – TIFF şi Festivalul Internaţional Interferenţe, ambele cu sute de participanţi români şi străini. 

    „Suntem încântaţi să-i urăm bun venit noului nostru partener, Eximtur, în reţeaua noastră de parteneri internaţionali, aflată în creştere. Acest parteneriat este avantajos pentru ambele părţi. Sfera noastră de acţiune la nivel global va aduce avantaje semnificative companiei Eximtur şi clienţilor săi, în timp ce notorietatea puternică pe care o are Eximtur în România va consolida recunoaşterea brandului nostru pe plan local.” spune Derek Hearl-Maunder, Preşedinte Uniglobe pentru Europa, Orientul Mijlociu şi Africa.

    Compania de călătorii Eximtur, înfiinţată în 1993, deţine 28 de agenţii proprii şi francizate, în 19 oraşe din România. Activitatea companiei este organizată în patru divizii: business travel şi organizare evenimente, leisure travel, incoming şi şcoala de turism. La finalul anului 2016, compania Eximtur, cu un număr de 156 angajaţi,  a înregistrat în 2016 o cifră de vânzări de 47 de milioane de euro  şi un profit de 300.000 de euro.