Tag: proteste

  • Piaţa Universităţii, ocupată de protestatari. Incidente violente între jandarmi şi manifestanţi (VIDEO)

    Aproximativ 400 de persoane s-au adunat la ora 14 în Piaţa Universităţii. Oamenii, de toate vârstele şi invocând diverse probleme sociale – salarii mici, pensii reduse, lipsa locurilor de muncă, problemele legate de taxa auto şi reforma din sănătate – au scandat lozinci pentru demisia preşedintelui Traian Băsescu şi a Guvernului.

    În jurul orei 18 a izbucnit un incident cu jandarmii, după ce protestatarii au ieşit în bulevard, blocând traficul rutier dinspre Piaţa Romană spre Universitate. Apoi, unii manifestanţi au decis să plece spre Palatul Cotroceni, iar alţii au hotărât să rămână la Universitate. O parte a protestatarilor s-au îndreptat spre Palatul Cotroceni, în timp ce alţii au rămas în Piaţa Universităţii, blocând bulevardul.

    Ulterior, o parte dintre cei plecaţi la Cotroceni s-au întors în piaţă, moment în care au început ciocnirile cu jandarmii care au încercat să-i împiedice să reocupe locul, folosind inclusiv gaze lacrimogene. Cinci jandarmi şi un cameraman de la Antena 3 au fost răniţi, unul dintre jandarmi şi cameramanul fiind răniţi la cap de pietre aruncate spre ei de manifestanţi. Serviciul de Ambulanţă Bucureşti şi SMURD au intervenit pentru a acorda îngrijiri medicale pentru aproape 20 de persoane. Jandarmii au reţinut pentru tulburarea ordinii publice 41 de persoane. Evacuarea pieţei a avut loc în jurul miezului nopţii.

    Proteste au avut loc sâmbătă şi la Cluj, Craiova, Galaţi, Drobeta Turnu-Severin, Iaşi, Constanţa, Braşov, Ploieşti, Timişoara şi Târgu-Mureş.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Protestele antiprezidenţiale continuă. Sute de oameni au ieşit în stradă (VIDEO)

    În ultimele trei zile, în ţară au fost mai multe proteste iniţiate ca acţiuni de solidaritate faţă de doctorul Raed Arafat. Sâmbătă, proteste sunt în derulare în mai multe oraşe, respectiv Cluj, Târgu Mureş, Timişoara, Constanţa, Bucureşti, Iaşi şi Craiova.

    La Cluj, protestatarii au cerut alegeri anticipate, au strigat “Demisia”, “Trădătorul!” şi l-au huiduit pe preşedintele Băsescu.

    Chiar dacă preşedintele Traian Băsescu a anunţat vineri că va cere premierului să retragă proiectul legii sănătăţii dacă nimeni nu îl vrea, iar ministrul Sănătăţii a retras imediat actul, totuşi oamenii nu au încetat protestele. Nici apelul lui Raed Arafat prin care cerea oamenilor să nu iasă în stradă nu a avut succes.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Poliţia din New York a arestat 68 de militanţi din cadrul mişcării Occupy Wall Street

    Una dintre persoanele arestate este acuzată că a înfipt o pereche de foarfece în mâna unui poliţist, potrivit aceleiaşi surse. “Sunt 68, inclusiv persoana arestată pentru agresiune”, a declarat un purtător de cuvânt al poliţiei din New York, duminică seara. Câteva sute de militanţi din cadrul mişcării anticapitaliste Occupy Wall Street (OWS), care contestă puterea elitelor financiare şi politice din ţară, au intrat în parcul Zuccotti – pe care membrii mişcării îl ocupau înainte de a fi evacuaţi în noiembrie – pentru a petrece Revelionul acolo.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Time: Personalitatea anului 2011 – Protestatarul

    Textul de pe copertă adună toate acestea în cel mai simplu mod cu putinţă: “De la Primăvara arabă la Atena, de la Occupy Wall Street la Moscova”. Iar motivaţia continuă: “Pentru că a captat şi subliniat un sentiment mondial, cel al speranţei pentru o schimbare, a dat jos guverne şi idei preconcepute, a combinat cele mai vechi tehnici cu cele mai moderne tehnologii, pentru a pune în lumină demnitatea umană şi a îndreptat planeta spre un secol XXI mai democratic, deşi, uneori, mai periculos”, Protestatarul i-a depăşit pe Kate Middleton, soţia prinţului William sau pe amiralul William McRaven, care a coordonat operaţiunea de lichidare a lui Osama Bin Laden.

    Time desemnează personalitatea anului din 1927, când a fost aviatorul Charles Lindberg; au mai apărut mulţi alţii, printre care Hitler în 1938, computerul în 1982, Baby Boomers în 1966 sau Mark Zuckerberg anul trecut.

  • În plină răzmeriţă populară, Egiptul cere ajutorul FMI (VIDEO)

    Ministrul de finanţe Hazem el-Beblawi a declarat duminică pentru Reuters că va cere FMI să vină să negocieze, urmând ca discuţiile să se bazeze pe cele începute lunile trecute, când însă autorităţile militare ale ţării au renunţat la idee, din dorinţa de a evita îndatorarea externă a ţării.

    Declaraţiile ministrului vin într-un moment de maximă tensiune, în care pentru a doua zi consecutiv, poliţia egipteană se luptă cu protestatarii la Cairo. În preajma pieţei Tahrir, centrul manifestaţiilor din februarie pentru înlăturarea de la putere a lui Hosni Mubarak, poliţiştii înfruntă circa 5.000 de protestatari, pe care îi combat cu bastoane, gloanţe de cauciuc şi gaze lacrimogene.

    Sâmbătă, doi oameni au murit – unul la Cairo, altul la Alexandria – şi 676 au fost răniţi în cursul violenţelor care au marcat capitala egipteană şi alte oraşe din ţară. Un număr de 55 de manifestanţi au fost arestaţi, conform unui oficial din Ministerul de Interne care a dorit să-şi păstreze anonimatul. Protestele sunt motivate de ritmul lent al reformelor democratice şi de faptul că generalii egipteni care i-au luat locul lui Mubarak nu mai vor să părăsească puterea în favoarea unui guvern civil.

    “Violenţele de ieri ne arată că Mubarak e încă la putere”, a declarat pentru AP un protestatar rănit la frunte de un glonţ de cauciuc. Manifestanţii, care au aruncat cu pietre şi sticle în poliţişti, au blocat piaţa Tahrir, strigând “Libertate, libertate!”, şi au încercat să campeze aici, la fel ca la manifestaţiile din februarie.

    La finele lui octombrie, o misiune a FMI care a vizitat Egiptul ca să studieze necesităţile de finanţare ale ţării a comunicat că instituţia n-a primit nicio cerere oficială de împrumut. La 16 noiembrie, guvernul a anunţat că Egiptul va primi o finanţare de 200 de milioane de dolari de la Fondul Monetar Arab, cu sediul în Abu Dhabi, urmând ca o nouă tranşă să fie furnizată în decembrie.

    Până acum, Egiptul a primit susţinere financiară în valoare de 1 miliard de dolari de la statele Golfului, pentru acoperirea deficitului bugetar care s-a mărit după înlăturarea lui Mubarak. Guvernul estimează un deficit de 8,6% din PIB în anul financiar care se va încheia în iunie 2012, în timp ce deficitul pentru anul financiar 2010-2011 a fost estimat la 9,5% din PIB.

  • Manifestaţii la Londra: 10.000 de studenţi au protestat faţă de creşterea taxelor de înscriere la universitate

    Organizatorii sperau ca la această manifestaţie din centrul capitalei britanice să participe aproximativ 10.000 de persoane. Studenţii protestatari urmează să treacă în apropiere de o tabără instalată de militanţi anticapitalişti în faţa catedralei Saint Paul. Poliţia, care a fost dur criticată pentru modul în care a gestionat şi reacţionat atât faţă de manifestaţiile studenţilor de la sfârşitul lui 2010, cât şi în timpul revoltelor din august, a mobilizat, de această dată, aproximativ 4.000 de oameni, care au primit autorizaţia să utilizeze gloanţe de cauciuc în caz de confruntare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O persoană a murit, peste 70 au fost rănite în cursul protestelor din Grecia (VIDEO)

    Sute de tineri anarhişti s-au manifestat cu violenţă, ajungând să atace cu cocteiluri Molotov şi pietre nu numai poliţia, ci şi pe unii dintre cei peste 50.000 de demonstranţi paşnici care protestează în capitala Greciei contra planului guvernamental de reducere a datoriei publice prin tăierea drepturilor salariale a 30.000 de bugetari, reducerea pensiilor şi majorarea fiscalităţii. Planul condiţionează primirea următoarei tranşe de bani de la UE şi FMI.

    Ciocnirile de joi s-au petrecut pe fondul celei de-a doua zile a grevei generale care a afectat deopotrivă transporturile publice, şcoli, vămi, spitale de stat. Greva a fost convocată de sindicate reprezentând circa jumătate din totalul de 4 milioane al forţei de muncă din ţară, precizează Reuters. La grevă s-au asociat şi alte grupuri profesionale, de la lucrătorii din salubritate la marinari şi jurnalişti.

    Anarhiştii au dat foc grămezilor de gunoi neridicat şi au smuls dale din faţadele clădirilor şi din caldarâm, spre a le arunca în poliţişti, iar ulterior au ajuns să se încaiere şi cu unii dintre civilii participanţi la protestele din faţa clădirii Parlamentului. Cel puţin şase persoane au fost arestate şi alte 24 reţinute, iar şase poliţişti au fost răniţi, afirmă agenţia AP. Forţele de ordine au folosit masiv gaze lacrimogene pentru a-i îndepărta pe demonstranţi.

    Miercuri, în prima zi de proteste, au ieşit în stradă peste 125.000 de oameni, demonstraţiile fiind marcate de apariţia aceloraşi anarhişti violenţi.

    Guvernul elen a anunţat că, fără următoarea tranşă din împrumutul de la UE-FMI, în valoare de 8 miliarde de euro, va rămâne fără bani disponibili la jumătatea lunii noiembrie.

    În parlament, unde socialiştii (care au o majoritate de patru locuri în legislativ) au ameninţat că nu vor vota restrângerea drepturilor salariale ale bugetarilor, ministrul de finanţe Evangelos Venizelos le-a adresat un apel aproape disperat, spunând că dacă noul pachet de austeritate nu va fi aprobat, atunci nici nu mai e nevoie ca Grecia să participe la reuniunea de sâmbătă şi duminică a liderilor eurozonei, fiindcă ţara “va fi expusă primejdiei unor evoluţii iraţionale şi va fi luată din nou de ţap ispăşitor asupra căreia vor fi aruncate toate eşecurile istorice, politice şi instituţionale ale Europei”.

  • Bănci atacate şi maşini incendiate în centrul Romei, în timpul manifestaţiei “indignaţilor”. Violenţele s-au soldat cu 70 de răniţi

    Şaptezeci de persoane au fost rănite, dintre care trei grav, în cursul violenţelor înregistrate sâmbătă la Roma. Incidentele s-au produs în apropiere de Colosseum, unde zeci de mii de persoane manifestează în cadrul zilei mondiale de protest faţă de problemele generate de criza economică şi de puterea financiară. La scurt timp după demararea manifestaţiei, grupuri mici de persoane au spart vitrinele a două bănci de pe strada Cavour, cu ajutorul unor panouri de circulaţie, după care au fugit şi s-au amestecat printre manifestanţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Prima zi mondială a “indignaţilor” a reunit zeci de mii de oameni, fiind marcată de violenţe. Şeful Wikileaks a condus protestul de la Londra

    Sub sloganurile “Popoarelor din lume, ridicaţi-vă” sau “Ieşi în stradă, creează o nouă lume”, “indignaţii” au făcut apel la manifestaţii în 951 de oraşe din 82 de ţări, potrivit site-ului 15october.net, care protestează faţă de precaritatea legată de criză şi puterea finanţelor.

    Sâmbătă seara, în faţa celebrei Times Square din New York, poliţia americană a arestat 71 de persoane, în urma unei manifestaţii împotriva Wall Street la care au participat mii de persoane, potrivit unui bilanţ al poliţiei. Manifestanţii au fost imediat îmbarcaţi în furgonete ale poliţiei. Anterior, poliţia călare a respins manifestanţii care încercau să intre în piaţă. O persoană a fost rănită în momentul în care a căzut pe jos, după ce mulţimea a început să alerge.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • #15octombrie. Sunteţi de acord cu mişcarea “Occupy Wall Street”? (FOTO, VIDEO)

    “N-o să vedeţi o singură revendicare de la mişcarea asta. O să vedeţi mii, fiindcă aşa funcţionează o democraţie, cu mii de voci”, scrie utilizatorul “roguedeath98” pe YouTube, comentând un clip legat de mişcarea “Ocupaţi Wall Street-ul”. La începutul manifestaţiei, faptul că nu exista o singură revendicare sau listă de revendicări acceptate de majoritatea protestatarilor era un cusur: pe bună dreptate, reporterii şi comentatorii s-au întrebat ce anume vor demonstranţii, pentru ce ies în stradă şi-şi întind corturi în parcul Zuccotti şi s-au declarat miraţi că nu pot găsi un răspuns mulţumitor (e departe de realitate ideea că toţi protestatarii ar subscrie unor idei precum “garantarea unui salariu indiferent dacă primitorul este angajat sau nu” ori “investiţii de un trilion de dolari în infrastructură”, înşirate de un utilizator al primului site ale mişcării, OccupyWallSt.org şi ridiculizate de Fox News).

    Patru săptămâni mai târziu, lipsa unui program unic ajunsese un avantaj. Nu doar pentru că se apropia data de 15 octombrie, când manifestaţiilor din SUA li s-au alăturat oameni din aproape 80 de ţări, începând cu “indignaţii” spanioli şi greci care îşi ocupaseră propriile capitale în primăvară şi vară, şi ar fi fost cam greu să existe un program comun pentru toţi. Ci şi pentru că astfel s-au putut feri cât de cât de atingerea politicienilor, ce s-au grăbit fie să-i laude, fie să-i înfiereze ca să câştige puncte în faţa propriului electorat.

    Democraţii, rând pe rând, s-au raliat mişcării, de la Nancy Pelosi, fosta preşedintă a Senatului, care a descris mişcarea drept “tânără, spontană, concentrată, eficace” şi i-a binecuvântat pe manifestanţi, şi până la preşedintele Barack Obama, care s-a solidarizat cu protestul, afirmând că exprimă “o frustrare pe scară largă” în rândul americanilor dezamăgiţi că “după cea mai profundă criză de la Marea Depresiune, îi vedem acum pe aceiaşi oameni care au acţionat iresponsabil încercând să combată eforturile noastre de a elimina practicile abuzive ce ne-au adus în situaţia de azi”.

    În tabăra conservatorilor şi a republicanilor, reacţia a fost la fel de previzibilă: comentatorul Rush Limbaugh a acuzat direct mişcarea de stradă că a fost orchestrată de Casa Albă cu sprijinul banilor lui George Soros, cu scopul de a forţa realegerea lui Barack Obama ca preşedinte prin intermediul violenţelor de stradă pornite de “anarhişti şi huligani de la sindicate”. Republicanul Peter King, membru al Camerei, a cerut chiar presei să nu mai mediatizeze atâta protestele, fiindcă aşa le dau legitimitate: “Îmi amintesc ce s-a întâmplat în anii ’60, când stângiştii au ieşit în stradă, presa i-a ridicat în slăvi şi au sfârşit prin a impune ei politicile în SUA. Nu putem permite să se mai întâmple asta”.

    În fine, comentatorul conservator Glenn Beck i-a acuzat direct pe manifestanţi că ar pune la cale o revoluţie sângeroasă cu scopul de a instaura comunismul în SUA, judecând după declaraţia unui tip din Philadelphia care cerea trecerea la un sistem “maoist” şi a altui tip din Los Angeles care spunea că revoluţiile paşnice inspirate de “tumori” precum Gandhi nu merg în lumea de azi şi că modelul bun de urmat ar fi Revoluţia Franceză. Există chiar o fotografie de la una dintre manifestaţiile din ultima perioadă în care printre pancarte şi simboluri apare şi un carton reprezentând capul lui Lloyd Blankfein, preşedintele Goldman Sachs, tras în ţeapă.

    La polul opus al violenţei simbolice, un clip cu un fundal muzical aproape angelic îndeamnă la ocuparea băncilor în 15 octombrie, asociind logo-urile Bank of America, Chase, Citibank, Wells Fargo cu propoziţii ca “Ei ne-au preluat casele, locurile de muncă, economia, democraţia. La 15 octombrie, noi preluăm băncile”; evident, pentru americanii alarmaţi că vine revoluţia comunistă, astfel de îndemnuri ies din sfera protestului simbolic şi intră direct în sfera penală.

    October 15th: Occupy Banks from Mary Matthews on Vimeo.

    CONTINUARE >>>>>>>>>