BusinessMagazin

Tag: recesiune

  • Mai usor cu calculatoarele noi

    Criza financiara loveste companiile in punctele cele mai slabe, iar unul din ele e departamentul de IT. Marile companii, in special cele americane, au inceput sa fie mai atente cu cheltuielile pentru achizitia de echipamente hardware sau aplicatii software, pentru plata specialistilor din departamentul IT si pentru proiectele de IT in care investesc. Presa internationala scrie ca unele firme au decis sa reduca bugetele alocate pentru acest departament, in unele cazuri chiar la jumatate, din cauza temerii de o recesiune economica in SUA. Iar in ce priveste proiectele, managerii se orienteaza spre cele care asigura o recuperare rapida si substantiala a investitiei.
     
    Concluzia apartine analistilor companiei americane de cercetare a pietei Forrester Research care, in urma unui sondaj de opinie realizat recent in randul a aproximativ 950 de manageri de top din departamentele IT ale unor intreprinderi mari din Europa si America de Nord, au constatat ca 43% dintre companiile respon­dente si-au revizuit in scadere cheltuielile pentru produsele si serviciile IT. Dintre companiile americane, 49% au redus buge­tele alocate pentru IT, in Canada e vorba de 38%, iar in ce priveste Europa, 33% dintre companiile britanice, 32% dintre cele fran­ceze si 28% dintre firmele nemtesti si-au ajustat cheltuielile IT pentru anul acesta.
     
    “Diminuarea cheltuielilor de IT e legata direct de aria unde opereaza companiile”, constata John McCarthy, vicepresedinte si analist in cadrul Forrester Research, referindu-se la faptul ca firmele americane au redus bugetele de investitii pentru domeniul IT mai mult decat cele din Europa. Previzibil, industria financiara a fost cea mai prompta in reorganizarea activitatiilor de IT, scaderea bugetelor de profil fiind estimata de specialistii din domeniu la 20% in acest sector. In unele cazuri, determinanta n-a fost aici temerea de criza, ci un faliment ori o fuziune. Falimentul bancii de investitii Lehman Brothers, spre exemplu, va insemna o reducere a cheltuielilor cu tehnologia informatica, pe ansamblul sectorului, de 1,5 miliarde de dolari (aproximativ un miliard de euro), in timp ce fuziunea dintre Merrill Lynch si Bank of America se va traduce intr-o scadere de inca 2 miliarde de dolari (1,36 mld. euro) a investitiilor in IT. Pentru producatorii si distribuitorii de echipamente informatice, vestile nu sunt deloc bune. In cazul Microsoft, spre exemplu, industria financiara americana a realizat anul trecut 22% din vanzarile de software ale companiei. Dintr-un calcul realizat de analistii firmei de cercetare Gartner rezulta ca producatorii de computere, dar si cei de echipamente de retea sau de software ar putea inregistra anul viitor pierderi ce insumeaza 4,3 miliarde de dolari (2,9 miliarde de euro).
     
    Totusi, nu toti furnizorii de soft sau de echipamente hardware vor fi afectati. Unele dintre cele mai mari companii din industria IT, precum Hewlett-Packard sau IBM, au publicat recent rezultate financiare bune, o parte a castigurilor anuntate fiind atribuite afacerilor substantiale pe care cele doua companii le desfasoara in afara SUA. “Aceste companii sunt atat de mari si atat de diversificate din punctul de vedere al liniilor de productie si al amplasarii geografice, incat par sa reziste la aceasta criza”, puncteaza analistul McCarthy.
     
    Perspective pozitive exista in anumite sectoare si din punctul de vedere al bugetelor alocate tehnologiei informatice. In timp ce companiile din domeniul financiar, cel al utilitatilor si operatorii de telecomunicatii au avut cea mai mare nevoie de o ajustare a investitiilor in IT, cele din mass-media si divertisment cheltuiesc tot mai mult. Analistul John McCarthy a remarcat ca aceste din urma companii au nevoie stringenta de investitii mai mari pentru IT, atat timp cat informatia si divertismentul migreaza spre internet si spre mediile mobile. Asa se explica si cresterea de ansamblu cu 8% a cheltuielilor IT estimate pentru anul acesta, estimate de analistii companiei de cercetare Gartner la peste 3.400 de miliarde de dolari (2.305 miliarde de euro), intrucat companiile de media sunt asteptate sa echilibreze scaderile din zona financiara sau a furnizorilor de utilitati.
     
    “In mod cert, companiile mari din lume vor incepe sa calculeze mult mai atent cheltuielile IT pe care le au de facut”, a spus McCarthy. Aceasta prudenta nu va aduce insa neaparat o reducere substantiala a bugetelor pentru IT. Forrester Research, spre exemplu, considera ca pe ansamblu, situatia din acest an nu va fi chiar atat de grava in SUA, unde compania de cercetare estimeaza o crestere de 5,4% comparativ cu 2007, pana la 572 de miliarde de dolari (392,2 miliarde de euro). In schimb, pentru 2009 Forrester a coborat estimarile de crestere de la 9,4% la 6,1%, cifra oricum mai mare decat cea de anul acesta.
     
    Aproape paradoxal, unele dintre cele mai sigure locuri de munca intr-o astfel de perioada continua sa fie cele din domeniul tehnologiei. O serie de analisti si specialisti in resurse umane sunt de parere ca sectorul IT este mult mai in siguranta din acest punct de vedere decat multe alte domenii. Potrivit unui clasament facut de catre compania Jobfox, intr-un top al celor mai sigure si de succes 20 de meserii, cea de dezvoltator de software este considerata a doua cea mai sigura, iar cea de administrator de retele se claseaza pe locul al saselea.

  • Isarescu: Nu sunt motive solide pentru scenariul unei aterizari dure a economiei

    Regimul valutar bazat pe un curs de schimb flexibil si cele sapte reprize de majorare a dobanzii BNR au limitat semnificativ riscul unei aterizari dure a economiei, insa acesta inca este prezent, cat timp se mentine un decalaj insemnat intre deficitul de cont curent si finantarea acestuia prin intrari de investitii directe, afirma tuvernatorul Mugur Isarescu intr-un interviu acordat agentiei Mediafax.

     

    Cititi mai multe pe www.zf.ro
     

  • Mai multe state din Europa se confrunta cu recesiunea economica

    O perioada grea pentru Europa, pe care analistii o numesc recesiune. Pentru prima data de cand s-a introdus moneda unica europeana, cresterea economica in tarile europene este pe minus.

     

    Mai multe amanunte, pe www.protv.ro
     

  • Peste 1,5 milioane de romani au intrat deja in recesiune in Spania si Italia

    Declinul economiilor din Italia si Spania, unde muncesc legal peste 1,5 milioane de romani, ar putea subtia dramatic intrarile de valuta care contribuie la finantarea deficitului extern al Romaniei.

     

    Cititi mai multe pe www.zf.ro
     

  • Ce bine ca avem o criza




    “Vara, tipii cu greutate pleaca la mare/Tranzactiile in locul lor le fac asistentii/De-asta pietele prospera cand e-afara soare/Si bat recorduri cu-atata usurinta./Traderii de rand urca in cariera/Pe cand expertii se prajesc la soare/Iar faima lor creste odata cu piata/Spre piscuri deseori ametitoare./Acesta-i deci modelul sezonier la bursa/Si bine-ar fi sa-l tinem minte/Caci piata parca alearga-acum la cursa/Dar in septembrie se duce tot de rapa.”








     

    Versurile de mai sus ii apartin lui Michael Silverstein, fost senior editor la Bloomberg Financial News, care a publicat in ultimii ani diverse poeme satirice pe teme financiare. MarketWatch scrie ironic ca versurile de mai sus probabil au fost scrise inainte de luna iunie, cand nimic nu prevestea frenezia perversa de acum a pietelor, cand pare ca toata lumea face short selling, adica pariaza pe o viitoare scadere a actiunilor. Martea trecuta, contractele cu optiuni pe actiuni la bursa din New York ajunsesera la cifra record de 22,9 milioane, cu 2 milioane mai mult decat la fostul record din 8 noiembrie trecut, iar proportia intre pariurile pe scadere si cele pe cresterea actiunilor a fost de 1,28 la 1, preferinta pentru primele fiind constanta de la sfarsitul lui iunie incoace.

    Numai ca tot martea trecuta, Comisia Federala pentru Operatiuni Bursiere (Securities and Exchange Commission – SEC) a dat un ordin de urgenta ce ar trebui sa intre in vigoare la 21 iulie, prin care interzice o anumita tehnica de short selling agresiv impotriva a 17 mari grupuri financiare deja afectate de criza financiara ori in pericol de a fi afectate – de la Citigroup, Goldman Sachs, Morgan Stanley, JP Morgan Chase si Merrill Lynch pana la Barclays si BNP Paribas – precum si impotriva celor doua mari institutii de finantare a creditelor ipotecare din America, Fannie Mae si Freddie Mac, in cazul carora valoarea actiunilor s-a prabusit cu circa 80% de la inceputul anului.

     

    A gasit cumva SEC in acesti speculatori adevaratii vinovati pentru criza financiara ce se extinde de la o banca la alta? Poate ordinul SEC sa opreasca manevrele speculatorilor si astfel sa salveze onoarea si bilantul contabil al bancilor incluse pe lista? Cei mai multi comentatori inclina sa creada ca nu e vorba nici de una, nici de alta, ci de o incercare cam disperata de a opri adevarul financiar sa iasa la lumina – fiindca daca niste traderi de fonduri speculative mizeaza pe scaderea pretului unor anumite actiuni, o fac pentru ca intr-adevar cred ca acele actiuni au motive reale sa scada. In cazul de fata, e vorba de portofoliile nesanatoase create pe seama creditelor ipotecare, dar nu numai de ele, ci de intreaga politica de impachetare a riscurilor dusa de banci si care pana acum a facut ravagii in industria financiara din SUA si din Europa. Cu un an in urma, primele analize vorbeau de reduceri ale valorii contabile a activelor bancare cu un total de 400 de miliarde de dolari din cauza creditelor neperformante; in decembrie, estimarea a crescut la 800 de miliarde, pentru ca acum, un raport de analiza al fondului speculativ Bridgewater Associates sa vorbeasca de 1.600 de miliarde de dolari (circa o mie de miliarde de euro). Raportul afirma ca e improbabil ca bancile sa genereze suficient capital ca sa acopere pierderile si, inca mai alarmant, sustine ca proportia creditelor de nerecuperat provenite din piata primara, adica a debitorilor in principiu cat se poate de solvabili, e mult mai mare decat se crezuse. Mai exact, daca 90% din pierderile de pe urma pietei ipotecare secundare (cu risc ridicat) au fost deja eliminate din contabilitate, pierderile aduse de creditele pe piata primara ar urma sa ajunga la 500 de miliarde de dolari.

     

    Preocuparea SEC pentru speculatorii care fac pariuri pe viitoare caderi ale actiunilor poate aminti de figura legendarului trader Jesse “Laurie” Livermore, cel ce a facut short selling inainte de declansarea in 1929 a Marii Crize, fiind ulterior acuzat ca a grabit prabusirea burselor prin tehnica sa (care, de altfel, l-a imbogatit cu 100 de milioane de dolari exact pe seama crizei). Numai ca lucrurile sunt mai complicate decat si-ar dori SEC. Tehnica agresiva de short selling incriminata de SEC (vanzarea de actiuni fara ca ele sa fi fost in prealabil imprumutate de la brokeri) se practica de mult, numai ca ilegalitatile sunt greu de dovedit si eforturile de prindere a vinovatilor ar putea sa nu insemne decat un plus zadarnic de cheltuieli de timp si de bani.

    Mai important decat aceasta e insa faptul ca o protejare selectiva a marilor grupuri financiare poate dezechilibra piata, indreptandu-i pe speculatori spre bancile de dimensiuni medii – si in orice caz pune problema de principiu a justetei unei interventii administrative in mersul pietei. Problema s-a pus din plin pe tot parcursul de pana acum al crizei, de fiecare data cand autoritatile au anuntat cate o masura pe care au prezentat-o ca necesara pentru stapanirea crizei. De pilda, cand Rezerva Federala a eliberat de urgenta lichiditate in folosul bancilor care nu o mai puteau obtine din alta parte, cand presedintele Bush si Trezoreria au decis sa inghete pe cinci ani dobanda la creditele ipotecare pentru americanii amenintati cu evictiunea si cand Fed a orchestrat, in primavara, preluarea de catre JP Morgan Chase a bancii Bear Stearns, amenintata de colaps. Ori cand, in Europa, statul britanic a preluat administrarea bancii aproape falite Northern Rock, iar autoritatea monetara daneza a oferit garantii de lichiditate de circa 100 de milioane de euro bancii Roskilde, pentru a o feri de efectele expunerii pe piata creditelor imobiliare.

     

    “Pe termen scurt e clar ca guvernele incearca sa salveze institutii financiare aflate in dificultate, acordandu-le bani mai usor decat ar face-o in mod normal”, comenteaza Eugen Radulescu, consilier al guvernatorului BNR. “Pe termen scurt, astfel de masuri au un efect benefic, pentru ca prabusirea unor asemenea institutii ar arunca lumea financiara intr-un adevarat haos. Eu, sa fiu in locul lui Ben Bernanke, nu stiu daca as fi avut indrazneala sa fi intervenit in acest fel in care a facut-o.”

     

    Referirea la presedintele Rezervei Federale n-are in vedere numai curajul de a implica banca centrala a SUA in asemenea operatiuni, ci si un impact de alt gen asupra pietei. Comentatorii cu o ideologie a pietei libere mai ferma decat cea a actualilor oficiali ai administratiei (paradoxal) republicane au protestat de fiecare data: daca e vorba de cadrul strict al politicii monetare, unde Fed si-a facut datoria pe cat posibil, reducand succesiv dobanzile, foarte bine, dar de ce trebuie statul sa salveze niste banci lacome si niste datornici imprudenti? Controversa a devenit si mai aprinsa cand dominoul creditelor pierdute a ajuns la Fannie Mae si Freddie Mac, coloana vertebrala a pietei ipotecare americane, institutii care nu doar ca detin sau garanteaza aproape jumatate din totalul creditelor de profil, dar prin tranzactiile cu ipoteci si instrumente financiare bazate pe ipoteci asigura mare parte din lichiditatea acestei piete. E drept, analistii n-au tratat cu aceeasi masura salvarea unei banci ca Bear Stearns, unde politicilor imprudente de creditare li s-a adaugat frauda (vezi cazul arestarii a doi administratori ai unor fonduri speculative ale bancii) si sustinerea unor institutii atat de importante pentru mersul intregii economii americane precum Fannie Mae si Freddie Mac.

     

  • Cum se vinde recesiunea

    Toamna trecuta, NYC&Co a lansat prima campanie de marketing multimedia pentru a promova orasul New York in SUA si in alte zece tari. Valoarea investitiei, care se va desfasura pe parcursul unui an, va fi de 30 de milioane de dolari. Sloganul unuia dintre sporturile publicitare este cat se poate de elocvent: “Shop while the dollar drops” (“Cumpara cat mai scade dolarul”). Comerciantii din New York au inventat, intr-adevar, o reteta pentru a impulsiona vanzarile potential afectate de criza creditelor: prezinta New Yorkul drept cea mai buna destinatie de shopping din lume. Iar intr-o perioada in care dolarul pare ca nu se mai opreste din scadere, cumparaturile in Statele Unite s-au transformat in chilipiruri irezistibile pentru turistii din toata lumea. Lanturile de magazine si comisia de promovare a turismului in New York au incheiat parteneriate pentru campanii publicitare si servicii exclusiviste, toate destinate atragerii cumparatorilor straini.

    O asemenea initiativa n-ar fi functionat, probabil, daca New Yorkul n-ar fi fost oricum destinatia americana numarul unu pentru turistii straini. “Sunt atat de multe de vazut si de facut in acest oras, iar in aceasta perioada starea dolarului este cea mai buna scuza pentru a veni aici”, spune George Fertitta, presedintele NYC&Co, comisia pentru turism a orasului. Iar reprezentantii magazinelor spun ca shoppingul la New York are atat de mare succes in randul strainilor, incat acestia aterizeaza in oras cu o valiza si pleaca adesea cu mai multe, incarcate cu haine, pantofi si bijuterii.

    Vara trecuta, cand Saks Fifth Avenue, una dintre cele mai cunoscute adrese pentru amatorii de lux, a deschis un etaj intreg dedicat pantofilor, aproape o suta de europeni s-au imbarcat imediat intr-un charter pentru a vedea cu ochii lor 10022-SHOE, departamentul de pantofi al magazinului. Ei au fost doar o foarte mica parte dintre clientii straini care au cheltuit aproape 2,9 miliarde de dolari anul trecut la cumparaturi in New York, transformand magazinele din metropola americana in imense centre de profit. Conform NYC&Co, 46 de milioane de turisti au vizitat orasul in 2007, cu 5% mai mult decat anul precedent. Dintre acestia, 8,5 milioane au fost turisti straini, ceea ce inseamna o crestere cu 20% fata de 2006. Iar totul se intampla in conditiile in care sucursalele acelorasi branduri, localizate in alte parti ale SUA, au raportat vanzari in scadere din cauza crizei creditelor.

    “Cei care vin la Saks sunt obisnuiti sa calatoreasca pentru cumparaturi la Londra, Paris sau Milano, pentru ca provin din orase care nu sunt atat de generoase din punctul de vedere al posibilitatilor de shopping”, explica Suzanne Johnson, senior vicepresedinte la Saks si general manager al magazinului de pe Fifth Avenue. Magazinul ofera un pachet VIP prin care potentialul cumparator capata acces la serviciile unui “personal shopper” si la un pranz intr-unul dintre restaurantele din incinta. Saks a incheiat si un parteneriat cu 10 hoteluri de lux, care acorda oaspetilor ce petrec peste trei nopti acolo o sesiune de shopping alaturi de un “personal shopper”, discounturi de 15%, precum si cafea si deserturi la unul dintre cele trei restaurante. Saks colaboreaza si cu ziarul britanic The Daily Telegraph, ai carui cititori pot castiga o excursie de patru zile la New York, ce include accesul la un eveniment unde vor participa Michael Fink, vicepresedintele magazinului si Hillary Alexander, editorul de moda al cotidianului. Alti retaileri, precum Bloomingdale’s, au incercat inca de mai multi ani sa atraga consumatorii straini. Magazinul a creat un departament de marketing pentru piata internationala cu 15 ani in urma. “A fost ca un fel de recunoastere a faptului ca avem un segment important de clienti straini pe care insa nu ii serveam prea bine”, spune Anne Keating, senior vicepresedinte al departamentului de relatii publice al magazinului. Asa incat Bloomingdale’s a dezvoltat un centru pentru clienti, idee extinsa si la magazinele din Miami, Chicago si San Francisco.

    Cu doi ani in urma, Bloomingdale’s a triplat dimensiunile centrului si a imbogatit ofertele promotionale, care acum includ cupoane de reduceri, cadouri pentru clienti, posibilitatea de a livra produsele achizitionate la hotelul unde este cazat clientul, “personal shoppers” care ii pot consilia pe cumparatori in 17 limbi straine si angajati care vorbesc 41 de limbi straine. Bloomingdale’s a lansat si o campanie prin care incearca sa ii faca pe turistii din New York sa le treaca portile; compania a organizat traininguri speciale cu soferii de autobuz si cu ghizii locali, pentru a include in povestile despre oras si detalii legate de magazinul Bloomingdale’s. Directorii magazinului spun ca eforturile au dat roade. Anul trecut, achizitiile facute de clientii straini au crescut cu 35% comparativ cu 2006, principalii cumparatori fiind din Marea Britanie, Canada, Irlanda, Brazilia, Germania, Australia, Franta si Italia.

    New Yorkul ca destinatie de shopping a inspirat inclusiv casele de bijuterii, care au folosit motive legate de metropola pentru colectiile proprii. Casa Piaget a lansat o colectie speciala dedicata atat New Yorkului, cat si Parisului, denumita “Limelight Paris-New York”, care cuprinde 15 ceasuri si 61 de piese de giuvaergerie. In cazul New Yorkului, designerii brandului au ales simboluri arhitecturale clasice ale orasului, precum Statuia Libertatii si Chrysler Building, pentru a crea ceasuri, cercei sau inele. De exemplu, modelul ceasului Piaget Tourbillon Relatif infatiseaza 12 dintre cei mai faimosi zgarie-nori din Manhattan si este produs in editie limitata de 3 exemplare. Diadema Miss Liberty a fost folosita ca element pentru cercei, pandantive sau cadrane pentru ceasuri, iar papionul ce duce cu gandul la celebrele music-hall-uri de pe Broadway a fost redat sub forma de ceas cu un cadran ascuns de un nod de diamante.

    Comerciantii sunt insa constienti ca este o idee riscanta sa se bazeze exclusiv pe clienti straini pentru a compensa scaderea vanzarilor din celelalte orase ale Americii. Totusi, considera ca modelele aplicate de magazinele din New York ar putea fi o solutie pentru revitalizarea vanzarilor din restul Statelor Unite, pentru ca a-ti rasfata clientul si a-i face surprize este cel mai eficient mod de a-l atrage si de a-l face sa revina. “Viitorul magazinelor de lux nu inseamna doar ceea ce vand, ci si cum vand. Popularitatea unui magazin este adusa nu numai de produsele, ci si de experienta pe care o vinde”, conchide Pam Danziger, consultant pe piata luxului si autor al cartii “Shopping: Why We Like It”.

  • Cat de rau ne va fi din vara

    “Nici sa vreau si n-as putea sa fiu optimist anul acesta”, spune Dragos Cabat, presedintele Asociatiei Analistilor Financiari (CFA), referindu-se la evolutia pe care o anticipeaza pentru economia romaneasca in anul 2008. Romania nu are cum sa fie izolata de turbulentele prin care trec acum pietele americane, iar criza ce se va resimti tot mai puternic din a doua jumatate a anului si pe continentul european, in opinia lui Cabat, va afecta si economia romaneasca.

    Suferind de propriile boli (o inflatie in crestere de anul trecut si fara perspectiva prea apropiata de a reveni pe fagasul trasat de banca centrala si un deficit extern ce a explodat sub presiunea consumului din import), economia romaneasca resimte si mai acut sentimentele negative ale investitorilor fata de pietele emergente. Lucru ce s-a vazut deja in pierderile de pe piata de capital (circa 30% de la inceputul anului) sau pe piata valutara, unde leul se depreciaza aproape constant.

    Putini au fost cei care, in urma cu mai bine de jumatate de an, cand au aparut primele pierderi cauzate de criza creditelor ipotecare din SUA, au anticipat cat de serioase si indelungate vor fi efectele. Nici bancherii romani nu au prevazut atunci cat de puternic va resimti economia romaneasca aceasta criza, cei mai multi prognozand ca lucrurile se vor linisti spre jumatatea anului 2008. Acum, cand aproape ca nu trece o zi fara vesti de pierderi masive pe pietele din SUA, cand recesiunea bate la usa economiei americane si tot mai multi analisti vad si Europa afectata de aceasta criza, si analistii romani isi modifica asteptarile.

    “Ceea ce s-a intamplat in ultima perioada pe piata valutara imi arata ca lucrurile nu se vor calma dupa prima jumatate a anului, iar volatilitatea leului va continua sa fie mare”, spune Lucian Anghel, economist-sef al BCR. Reactionand la vestile proaste acumulate in economia americana (unde colapsul bancii Bear Stearns si achizitia ei de catre JP Morgan e doar un episod), jucatorii straini se indreapta spre investitii considerate sigure, asa cum este aurul (al carui pret a explodat, atingand 1.000 de dolari pe uncie) sau petrolul (care a depasit saptamanile trecute 110 dolari barilul).

    In acest context general, “a devenit clar ca multe monede ale tarilor emergente in¬cep sa piarda teren din cauza presiunilor”, se arata intr-un raport de saptamana trecuta al bancii de investitii daneze Danske Bank. Notand ca acum cele mai afectate de aceste presiuni sunt tarile cu nevoi ridicate de finantare, asa cum sunt Romania si Ungaria, danezii recomandau in acelasi raport iesirea de pe pozitiile in forinti si lei. Asemenea decizii nu ar face decat sa puna si mai multa presiune pe deprecierea monedei nationale, in conditiile in care atunci cand isi inchid pozitiile strainii trebuie sa cumpere euro vanzand lei si accentueaza astfel deprecierea monedei nationale. Astfel de miscari sunt de altfel motivul pentru care si analistii romani anticipeaza si in perioada urmatoare “viata grea” pentru moneda nationala.

    “Leul va continua sa fie in corzi”, spune Ionut Dumitru, seful departamentului de cercetare macroeconomica al Raiffeisen Bank. “Banca centrala e insa si vegheaza”, adauga insa Dumitru, explicand ca BNR nu va lasa probabil sa apara deprecieri majore ale leului, dat fiind ca o astfel de evolutie ar afecta inflatia. Anticipand ca raportul euro/leu va atinge curand si valoarea de 4 lei/euro, si Dragos Cabat, presedintele Asociatiei Analistilor Financiari (CFA), spune ca banca centrala nu va lasa leul “din mana” chiar de tot. “Daca ar face-o, ar ajunge direct spre spre 4,2-4,5 lei/euro”, crede Cabat, insa in aceasta situatie inflatia ar fi intru totul compromisa.

    Deja, pe trendul de crestere inceput anul trecut, nivelul inflatiei a ajuns in februarie 2008 la maximul ultimilor doi ani, marcand o crestere de 7,97% fata de aceeasi luna a anului precedent, potrivit datelor publicate de Institutul National de Statistica. Teoretic cel putin, ritmul ar trebui sa se plafoneze in trimestrul al doilea si sa urmeze un ritm clar de dezinflatie in a doua jumatate a anului, dupa spusele guvernatorului BNR, Mugur Isarescu. Pentru acest an BNR a revizuit deja in februarie in crestere cu 1,6% prognoza de inflatie, pana la 5,9%, insa multi dintre analistii romani sau straini privesc cu scepticism acest obiectiv. Recent, un raport al Consensus Economics (grupand estimarile a 12 banci si institutii internationale) nota o reevaluare in crestere a prognozelor privind inflatia medie din Romania, pana la 6,5%, dupa ce in urma cu trei luni nivelul prognozat era de 5,5%.

    In aceste conditii, daca presiunile de depreciere a leului vor continua, spune analistul-sef al Raiffeisen, este probabil ca banca centrala sa decida majorarea dobanzii de referinta chiar peste nivelul de 9,5% – nivel pe care, anticipa el in saptamana premergatoare sedintei Consiliului de Administratie (inainte de inchiderea editiei), BNR il va stabili pe 26 martie. Tot la “minim 9,5% pe 26 martie, dar cu perspectiva de a creste ulterior la 10%”, vede si Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, senior economist al ING, nivelul dobanzii de referinta. In opinia sa, excesul de cerere inca prea ridicat, chiar si dupa trei majorari ale dobanzii operate de BNR in ultimele trei luni si de frana (teoretic) pusa in calea consumului de scumpirea creditelor, este motivul pentru care ar putea fi luata o astfel de decizie.

  • CEO Vodafone: Multi romani inca nu-si imagineaza ce inseamna recesiunea

    Inca un semnal privind deteriorarea perceptiei externe privind Romania: agentia europeana de evaluare Fitch a anuntat inrautatirea perspectivei de rating de tara de la stabila la negativa. Motivul invocat? Acelasi deficit extern, pe care analistii agentiei il vad majorat la niveluri "deconcertant de mari, dupa standardele globale actuale sau istorice". Romania este tratata la pachet cu Bulgaria, Letonia si Estonia.

    Anuntul Fitch a avut imediat efect pe piata valutara, cotatiile incepand sa urce iar spre 3,74 lei/euro dupa ce la inceputul zilei coborasera usor sub pragul de 3,70 lei/euro.

    Click aici pentru a citi continuarea acestui articol.