Tag: Timisoara

  • Cum a reuşit primarul acestei comune să construiască case pentru famiile nevoiaşe

    Pentru 15 familii nevoiase dintr-o comuna de langa Timisoara, Craciunul din acest an vine cu cel mai mare cadou pe care si l-ar fi putut dori: un acoperis deasupra capului si o casa nou-nouta construita pentru fiecare dintre ele.

    Se intampla in comuna Giarmata, unde Primaria din localitate a construit 15 case destinate cazurilor sociale cele mai dificile si le-a distribuit la inceputul acestei luni. Locuintele, de tip modular, sunt amplasate pe strada sugestiv denumita „Intrarea Sperantei” din Giarmata, intr-un cartier marginas aproape de soseaua Timisoara – Lipova.

    Fiecare casa are o suprafata de 38 de metri patrati, bine impartiti, fiind compusa dintr-o camera de zi cu bucatarie deschisa, un mic dormitor, o baie, un spais si un hol. La intrare, fiecare locuinta are o mica terasa, iar in spate, o iesire catre o curte interioara.

    Este un proiect de suflet, in care am crezut, desi nimeni nu mi-a dat vreo sansa. Am vrut sa aratam ca se poate face si nu cu bani multi, ci cu vointa si determinare. Sunt cazuri cu venituri foarte mici, cu multi copii si fara locuinta. Fiecare statea improvizat, in diverse locuri, unii cu probleme foarte mari. Nimeni nu i-a bagat in seama pe acesti oameni in ultimii 25 de ani”, a explicat in exclusivitate pentru opiniatimisoarei.ro primarul comunei Giarmata, Virgil Bunescu.

    Potrivit edilului, cele 15 case incluse in proiect au costat 100.000 de euro + TVA, bani asigurati in proportie de 85% de catre Ministerul Dezvoltarii si 15% de catre primaria Giarmata.

    La asta se adauga un al doilea proiect”, explica Virgil Bunescu, „pentru infrastructura necesara, adica racord la retelele electrice, iluminat stradal, soseaua de acces, reteaua de apa si canalizarea, pentru ca fiecare casa are o fosa proprie. Cheltuielile cu infrastructura au fost suportate integral de la bugetul local. La final, daca adaugam costurile cu infrastructura, fiecare casa a costat cam 10 mii de euro, in conditiile in care terenul a fost in proprietatea Primariei”.

    Desi dimensiunile si dotarile sunt relativ modeste, pentru familiile care se vor muta aici, casele sociale sunt o adevarata mana cereasca.

    E frumos, foarte frumos” ne-a spus, emotionata, Liliana, una dintre beneficiare, care are patru copii. „Am depus dosar la Primarie acum vreo trei ani. S-a facut o ancheta si am fost a treia pe lista”, a spus femeia. „Pana acum am stat la mama, in Giarmata. De acum aici va fi casa noastra”.

    Unii dintre locatari au asteptat mult mai mult, in speranta ca vor primi un ajutor din partea autoritatilor.

    Mai intai tata, si apoi eu, am stat inscrisi pe liste de 15 ani. Este prima data cand cineva se intereseaza de noi si face case sociale. Am stat in Cerneteaz intr-o casa data tot de Primarie, dar nu se compara”, ne spune Alexandru, un alt locatar, pe care l-am oprit din zugravit.

  • Antares Group inaugurează prima reţea locală de staţii de alimentare a vehiculelor cu gaz natural comprimat

    Antares Group anunţă inaugurarea primei reţele de staţii de alimentare a vehiculelor cu gaz natural comprimat (GNCV) din România de-a lungul coridoarelor europene de transport. Investiţia totală, în valoare de 5,2 milioane de euro, se va derula până în 2019 şi beneficiază de o contribuţie nerambursabilă de 4,4 milioane de euro din partea Agentiei Executive pentru Inovare şi Retele (INEA) din cadrul Comisiei Europene. Proiectul se derulează prin firma Denisson Energy, membră a Antares Group, şi Asociatia Producatorilor şi Utilizatorilor Gazului Natural Comprimat ( CNG Romania ). 

    „Aceasta este o alternativă viabilă la combustibilii clasici, prin marele plus pe care îl aduc reducerea drastică a emisiilor de particule, fapt ce contribuie la îmbunătăţirea calitătii aerului şi implicit a sănătăţii noastre a tuturor, pe de o parte, şi economia substaţială de costuri cu carburantul pe de altă parte. De aceea, Antares pariază pe dezvoltarea autovehiculelor cu motoare pe GNCV într-un viitor apropiat”, a declarat Dumitru Becşenescu, preşedinte al Antares Group si presedinte al Asociatiei CNG Romania.  

    Staţiile vor fi amplasate în orasele principale ce sunt tranzitate de coridoarele europene de transport rutier Rhine-Danube: Arad, Timişoara, Deva, Sibiu, Piteşti, Bucureşti, Constanţa şi Orient/East-Med: Drobeta Turnu-Severin şi Craiova. 

     

  • Verdict în cazul doctoratului lui Kovesi, după ce profesorii de la Timişoara au găsit în teză 564 de rânduri „similare cu alte surse”

    Consiliul General al CNATDCU va vota astăzi raportul Comisiei de Ştiinţe Juridice referitor la acuzaţia de plagiat în cazul procurorului-şef DNA, Laura Codruţa Kovesi. Decizia de azi vine după ce Comisia de Etică din cadrul Universităţii de Vest Timişoara a anunţat, pe 17 noiembrie, că 564 de rânduri din lucrarea de doctorat a Laurei Codruţa Kovesi sunt similare cu alte surse, iar în ceea ce priveşte sesizarea făcută privind plagiatul, specialiştii au tranmis că aceasta este parţial fondată. Imediat după izbucnirea scandalului, întrebat despre acuzaţiile de plagiat aduse şefei DNA, preşedintele Klaus Iohannis a avut un mesaj tranşant: „Nu vreau să personalizăm discuţia pentru x sau z sau y. Cine a plagiat pleacă”.

    “Joi, Consiliul General al CNATDCU se va întâlni, iar unul dintre subiectele aflate pe ordinea de zi a şedinţei este votul asupra raportului referitor la acuzaţia de plagiat în ceea ce o priveşte pe doamna Kovesi. Raportul a fost trimis către Consiliul General, joi se va vota raportul. Membrii Consiliului General îşi vor da votul asupra raportului înaintat de Comisia de Ştiinţe Juridice”, a declarat, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, Mirabela Amarandei, purtătorul de cuvânt al Ministerului Educaţiei.

    Comisia de Etică din cadrul Universităţii de Vest Timişoara a anunţat, pe 17 noiembrie, că 564 de rânduri din lucrarea de doctorat a Laurei Codruţa Kovesi sunt similare cu alte surse, iar în ceea ce priveşte sesizarea făcută privind plagiatul, specialiştii au tranmis că aceasta este parţial fondată.

    “Având în vedere că teza de doctorat supusă analizei are 11.512 rânduri, cele 564 de rânduri, găsite ca fiind similare în raport cu sesizarea înregistrată la UEFISCDI nr. 2567/13.10.2016 cu alte surse, reprezintă un grad de similaritate de 4,9 %. În absenţa unui raport a unei comisii de specialitate, Comisia de Etică şi Deontologie Profesională din UVT îşi asumă în acest moment gradul de similaritate”, se arăta în comunicatul transmis de Comisia de Etică din cadrul Universităţii de Vest Timişoara.

    Sursa citată a mai arătat că au fost consultate toate documentele puse la dispoziţie de către autorii sesizării şi de către persoana vizată, verificând fiecare paragraf din teză ce face obiectul sesizării şi comparându-le cu sursele indicate de programul informatic iThenticate.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Alina Gorghiu cere demisii în lanţ dacă Dacian Cioloş nu va fi premier după 11 decembrie

    Alina Gorghiu a precizat, în cadrul unei conferinţe de presă de la sediul PNL Timiş, că nimeni din partidul pe care-l conduce “nu fuge de demisie”, în cazul în care rezultatul după alegerile parlamentare nu este cel propus.

    “Nimeni din PNL nu fuge de demisie şi nu-şi pune problema să nu-şi asume răspunderea. Suntem într-un moment în care, însă, trebuie să discutăm de rezultate. Performanţa în politică se măsoară în voturi şi în procente, nu se măsoară altfel, oricât ne-am dori. În PNL, conducerea fixează target pe fiecare judeţ. Evident că există un target şi pe Timiş şi evident că nu-l voi face public, e o strategie internă a partidului. Dacă majoritatea parlamentară care să dea premier în persoana lui Dacian Cioloş nu se face, răspunderea nu este doar a Alinei Gorghiu, ci va fi a tuturor din Biroul Politic Naţional şi a tuturor şefilor de filială care nu produc rezultatul la care s-au angajat”, a declarat Alina Gorghiu.

    Preşedintele PNL a mai precizat că partidul trebuie să înveţe că performanţa se premiază, dar că se sancţionează şi contraperformanţa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • În citadela de coletărie

    În depozitul de la Köln, în Germania, angajaţilor UPS le trec prin mâini peste 600.000 de colete în fiecare noapte, iar depozitul are o suprafaţă cât 21 de terenuri de fotbal. Şi asta într-o noapte normală de lucru, nu în cele cuprinse în perioada care precede sărbătorile de iarnă sau promoţiile de Black Friday. Curieratul câştigă tot mai mult teren, odată cu înflorirea retailului online.

    Trăim într-o lume în care distanţa nu mai pare la fel de mare ca în trecut, iar viteza – cu care comunicăm, reacţionăm sau ne deplasăm – creşte tot mai mult. Cum obiceiurile de consum se schimbă, afacerile de comerţ din mediul virtual au bifat plusuri consistente în ultimii ani, iar expedierea de bunuri a fost unul dintre motoarele domeniului. Însă puţini se gândesc la numărul celor care lucrează pentru ca bunurile lor să ajungă la destinaţie la timp.

    La ora 23:00, zeci de tineri veneau la serviciu; nu este o tură de noapte, ci program obişnuit pentru 2.800 de oameni, care lucrează la centrul de logistic al UPS de la aeroportul din Köln, Germania. Între 23:00 şi 2:30, angajaţii UPS sortează şi procesează 190.000 de colete pe oră, care apoi sunt încărcate în avioane şi duse la destinaţie, peste tot în Europa, dar şi în Asia. Călătoria unui pachet prin acest labirint de benzi ce se întind pe sute de mii de metri pătraţi nu este simplă, dar ordinea este cuvântul de ordine, iar automatizarea are un cuvânt greu de spus; operaţiunile nu ar fi însă posibile fără intervenţia umană.

    UPS a fost fondată în 1907 în Seattle, SUA, şi a păşit peste ocean, în Europa, în 1976; a ales Germania de Vest, apoi a ajuns la Köln în 1985, când a inaugurat serviciul internaţional de curierat aerian. Între 1987 şi 1995 firma americană a achiziţionat şi integrat 16 reţele de curierat locale din Germania. Între timp, aeroportul german a devenit un hub central pentru operaţiunile gigantului de pe piaţa de curierat, care şi-a extins în mai multe rânduri operaţiunile din Köln. Ultima extindere având loc în 2014, iar în momentul de faţă suprafaţa centrului UPS din aeroportul Köln se întinde pe o suprafaţă echivalentă cu 21 de terenuri de fotbal (105.500 mp), operează 300 de camioane şi dube şi 39 de avioane, dintre care 19 sunt proprii şi 20 închiriate.

    Am văzut operaţiunile firmei de logistică într-o zi obişnuită, iar coletele vâjâiau frenetic dintr-o parte în alta, pretutindeni era zgomot produs de maşinăriile ce alimentau mişcarea pachetelor. Reprezentanţii companiei ne-au asigurat că în timpul perioadei de cumpărături de Black Friday şi de sărbători volumul de muncă este şi mai mare, motiv pentru care şi angajează mai mulţi oameni; în astfel de perioade, chiar echipele de management sunt prezente pe liniile de sortare. „În asemenea perioade, toată lumea e «all hands on deck» (n.r. – toată lumea participă), având în vedere că mulţi din management şi-au început cariera în companie de la liniile de sortare”, spune unul dintre reprezentanţii UPS în timpul turului de prezentare a centrului logistic. Mare parte a angajaţilor sunt studenţi, care caută un venit în plus fără a fi nevoiţi să renunţe la şcoală. „Sunt foarte mulţi tineri aici, studenţi care pot să lucreze fără să fie nevoiţi să plece de la orele de la facultate. Îmi place mult colectivul aici, e foarte energic”, povestea o tânără al cărei job era să se ocupe de transportarea corectă a coletelor.

    Pachetele ce se plimbă pe benzi sunt scanate de mai multe ori, pentru a fi determinată destinaţia finală, apoi sunt plasate în cutii uriaşe ce sunt prinse prin nişte cleşti de podeaua avionului. În cazul transporturilor mici, coletele sunt încărcate direct în avion, cum este şi cazul avionului ce transportă marfă din şi spre România.

    Prezent pe piaţa din România din 1990, UPS operează în mod direct începând cu 2008; centrele sale de pe plan local se conectează la reţeaua globală UPS prin intermediul zborurilor zilnice dedicate de pe aeroporturile Otopeni, Timişoara şi Cluj-Napoca. UPS România are aproximativ 140 de angajaţi şi o flotă compusă din 100 de autovehicule; în prezent, filiala din România este condusă de Jim Kearney, care a fost numit în funcţie în luna martie a acestui an. El a preluat poziţia din România după ce fostul country director, Tim Helsen, a fost promovat pe aceeaşi funcţie la filiala din Olanda. Odată cu preluarea conducerii afacerilor UPS din România, Jim Kearney a devenit şi country manager pentru Ungaria şi Grecia. El şi-a construit cariera în cadrul grupului lucrând la UPS încă din 1989, când a fost funcţionar administrativ în cadrul departamentului financiar-contabil al UPS din Marea Britanie.

    Întrebat de ce a deschis cel mai recent sediul al UPS în România la Cluj, având în vedere că aveau un birou deja la Timişoara, Jim Kearney a argumentat această decizie prin faptul că în regiunea Centru-Nord a României activează multinaţionale şi companii mici în sectoare precum auto, confecţii şi producţie industrială. „Suntem interesaţi să ne creştem afacerea în aceste industrii”, spune executivul irlandez, care explică şi că noul hub permite ca angajaţii UPS să poată face livrări sau ridicări de colete sau mărfuri pe o perioadă mai lungă de timp în cursul zilei. Aspect important mai cu seamă în ce priveşte activitatea multinaţionalelor şi IMM-urilor care activează în industriile menţionate „şi care vor să se extindă pe pieţele internaţionale”, adaugă Jim Kearney. Tot el mai spune că România este o piaţă importantă pentru UPS şi că „strategia şi planurile noastre de aici nu diferă de cele din restul Europei. Intenţionăm să dezvoltăm afacerea pe toate segmentele – colete, expediţii mărfuri şi logistică contractuală. Volumul de exporturi al UPS din Europa a crescut cu peste 5%, faţă de 2015. Operaţiunile din România au contribuit la aceste rezultate”. Compania americană a înregistrat în 2015 venituri de 58,4 miliarde de dolari la nivel global, dintre care o bună parte vin de pe continentul european, care este a doua piaţă ca importanţă pentru americani, după SUA. Motiv pentru care UPS intenţionează să investească 2 miliarde de dolari în infrastructura europeană în perioada 2014-2019.

    Cel mai mare centru UPS din România este cel din Otopeni, cu o suprafaţă de 1.300 mp, din care cea mai mare parte este alocată depozitării şi operaţiunilor de sortare. „În viitor, dorim să creştem afacerea pe toate segmentele şi să profităm de oportunităţile oferite de dezvoltarea comerţului online, IMM‑urilor şi pieţelor în curs de dezvoltare şi, de asemenea, să creştem reţeaua globală UPS Access Point an de an”, declară Jim Kearney, care spune că serviciile de curierat oferă companiilor din România un acces mai flexibil la alte pieţe europene.

    În România UPS operează prin două entităţi juridice, UPS România şi UPS SCS România, cu afaceri cumulate de 185,5 milioane lei în 2015, cu 14% mai mari decât în 2014, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe. Piaţa de curierat din România, în care lider este compania românească Fan Courier, este în creştere, fiind estimată de unii jucători din piaţă la 400 milioane de euro în 2016.

  • De Ziua României, Ryanair oferă bilete la tarife care pornesc de la 4,99 euro. Vezi care sunt destinaţiile


    Compania aeriană low-cost Ryanair lansează astăzi, 1 decembrie, o promoţie extraordinară cu ocazia Zilei Naţionale a României, cu locuri la vânzare de la doar 4,99 de euro pe 20 de rute din Bucureşti, Craiova şi Timişoara, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Aceste tarife sunt valabile pentru călătorii în perioada 10 ianuarie – 28 februarie, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei.


    Aceste locuri promoţionale sunt acum disponibile şi pot fi rezervate numai până la miezul nopţii, vineri (2 decembrie), doar de pe pagina web a companiei.  

  • De Ziua României, Ryanair oferă bilete la tarife care pornesc de la 4,99 euro. Vezi care sunt destinaţiile

    Compania aeriană low-cost Ryanair lansează astăzi, 1 decembrie, o promoţie extraordinară cu ocazia Zilei Naţionale a României, cu locuri la vânzare de la doar 4,99 de euro pe 20 de rute din Bucureşti, Craiova şi Timişoara, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Aceste tarife sunt valabile pentru călătorii în perioada 10 ianuarie – 28 februarie, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei.

    Aceste locuri promoţionale sunt acum disponibile şi pot fi rezervate numai până la miezul nopţii, vineri (2 decembrie), doar de pe pagina web a companiei.  

  • Studiu: Comerţul şi construcţiile, cele mai bune industrii angajatoare din marile oraşe

    Construcţiile şi comerţul sunt cele mai bune industrii angajatoare din cele mai mari cinci oraşe ale României potrivit unui studiu care analizează forţa de muncă la nivelul regiunilor de dezvoltare ale României, aferent anului 2015, realizat de PIAROM.

    Comerţul adună aproape 75.000 de contracte de muncă în Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Cluj-Napoca şi Constanţa, în timp ce domeniul construcţiilor însumează peste 53.000 contracte de muncă, conform codului CAEN principal înregistrat la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, potrivit studiului realizat de Patronatul Investitorilor Autohtoni (PIAROM).

    În Bucureşti, cea mai mare industrie angajatoare este comerţul cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun, numărul contractelor de muncă fiind de 58.944 şi reprezentând 31,83% din totalul pe ţară. Alte două domenii care înregistrează peste 50.000 de contracte de muncă sunt activităţile de protecţie şi gardă (51.746 de contracte de muncă, reprezentând 43,63% din totalul pe ţară) şi activităţile de intermedieri monetare (cu 50.613 de contracte de muncă, reprezentând 82,29% din totalul pe ţară). Domeniul lucrărilor de construcţie a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale aduce, în Capitală, peste 29.000 de contracte de muncă. Zona IT este reprezentată de activităţile de realizare a softului la comandă, cu peste 19.500 de contracte de muncă, reprezentând 43,39% din totalul ţării. Cele peste 13.000 de contracte de muncă din sfera activităţilor de jocuri de noroc şi pariuri reprezintă aproape 50% din totalul ţării.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • „Culmea tupeului: să te plângi că românii nu mai vor să muncească degeaba!”

    Românii sunt printre cei mai prost plătiţi angajaţi din Europa, arată statisticile făcute la Bruxelles sau Bucureşti. Media este trasă în sus de câteva „insule”, cum sunt Bucureşti/Ilfov, Cluj-Napoca, Timişoara sau Sibiu.

    Restul ţării se zbate în sărăcie, iar unele firme se gândesc să profite de asta. Aşa zişii „investitori” vor să dea lovitura în România, unde ştiu că mâna de lucru este extrem de ieftină, şi oferă salarii de mizerie. Numai că, de ceva vreme, oamenii nu mai acceptă bătaia de joc. La un salariu minim pe economie, un angajat ia efectiv sub 1000 lei, mai exact 926 lei, bani care nu îi ajung pentru a trăi o lună.

    Pentru multinaţionalele din România, în aceste condiţii, în care costurile cu forţa de muncă sunt minime, profiturile sunt uriaşe. Numai că ţara noastră nu are aproape nici un beneficiu de pe urma acestora, fiindcă acest profit iese din ţară, pe diverse căi. Iar şefii multinaţionalelor se plâng că „românii sunt leneşi” şi că nu vor să muncească pe salarii minime, scrie banatulazi.ro

    Intr-o postare pe pagina sa de Facebook, Dragoş Pătraru are un mesaj dur pentru aceşti aşa-zişi investitori:

    „Vai, când vor înceta rahaturile astea de reportaje tv în care o firmă se plânge că nu găseşte forţă de muncă? Ba se plânge şi autorităţilor că nu găseşte oameni. Tâmpiţilor, ia dublaţi voi salariile! Nu vine nimeni? Triplaţi-le. Tot nu vine nimeni? Puneţi 2500 de euro lunar, plus casa, masa, transport. Aaa, mai bine mergeţi în Germania? Asta zic, mergeţi în Germania, românii nu mai vor să munceasca pe doi lei. Mama voastră de pomanagii! Asta e culmea tupeului. Să te plangi că românii nu mai vor să muncească degeaba. Vorba lui Dem Radulescu: Ce v-aş bate, ce v-aş bateee!”

  • „Culmea tupeului: să te plângi că românii nu mai vor să muncească degeaba!”

    Românii sunt printre cei mai prost plătiţi angajaţi din Europa, arată statisticile făcute la Bruxelles sau Bucureşti. Media este trasă în sus de câteva „insule”, cum sunt Bucureşti/Ilfov, Cluj-Napoca, Timişoara sau Sibiu.

    Restul ţării se zbate în sărăcie, iar unele firme se gândesc să profite de asta. Aşa zişii „investitori” vor să dea lovitura în România, unde ştiu că mâna de lucru este extrem de ieftină, şi oferă salarii de mizerie. Numai că, de ceva vreme, oamenii nu mai acceptă bătaia de joc. La un salariu minim pe economie, un angajat ia efectiv sub 1000 lei, mai exact 926 lei, bani care nu îi ajung pentru a trăi o lună.

    Pentru multinaţionalele din România, în aceste condiţii, în care costurile cu forţa de muncă sunt minime, profiturile sunt uriaşe. Numai că ţara noastră nu are aproape nici un beneficiu de pe urma acestora, fiindcă acest profit iese din ţară, pe diverse căi. Iar şefii multinaţionalelor se plâng că „românii sunt leneşi” şi că nu vor să muncească pe salarii minime, scrie banatulazi.ro

    Intr-o postare pe pagina sa de Facebook, Dragoş Pătraru are un mesaj dur pentru aceşti aşa-zişi investitori:

    „Vai, când vor înceta rahaturile astea de reportaje tv în care o firmă se plânge că nu găseşte forţă de muncă? Ba se plânge şi autorităţilor că nu găseşte oameni. Tâmpiţilor, ia dublaţi voi salariile! Nu vine nimeni? Triplaţi-le. Tot nu vine nimeni? Puneţi 2500 de euro lunar, plus casa, masa, transport. Aaa, mai bine mergeţi în Germania? Asta zic, mergeţi în Germania, românii nu mai vor să munceasca pe doi lei. Mama voastră de pomanagii! Asta e culmea tupeului. Să te plangi că românii nu mai vor să muncească degeaba. Vorba lui Dem Radulescu: Ce v-aş bate, ce v-aş bateee!”