BusinessMagazin

Tag: taxe

  • Românii vor plăti impozite pentru locuinţe mai mari cu 25%. Pentru firme taxele vor creşte cu 2.500%

    Analiza realizată de consultanţii fiscali Dragoş Pătroi şi Adrian Benţa împreună cu expertul contabil Robert Croitoru are în vedere principalele 50 localităţi care au făcut publice proiectele de hotărâre pentru taxele locale aplicabile în anul 2016, deoarece nu toate unităţile administrative au putut să pună în aplicare prevederea din Codul fiscal, fie din lipsa primarului, fie din lipsa Consiliului local, fie din alte cauze. Autorităţile locale au avut obligaţia ca până pe data de 7 noiembrie să adopte procentele de impozitare pentru locuinţe valabile în anul 2016.

    “Pentru prima dată în ultimii 25 ani impozitul pe locuinţe nu mai ţine cont de calitatea proprietarului persoană fizică sau persoană juridică ci de scopul utilizării clădirii. Astfel, impozitele sunt structurate în categoriile: folosirea clădirii în scop rezidenţial/locuinţă, cu cote de impozitare între 0,08% şi 0,2%; folosirea clădirii în activităţi economice (sedii PFA, sedii firmă, cabinete etc) cu procente de impozitare între 0,2% şi 1,3%, cu condiţia ca aceste clădiri să fie reevaluate/construite/ achiziţionate în ultimii 5 ani; folosirea clădirii în activităţi economice dar construcţia nu este reevaluată în ultimii 5 ani, când procentul este de 2% din valoarea clădirii”, se arată în studiu.

    În plus, prin noul Cod fiscal baza impozabilă pentru construcţii creşte după cum urmează: valoarea metrului pătrat de construcţie în anul 2016 este de 1.000 lei/metru pătrat, cu o creştere de 6,95% faţă de valoarea de 935 lei/ metru pătrat din anul 2015; creşterea indicelui de majorare a valorii construcţiei pentru măsurarea la exterior la procentul de 40%, respectiv la o valoare a indicelui de 1,4 faţă de o valoare a indicelui aplicabilă în 2015 de 1,2 când procentul de actualizare era de 20%; autorităţile locale pot majora cu până la 50% aceste procente.

    Astfel, creşterea pentru anul următor în cazul clădirilor nerezidentiale nereevaluate în ultimii 5 ani se situează la 2.493% în cazul tuturor celor 50 de localităţi. Pentru clădirile folosite în activităţi economice şi care nu au fost reevaluate în ultimii cinci ani, majorarea impozitului variază de la 249,32% în cazul unor lcoalităţi precum Bucureşti, Iaşi, Craiova sau Braşov la 1.869,86% în Râmnicu Vâlcea, Călăraşi, Turda şi Câmpina.

    Impozitele pentru clădirile rezidenţiale vor fi anul următor mai mari cu până la 25%, urmând să se situeze anul următor la 0,1% în cele mai multe dintre cele 50 de localităţi analizate.

    Cel mai redus nivel al impozitului pentru clădirile rezidenţiale se va situa anul următor la 0,8%, în Iaşi, Constanţa, Craiova, Piteşti, Sibiu, Baia Mare, Buzău, Botoşani, Piatra Neamţ, Bistriţa, după ce aceste localităţi au menţinut nivelul din 2015.

    Impozite mai mari de 0,1% vor plăti doar locuitorii din Turda – 0,3% (în urcare cu 275%), Tecuci – 0,2% (150%) şi Arad – 0,12% (50%). În Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi alte localităţi, impozitul se va situa la 0,1%, după o majorare, în cele mai multe cazuri, de 25% faţă de anul trecut.

    Cele mai mici impozite pentru clădirile nerezidenţiale reevaluate în ultimii cinci ani se situează la 0,2% (în urcare cu 249,32% faţă de anul anterior) în localităţi precum Bucuresti, Iaşi, Craiova, Braşov, Ploieşti, Brăila, Piteşti, Baia Mare, Buzău, Piatra Neamţ. Maximele pe acest segment vor fi consemnate în Râmnicu Vâlcea, Călăraşi, Turda şi Câmpina – toate cu 1,5%, după majorări de 1.869,86%.

    Astfel, pentru construcţiile destinate folosirii rezidenţiale, tendinţa primăriilor a fost să utilizeze, în principiu, aceleaşi procente de impozitare şi în anul 2016 însă impozitele cresc pe seama majorării valorii metrului pătrat de construcţie, şi după caz, a modului de măsurare a exterior a clădirii, situaţie aplicabilă pentru toate locuinţele din blocuri de persoane, când măsurarea la exterior a construcţiei ar presupune intrarea în incinta vecinului, notează autorii studiului.

    Pentru construcţiile cu destinaţie economică, în foarte puţine cazuri primăriile au aplicat nivelul minim de impozitare, mergând către procentul maxim. În plus, în mai multe cazuri s-a aplicat şi o majorare din cea permisă autorităţilor locale, de 50%.

    În cazul construcţiilor nereevaluate în ultimii 5 ani sau dobândite anterior unei perioade de 5 ani este impusă o cotă de impozitare de 2% din valoarea statistică a construcţiei, majorată faţă de anul curent prin creşterea valorii impozabile a unui metru pătrat de construcţie şi a modului de măsurare a exteriorului.

    Studiul acoperă impozitele pe locuinţe pentru un număr de peste 7 milioane de persoane, având ca sursă a datelor ultimul recensământ al populaţiei, calculele matematice putând să suporte modificări în funcţie de valoarea de piaţă a construcţiei, dacă se efectuează reevaluări, importantă fiind tendinţa.

    În acest sens, se observă că autorităţile locale au păstrat, în general, procentul mediu de impunere de 0,1% pentru clădirile cu destinaţie locuinţă, impozitând însă foarte aspru persoanele fizice ce desfăşoară activităţi economice când construcţiile sunt reevaluate/ dobândite în ultimii 5 ani, având o creştere de impozitare de circa 10 ori faţă de impozitul din anul curent şi o creştere de impozit de circa 25 de ori dacă construcţiile nu sunt reevaluate/ dobândite în ultimii 5 ani.

  • Un român are un depozit de 4.000 de lei la bancă. Ce SURPRIZĂ îi pregăteşte Guvernul anul viitor

    Mica amnistie fiscală dată de Guvern se dovedeşte a fi chiar una mică. Chiar dacă în vară, Guvernul a aprobat un proiect de lege care prevede, printre altele, anularea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate neachitate pentru persoanele care nu au declarate venituri, dar au obţinut sume de bani infime din cupoane sau dobânzi, de anul viitor acestea vo avea o mare surpriză. 

    „Am trimis, am sugerat un amendament când s-a rediscutat (Codul Fiscal). Le-am spus să ridice problema, că altfel ce facem, ajungem iar la amnistie? O să ajungem, iar la amnistie. Că de unde să plăteşti dacă nu ai câştigat?”, a comentat avocatul fiscal Gabriel Biriş.

    Un român are un depozit de 4.000 de lei la bancă. Ce SURPRIZĂ îi pregăteşte Guvernul anul viitor
     

     

  • Un român are un depozit de 4.000 de lei la bancă. Ce SURPRIZĂ îi pregăteşte Guvernul anul viitor

    Mica amnistie fiscală dată de Guvern se dovedeşte a fi chiar una mică. Chiar dacă în vară, Guvernul a aprobat un proiect de lege care prevede, printre altele, anularea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate neachitate pentru persoanele care nu au declarate venituri, dar au obţinut sume de bani infime din cupoane sau dobânzi, de anul viitor acestea vo avea o mare surpriză. 

    „Am trimis, am sugerat un amendament când s-a rediscutat (Codul Fiscal). Le-am spus să ridice problema, că altfel ce facem, ajungem iar la amnistie? O să ajungem, iar la amnistie. Că de unde să plăteşti dacă nu ai câştigat?”, a comentat avocatul fiscal Gabriel Biriş.

    Un român are un depozit de 4.000 de lei la bancă. Ce SURPRIZĂ îi pregăteşte Guvernul anul viitor
     

     

  • Cât câştigă un şofer Uber?

    Anul trecut Uber a anunţat că un şofer din New York care lucrează full time pentru Uber câştigă în medie 90.000 de dolari pe an.
    Şoferii au reacţionat şi au mărturist pentru Business Insider că nu câştigă în niciun caz atât de mult, căştigurile fiind undeva între 10.000-41.000 pe an.

    Emily Guendelsberger, jurnalist de la ziarul Philadephia City Paper, a decis să afle cât câştigă un şofer Uber şi s-a angajat la compania de ride-sharing.

    După 100 de curse, ea a câştigat 17 dolari pe oră. Numai că suma s-a diminuat când a extras 28%, procentajul fiind partea Uber, apoi încă 19% pentru cheltuieli (benzină etc), iar câştigul a ajuns la 9,34 de dolari pe oră.

    “Dacă aş lucra 10 ore pe zi, şase zile pe săptămână, cu o săptămână liberă, aş face aproximativ 30.000 de dolari pe an, înainte de a-mi plăti taxele”, a spus Guendelsberger. “Ca să fac 90.000 de dolari ar trebui să lucrez 27 de ore pe zi, 365 de zile pe an”, a adăugat ea.

  • STUDIU: Taxele pe băuturile carbogazoase par să determine o scădere a consumului acestora

    De peste un deceniu, creatorii de politici de sănătate publică şi reprezentanţii industriei băuturilor carbogazoase se contrazic în legătură cu ideea impunerii unei taxe majore asupra acestor băuturi răcoritoare. Autorii propunerii spun că o astfel de măsură ar putea lupta eficient împotriva obezităţii, reducând consumul de băuturi carbogazoase. Liderii acestei industrii au obiectat şi au spus că o astfel de taxă pur şi simplu nu va avea efect.

    Aceste discuţii au fost însă majoritar teoretice, deoarece niciun oraş mare, stat federal sau ţară nu a adoptat o astfel de taxă dorită de creatorii de politici de sănătate.

    Însă situaţia s-a schimbat de curând. În 2013, Mexicul a adoptat o taxă ce pare desprinsă direct din manualele de sănătate publică. Iar acum, dezbaterea teoretică din trecut pare să devină mai bine ancorată în realitate.

    Datele preliminare transmise de Guvernul mexican şi cercetătorii în sănătate publică din Statele Unite arată că taxa respectivă a determinat o creştere substanţială a preţurilor, care a generat la rândul ei o scădere a vânzărilor de băuturi îndulcite cu zahăr, în special în rândul celor mai săraci consumatori din această ţară. Efectele pe termen lung ale acestei politici rămân deocamdată necunoscute, dar taxa respectivă este lăudată intens de susţinătorii ei, care cer ca o taxă similară să fie impusă şi în Statele Unite.

    “Este exact ceea ce noi credeam că va face această taxă”, a spus Barry Popkin, profesor de nutriţie la Universitatea North Carolina, a cărui echipă de cercetători a realizat acest studiu.

    Ideea unei taxe pe băuturile carbogazoase este modelată, în anumite privinţe, după taxele asupra tutunului, adoptate de mai multe ţări şi state federale în ultimele decenii. Obiectivul acelor taxe nu a constat doar în creşterea veniturilor la bugetul de stat – deşi acesta a fost un fel de efect secundar plăcut -, ci şi în a-i descuraja pe oameni să cumpere ţigarete. O literatură de specialitate consistentă a fost construită de atunci, iar ea arată că preţurile ridicate au avut într-adevăr ca rezultat scăderea vânzărilor de ţigarete, în special în rândul tinerilor consumatori.

    Similar, taxa pe băuturi carbogazoase ar trebui aplicată producătorilor şi retailerilor, pentru ca preţurile mai mari să se reflecte în eticheta de raft, nu în casa de marcat. La fel ca în cazul taxelor pe ţigarete, autorii acestei propuneri vor ca taxa pe băuturi carbogazoase să fie suficient de mare, pentru ca acei clienţi finali să remarce diferenţa de preţ.

    Taxa din Mexic a respectat toate aceste recomandări. Îi costă pe producători 1 peso pentru fiecare litru de băuturi carbogazoase, fapt care duce la o creştere substanţială a preţului de raft, cu aproximativ 10%. Întrucât a fost aplicată distribuitorilor, orice creştere rezultată va fi evidenţiată în preţul de listă.

    Există trei etape esenţiale care trebuie parcurse pentru a se vedea dacă această taxă are un impact asupra sănătăţii publice:

    1. Această taxă duce la creşterea preţului băuturilor carbogazoase? – În teorie, taxa ar putea fi absorbită de producători şi comercianţi, iar clientul final să nu o simtă niciodată. Cercetătorii au considerat însă că adoptarea taxei se va traduce prin apariţia unor preţuri mai mari, iar în Mexic exact aşa s-a întâmplat.

    2. Creşterile de preţ pentru băuturile carbogazoase reduc consumul? Cercetătorii de la Universitatea North Carolina, în colaborare cu autorităţile pentru sănătate publică din Mexic spun că da. Pe parcursul ultimului an, s-a înregistrat o scădere de 6 procente pentru vânzările de băuturi carbogazoase, iar efectul pare să se intensifice, pe măsură ce ne apropiem de sfârşitul anului. Până în decembrie 2014 – ultimul an luat în calcul în acest studiu -, vânzările au scăzut cu 12 procente faţă de decembrie 2013. Cele mai pronunţate scăderi (ale consumului) au fost înregistrate în rândul mexicanilor cu cele mai mici venituri – scădere de 17% -, sugerând că taxa în sine, nu publicitatea din jurul taxei, a fost factorul determinant pentru scăderea consumului.

    3. Au scăzut ratele de obezitate şi diabet? – Această întrebare crucială a rămas deocamdată fără răspuns. Este posibil, de exemplu, ca persoanele care au renunţat la băuturile carbogazoase să înceapă să cumpere suc de mere care să conţină un număr similar de calorii, ce provin din zahăr natural (fructoză). Sau acei clienţi aleg să bea doar apă, dar să mănânce mult mai multă îngheţată. Potrivit anumitor studii, caloriile lichide nu oferă aceeaşi senzaţie de saţietate ca alimentele solide – sugerând că acele calorii pierdute nu vor fi înlocuite complet. Însă există prea puţine studii deocamdată despre ceea ce se întâmplă pe termen lung atunci când oamenii îşi schimbă obiceiurile de consum în privinţa băuturilor; aşadar, oamenii de ştiinţă vor avea nevoie de mai mulţi ani înainte de a şti dacă o mică scădere a consumului de băuturi carbogazoase se traduce în beneficii reale pentru sănătatea mexicanilor.

    Taxele par să afecteze vânzările producătorilor de băuturi carbogazoase. The American Beverage Association, care promovează interesele producătorilor de băuturi carbogazoase, militează cu vehemenţă împotriva acestor taxe. Asociaţia consideră că taxele ar arăta cu degetul, pe nedrept, doar către una dintre industriile existente pe piaţă, acuzând-o doar pe ea de apariţia unei epidemii de obezitate, în timp ce clienţii îşi procură pur şi simplu din altă parte celelalte calorii după care tânjesc.

    Aceeaşi asociaţie a reamintit o serie de studii anterioare despre taxele pe băuturile carbogazoase, realizate în Statele Unite şi Europa. În acele studii, consumul de băuturi carbogazoase nu a scăzut prea mult, iar rata obezităţii a rămas constantă, deoarece oamenii au făcut trecerea spre alte băuturi cu un conţinut caloric ridicat.

    Însă taxele analizate în acele studii erau mai mici decât cea adoptată în Mexic. De asemenea, cele din Statele Unite au venit sub forma unor taxe pe vânzări, iar ele au trecut neobservate de consumatori.

    Un singur oraş din Statele Unite a adoptat o taxă precum aceea din Mexic. Oraşul Berkeley din California a adoptat acciza de 1 penny per uncie pentru băuturile carbogazoase, în 2014, care a intrat în vigoare în martie 2015. Două echipe de cercetători au analizat primele 3 luni ale taxei din Berkeley şi au descoperit că preţurile la băuturile carbogazoase au crescut, însă cu o rată mai modestă decât aceea din Mexic. Nu se ştie deocamdată dacă locuitorii din Berkeley au cumpărat mai puţine băuturi carbogazoase.

    Cercetătorii din Berkeley au nevoie de mai mult timp pentru a aduna mai multe date despre ambele chestiuni. Însă ei cred, de asemenea, că Berkley ar putea fi o piaţă de testare neconcludentă. Berkeley este un oraş în care băuturile carbogazoase nu sunt foarte populare, iar cei mai mulţi dintre locuitori obişnuiesc să îşi conducă automobilele pe distanţe de câţiva kilometri pentru a-şi face cumpărăturile, iar magazinele ar putea fi deosebit de atente la competiţia preţurilor din apropiere. Dacă taxa pe băuturi carbogazoase din Berkeley nu va determina o schimbare a comportamentului de consum, atunci cercetătorii ar putea ajunge la concluzia că taxa pe băuturile carbogazoase ar putea să nu aibă o eficienţă prea mare la nivelul comunităţilor mici.

    David Frisvold, profesor-asistent de economie la Universitatea Iowa, care a colaborat la unul dintre studiile din Berkeley, alături de John Cawley, profesor de economie la Universitatea Cornell, a spus că un experiment mai bun în privinţa acestor politici publice ar permite oamenilor de ştiinţă “să compare rezultate obţinute în mai multe state” şi că, “la nivel mai larg, este posibil să apară reacţii diferite faţă de cele generate de pieţele mici, de la nivel local”.

  • Statele atacă corporaţiile. Multinaţionalele să-şi ia la revedere de la paradisurile fiscale

    Miniştrii de finanţe din întreaga lume au convenit vineri să schimbe regulile de impozitare a profiturilor şi a avertizat multinaţionalele că nu se vor mai putea folosi de mărimea lor şi prezenţa internaţională pentru a nu plăti taxe, informează Financial Times.

    Astfel, companiilor precum Google, Starbucks sau Amazon le va fi mai greu să-şi concentreze profiturile în ţări cu impozite scăzute şi în paradisuri fiscale. Această modificare promite să ducă la atragerea a până la 250 de miliarde de dolari pe an sub formă de venituri fiscale suplimentare, potrivit Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).

    Planul de combatere a evaziunii fiscale la nivelul corporaţiilor a fost realizat de peste 60 de guverne, aceasta reprezentând prima modificare a reglementărilor privitoare la impozitarea profiturilor companiilor din aproape un secol.

    Noile regului vor asigura o transparenţă sporită şi vor restricţiona utilizarea paradisurlor fiscale, fiind punctul final al unui proiect internaţional lansat cu doi ani în urmă de guvernele G20 ca reacţie la nemulţumirea stârnită de modul în care companiile evită plata taxelor.

    Cancelarul britanic George Osborne s-a angajat să transforme noile reguli în lege. “Oamenii s-au săturat să vadă că aceste corporaţii uriaşe evită plata impozitelor. Aici nu este vorba de impozite mari sau mici, ci despre plata impozitelor”, a spus Osborne.

    “Aceste reguli nu sunt un plan pentru nord sau pentru sud, nu sunt un plan pentru ţările dezvoltate sau pentru cele emergenete, ci un plan pentru toată lumea”, a declarat Michel Sapin, ministrul de finanţe al Franţei.

    Deşi multe guverne au luat deja măsuri menite să combată evaziunea fiscală la nivelul multinaţionalelor, există îndoieli privitoare la cât de uniform vor fi măsurile implementate.

  • Unde este cel mai bine să trăieşti dacă nu vrei să dai bani la stat. Ţările în care plăteşti cele mai mici taxe

    Atunci când se întreabă unde ar putea fi cel mai bine poziţionate, businessurile internaţionale acordă atenţie extremă taxelor din diferitele ţări. Chiar şi guvernele, de multe ori, se întrec între ele în competiţia pentru taxele percepute corporaţiilor.

  • FACEBOOK a plătit anul trecut impozit pe profit în Marea Britanie de numai 4.327 lire sterline

    Compania şi-a răsplătit anul trecut cei 362 de angajaţi din Londra cu acţiuni în valoare de 35,4 milioane de lire (47,7 milioane euro), astfel că divizia britanică a înregistrat o pierdere contabilă de 28,5 milioane de lire (38,4 milioane euro), arată datele financiare ale Facebook UK Limited.

    Pierderea a permis Facebook să plătească un impozit pe profit foarte mic în Marea Britanie, una dintre cele mai mari şi mai profitabile pieţe pentru reţeaua socială.

    Suma plătită ca impozit pe profit de Facebook este semnificativ mai mică decât cea colectată de fiscul britanic de la un angajat obişnuit.

    Astfel, o persoană cu salariul mediu de 26.500 lire sterline (35.750 euro) pe an, plăteşte impozit pe venit de 3.180 de lire (4.290 euro) şi o contribuţie la sistemul naţional de sănătate de 2.213 lire (2.985 euro).

    Suma plătită de Facebook în Marea Britanie sporeşte controversele din jurul mecanismelor complexe utilizate de compania IT pentru a-şi optimiza costurile cu taxele, potrivit publicaţiei britanice.

  • FACEBOOK a plătit anul trecut impozit pe profit în Marea Britanie de numai 4.327 lire sterline

    Compania şi-a răsplătit anul trecut cei 362 de angajaţi din Londra cu acţiuni în valoare de 35,4 milioane de lire (47,7 milioane euro), astfel că divizia britanică a înregistrat o pierdere contabilă de 28,5 milioane de lire (38,4 milioane euro), arată datele financiare ale Facebook UK Limited.

    Pierderea a permis Facebook să plătească un impozit pe profit foarte mic în Marea Britanie, una dintre cele mai mari şi mai profitabile pieţe pentru reţeaua socială.

    Suma plătită ca impozit pe profit de Facebook este semnificativ mai mică decât cea colectată de fiscul britanic de la un angajat obişnuit.

    Astfel, o persoană cu salariul mediu de 26.500 lire sterline (35.750 euro) pe an, plăteşte impozit pe venit de 3.180 de lire (4.290 euro) şi o contribuţie la sistemul naţional de sănătate de 2.213 lire (2.985 euro).

    Suma plătită de Facebook în Marea Britanie sporeşte controversele din jurul mecanismelor complexe utilizate de compania IT pentru a-şi optimiza costurile cu taxele, potrivit publicaţiei britanice.

  • A doua ofensivă irlandeză


    Pe holurile hotelului în care a avut loc conferinţa Ryanair defilau câteva tinere în uniformă bleumarin. Aflu că aplicau pentru postul de însoţitor de zbor organizat de agenţia de recrutare Crewlink, care oferă companiei aeriene Ryanair personal pregătit. Concursul a fost organizat în aceeaşi zi cu evenimentul de presă în care operatorul irlandez şi-a prezentat strategia pentru perioada următoare; numărul mare de participanţi la interviul Crewlink, precum şi tonul cu care David O’Brien, directorul comercial al Ryanair, şi-a început prezentarea de la Bucureşti, indică planurile ambiţioase de creştere a prezenţei pe piaţa locală. „Avem deja o prezenţă puternică în Europa Centrală şi de Est, vom creşte până în 2024 până la 160 de milioane de pasageri transportaţi, iar un mare procentaj din această creştere va fi în această regiune. În România vom creşte la peste un milion de pasageri anul viitor“, descrie O’Brien planurile operatorului irlandez pentru piaţa locală.

    Compania aeriană low-cost înfiinţată în urmă cu aproximativ 30 de ani şi-a câştigat renumele pentru agresivitatea cu care face concurenţă celorlalţi operatori aerieni prin cele mai mici preţuri, dar şi prin inflexibilitate în serviciile oferite pasagerilor. Anul trecut, de pildă, Ryanair a operat cu un tarif mediu la biletele de avion de 47 de euro, în timp ce tariful mediu practicat de competitori a fost de 156 de euro. Compania, care are peste 190 de destinaţii în 31 de ţări, a transportat astfel anul trecut 87 de milioane de pasageri şi a ajuns la un profit net de 523 de milioane de dolari. 25% din acesta a fost realizat prin intermediul taxelor adiţionale şi al serviciilor achiziţionate de pasageri la bordul aeronavelor. Cifrele înregistrează o îmbunătăţire semnificativă în 2015: cea mai recentă prognoză oferită de companie estimează că Ryanair va transporta până la finalul anului 104 milioane de pasageri, iar profitul va depăşi pragul de un miliard de euro şi va fi cuprins între 1,18 miliarde de dolari şi 1,23 miliarde de dolari în anul fiscal ce se va încheia în martie 2016, în creştere cu 25% faţă de previziunile iniţiale. Pe termen lung însă, ambiţiile Ryanair sunt şi mai mari: un studiu citat de companie arată că, până în 2024, unu din trei europeni ar putea călători cu ei, Ryanair devenind astfel responsabil de 39% din traficul total de pasageri din Europa.

    Ryanair nu este la prima experienţă pe piaţa locală: compania a operat începând cu 2009 din România de pe aeroporturile din Constanţa şi Târgu-Mureş, activitate care a încetat doi ani mai târziu din motive comerciale, potrivit reprezentanţilor companiei. Irlandezii şi-au reînceput activităţile de pe piaţa locală anul trecut, oferind cele mai scăzute tarife pentru Londra şi Dublin. Acestea s-au dovedit populare în rândul pasagerilor români, prin urmare compania a decis să crească numărul de rute de pe aeroportul Henri Coandă pentru anul următor la 8 şi să transporte de aici peste 1 milion de pasageri. Irlandezii vorbesc şi despre deschiderea unui centru de operaţiuni în România în iarna lui 2016, odată cu livrarea a 50 din noile aeronave, dintre care o parte vor fi disponibile şi din România. Ca parte a strategiei de extindere, Ryanair şi-a propus ca până în 2019 să ajungă la peste 3 milioane de pasageri transportaţi de pe aeroportul din Bucureşti.

    Deşi direcţia Ryanair este de creştere pe piaţa din România, aceasta va fi influenţată de taxele aplicate de aeroport operatorului, potrivit lui O‘Brien. „Nu căutăm o înţelegere exclusivă pentru Ryanair, nu ştim dacă celelalte linii aeriene au parte de astfel de înţelegeri, dar suntem totuşi surprinşi de dezinteresul aeroportului în ce priveşte planul nostru“, descrie O‘Brien lipsa de reacţie a reprezentanţilor aeroportului, la patru luni după ce i-a informat în ce constau planurile lor. Potrivit directorului comercial al Ryanair, selecţia destinaţiilor viitoare ale companiei se va face în funcţie de mediul de taxare de pe aeroportul Henri Coandă. Astfel, de anul viitor vor începe să opereze pe opt rute „sigure“ (Bologna, Bruxelles Charleroi, Dublin, Londra, Madrid, Milano Bergamo, Milano Malpensa, Roma Ciampino), urmând să stabilească următoarele destinaţii din cele 194 unde compania este deja prezentă în funcţie de modul cum decurg negocierile cu aeroportul. „România are o populaţie mare, prin urmare este importantă, piaţa trebuie privită în termeni de oportunităţi, iar faptul că atât de puţini oameni zboară din Bucureşti înseamnă că există oportunităţi, or, unde există oportunităţi, există interes, dar nu la orice preţ. Vom opera pe rutele simple, dacă asta ne forţează preţurile să facem, vom deveni mai îndrăzneţi în materie de rute şi în selecţia acestora în creşterea noastră dacă preţurile ne permit acest lucru“, explică O’Brien punctul de vedere al companiei, cunoscută pentru faptul că preferă aeroporturile mai puţin costisitoare.