BusinessMagazin

Tag: proces

  • Fostul ministru al Internelor Cristian David, plasat sub control judiciar de judecătorii ICCJ

    Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) au respins contestaţia procurorilor DNA împotriva deciziei unei alt complet de la aceeaşi instanţa, prin care s-a stabilit schimbarea arestului la domicliu cu masura controlului judiciar.

    Fostul ministru a fost arestat preventiv între 22 ianuarie şi 20 martie în dosarul în care este acuzat că a primit 500.000 de euro pentru a interveni la prefectul de atunci al judeţului Buzău, Cristinel Bîgiu, în prezent preşedinte suspendat al Consiliului Judeţean Buzău, în vederea stabilirii dreptului de proprietate în cazul unui teren de 15 hectare din municipiu, de către Comisia Judeţeană Buzău pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.

    Procurorii au arătat că, în acest caz, mandatarul Adrian Mladin, care acţiona pentru Cecilia Viorica Ştirbulescu în vederea revendicării terenului de 15 hectare situat în municipiul Buzău, ar fi apelat la Valeriu Roger Niţescu, directorul de cabinet al lui Cristian David la Ministerul Internelor la data faptelor, pentru a-l pune în legătură cu prefectul Cristinel Bîgiu, în condiţiile în care dosarul de revendicare era tergiversat. Niţescu i-ar fi spus atunci lui Mladin că nu îl cunoaşte pe prefect, dar că ar putea să intervină Cristian David la Bîgiu.

    “Ulterior, având confirmarea dată de Niţescu Valeriu Roger cu privire la intervenţia ministrului internelor şi reformei administrative, numitul Mladin Adrian s-a prezentat la Instituţia Prefectului judeţul Buzău, unde a luat legătura cu Bîgiu Marian Cristinel, prezentându-i acestuia situaţia dosarului de revendicare. La data de 18.09.2007, în timp foarte scurt după realizarea intervenţiei, Comisia Judeţeană Buzău pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a emis titlul de proprietate pe numele persoanelor pentru care mandatarul a acţionat Ştirbulescu Cecilia Viorica asupra unei suprafeţe de teren de 15 hectare”, potrivit procurorilor.

    Niţescu ar fi cerut şi primit 1,1 milioane de euro de la Mladin, spunându-i acestuia că ministrul Cristian David a pretins 500.000 de euro pentru a interveni la prefect.

    În 1 februarie 2008, Niţescu şi Adrian Mladin au mers împreună la o bancă din centrul Capitalei, de unde Mladin a scos 500.000 de euro. Ulterior, cei doi au mers la sediul Ministerului Internelor, unde Niţescu i-a dat lui Cristian David cei 500.000 de euro, susţin procurorii.

    În documentele procurorilor se mai arată că, în 2007, la solicitarea lui Cristian David, Cristinel Bîgiu s-ar fi întâlnit cu Adrian Mladin, pentru a-l ajuta cu eliberarea unor titluri de proprietate. La acea întâlnire, Bîgiu i-ar fi spus că este vorba de o speţă dificilă şi, având în vedere că terenul se află în intravilanul oraşului Buzău, sunt multe persoane care “se bat pe el”.

    “Înţelegând sensul cuvintelor şi pentru a lămuri toate aspectele ce decurgeau din acestea, Mladin Adrian i-a solicitat numitului Bîgiu Cristinel o întâlnire privată. Aceasta a avut loc într-o cafenea din Buzău, ocazie cu care a fost prezentat numitul Doloiu Gheorghe, ca fiind persoana de contact pe viitor pentru rezolvarea tuturor aspectelor”, au arătat procurorii.

    Cristian David a fost denunţat în 2014, iar DNA a cerut, în 10 noiembrie 2014, aviz de la preşedinte pentru urmărirea penală a fostului ministru al Internelor, pentru luare de mită. În 19 noiembrie 2014, Traian Băsescu, şeful statului la acea dată, anunţa că a dat avizul pentru începerea urmăririi penale pe numele lui Cristian David, precizând că decizia nu înseamnă că acesta este vinovat, dar va merge în faţa procurorilor pentru clarificări.

    Într-un alt dosar, DNA anunţa, în 5 martie 2014, că David, la data faptelor având funcţia de ministru delegat pentru Românii de Pretutindeni, este urmărit penal pentru abuz în serviciu sub forma participaţiei improprii, uz de fals şi fals în declaraţii, care ar fi fost făcute pentru a justifica 60.000 de euro.

    În 26 februarie 2014, Cristian David şi-a dat demisia din funcţia de ministru delegat pentru Românii de Pretutindeni, alături de ceilalţi miniştri liberali din Guvern. În aceeaşi zi, după ce DNA a cerut aviz pentru urmărirea sa, Cristian David a demisionat şi din calitatea de membru al PNL, spunând că a luat această decizie pentru a nu afecta imaginea partidului urmare a acuzaţiilor procurorilor.

    Preşedintele Consiliului Judeţean Buzău, Cristinel Bîgiu, care a fost prefect din ianuarie 2005 până în mai 2007, apoi senator, în mandatul 2008-2012, a fost suspendat din funcţie, în decembrie 2014, după ce a fost arestat preventiv pentru luare de mită.

    Cristinel Bîgiu şi finul acestuia, Florin Colgiu, acuzaţi de luare de mită, respectiv complicitate la această infracţiune, au fost arestaţi în 7 decembrie 2014, de magistraţii Tribunalului Bucureşti. Bîgiu este urmărit penal pentru că ar fi cerut şi primit bani în schimbul unor contracte pe bani publici.

  • Fost şef al Serviciului de Investigare a Fraudelor Ialomiţa, trimis în judecată pentru luare de mită

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au trimis dosarul la Tribunalul Ialomiţa, propunând judecarea lui Cornel Tache sub control judiciar, măsură luată în timpul urmăririi penale.

    În acelaşi dosar vor fi judecaţi Gheorghe Ungureanu şi firma administrată de acesta, SC Avimar Fdl SRL, pentru infracţiunea de evaziune fiscală.

    Potrivit rechizitoriului procurorilor, în perioada iulie – septembrie 2013, Cornel Tache, şef al Serviciului de Investigare a Fraudelor din Inspectoratul Judeţean de Poliţie Ialomiţa la data faptelor, a primit mită 32.000 de lei de la Gheorghe Ungureanu, pentru a-l ajuta să desfăşoare operaţiuni comerciale cu încălcarea normelor fiscale.

    “Concret, în perioada 2012-2013, inculpatul Ungureanu Gheorghe, în calitate de administrator împuternicit al unor firme, printre care se afla şi SC Avimar Fdl SRL, a omis evidenţierea în documentele contabile a tuturor operaţiunile comerciale desfăşurate şi a evidenţiat în actele contabile operaţiuni fictive de aprovizionare şi prestări servicii, cauzând bugetului de stat un prejudiciu în valoare totală de 5.619.099,44 lei”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

    Cornel Tache mai este acuzat că, în 2013, în schimbul sumei de 32.000 de lei, i-ar fi promis lui Gheorghe Ungureanu că va interveni la colegii săi de la Serviciul de Investigare a Fraudelor din IPJ Ialomiţa pentru a soluţiona favorabil un dosar penal în care omul de afaceri era cercetat.

    În cazul acuzaţiei de dare de mită adusă lui Gheorghe Ungureanu, procurorii anticorupţie au sesizat instanţa de judecată cu acordul de recunoaştere a vinovăţiei, propunând ca pentru această infracţiune să fie dispusă o pedeapsă de doi ani de închisoare cu suspendare.

    “În prezenţa apărătorului ales, inculpatul Ungureanu Gheorghe a declarat expres că recunoaşte comiterea faptei reţinute în sarcina sa, că acceptă încadrarea juridică pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală, că este de acord cu felul şi cuantumul pedepsei stabilite, precum şi cu forma de executare a acesteia, respectiv 2 ani închisoare, cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani, cu respectarea următoarelor obligaţii: să se prezinte la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta; să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; să comunice schimbarea locului de muncă; să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă; să nu părăsească teritoriul României, fără acordul instanţei; să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare, în cadrul Primăriei în raza căreia are stabilit domiciliul sau locuieşte în fapt”, au precizat procurorii în rechizitoriu.

    Procurorii au pus sechestru asigurător pe conturi bancare ale lui Gheorghe Ungureanu şi pe sume de bani ridicate de la cei doi inculpaţi cu ocazia percheziţiilor domiciliare.

    Anchetatorii continuă cercetările, într-un dosar separat, faţă de Dragoş Laurenţiu Păun, consilier superior la Serviciul Sănătate şi Bunăstare Animală din cadrul Direcţiei Sanitare Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Ialomiţa la data săvârşirii faptei, suspectat de luare de mită.

  • SAPE: Tribunalul Arbitral din Paris obligă CEZ la plata unor daune de 5,7 milioane de euro

    SAPE este succesoarea în drepturi a companiei de stat Electrica SA, inclusiv în ce priveşte litigiile arbitrale.

    CEZ a anunţat joi că, în procesul cu SAPE, Curtea Internaţională de Arbitraj de pe lângă Camera Internaţională de Comerţ din Paris a respins majoritatea pretenţiilor formulate de SAPE.

    “Contrar afirmaţiilor CEZ a.s., Tribunalul Arbitral (…) a confirmat neîndeplinirea de către CEZ a.s. a două din cele mai importante obligaţii ale sale din Contractul de privatizare, obligaţii care au stat la baza încheierii contractului de privatizare a Electrica Oltenia cu CEZ a.s.”, se arată într-un comunicat al SAPE.

    SAPE a cerut în acest proces ca grupul CEZ să plătească daune de peste 81 milioane de euro pentru nerealizarea unor obligaţiile din acordurile de privatizare din 2005 şi 2009, prin care CEZ a cumpărat compania de distribuţie Electrica Oltenia.

    În comunicat se precizează că acţiunea SAPE a fost admisă în parte, CEZ fiind obligată să plătească către SAPE aproximativ 5,7 milioane de euro cu titlu de daune, la care se adaugă o dobândă contractuală anuală, de 3,1% (calculată din data de 8 octombrie 2012 până la data plăţii efective a daunelor), precum şi la suportarea a 50% din costurile arbitrale (217.500 de dolari).

    Obligaţiile pe care Tribunalul Arbitral le-a indicat a fi neîndeplinite de către investitorul CEZ sunt obligaţii esenţiale pentru Contractul de privatizare, conform sursei citate.

    Prima dintre acestea se referă la utilizarea preţului de subscriere pentru finanţarea investitiilor. Astfel, Tribunalul a obligat CEZ să plătească daune pentru faptul că nu a făcut dovada utilizării sumei de 103,6 milioane de euro pentru a finanţa modernizarea şi dezvoltarea activităţii Electrica Oltenia, aşa cum se angajase prin contractul de privatizare.

    Cea de-a doua încălcare se referă la neîndeplinirea indicatorilor din planul de afaceri iniţial al Electrica Oltenia, document care a stat la baza selectării CEZ ca investitor strategic al Electrica Oltenia. Planul urma să fie pus în aplicare în termen de 5 ani de la privatizare, dar CEZ a invocat că respectarea acestuia nu este obligatorie.

    Electrica a iniţiat acţiuni la Curtea de Arbitraj din Paris şi împotriva Enel şi E.ON, companii care au cumpărat în 2005 filiale ale distribuitorului de energie deţinut de stat. Penalităţile cerute de Electrica de la Enel (Italia), E.ON (Germania) şi CEZ se arpropie de 2 miliarde euro.

    CEZ a plătit în 2005 suma de 62,8 milioane de euro pentru achiziţia directă a 24,62% din capitalul Electrica Oltenia, iar în urma unei majorări de capital de 103,6 milioane de euro a ajuns la o participaţie de 51%.

    SAPE a fost înfiinţată anul trecut prin divizarea parţială a Electrica SA şi cuprinde participaţiile minoritare ale Electrica SA la Electrica la Enel Energie Muntenia, Enel Distribuţie Muntenia, Enel Distribuţie Banat, Enel Distribuţie Dobrogea, Enel Energie, E.ON Moldova Distribuţie, E.ON Energie România, Electrica Soluziona, Bursa Română de Mărfuri şi Hidro Tarniţa.

  • Fundaţia actorului Brad Pitt, implicată într-un proces, din cauza caselor construite după uraganul Katrina

    Brad Pitt a înfiinţat fundaţia de caritate Make It Right cu scopul de a ajuta familiile rămase fără locuinţe după inundaţiile catastrofale care au afectat oraşul New Orleans, din statul american Louisiana, în timpul uraganului Katrina din anul 2005.

    Cu toate acestea, peste 100 de case finanţate de Make It Right suferă din cauza unor probleme structurale, iar directorii fundaţiei au dat în judecată compania de construcţii pe care au angajat-o în acest scop. În cadrul procesului, deschis la Tribunalul districtual din New Orleans, fundaţia Make It Right solicită daune în valoare de 500.000 de dolari, informează contactmusic.com.

    Brad Pitt a înfiinţat organizaţia Make it Right în 2007 şi a ajutat la construirea a sute de case. Fiecare locuinţă este ridicată cu tehnici ecologice, izolată termic, această caracteristică reducând drastic costurile pentru energie.

    Mii de oameni şi-au pierdut casele din cauza uraganului Katrina, care a inundat aproximativ 80 la sută din New Orleans. Circa 1.500 de persoane au murit în urma dezastrului, care a produs pagube de 80 de miliarde de dolari.

    Brad Pitt, în vârstă de 51 de ani, este actor şi producător de film. El a primit un Glob de Aur, dar şi patru nominalizări la Oscar, pentru rolurile din filmele “Strania poveste a lui Benjamin Button”, “Armata celor 12 maimuţe” şi “Moneyball”. Actorul american a mai jucat, printre altele, în “Ticăloşi fără glorie/ Inglorious Basterds” (2009), de Quentin Tarantino, şi a primit, anul trecut, primul său premiu Oscar din carieră, în calitate de producător al lungmetrajului “12 ani de sclavie/ 12 Years a Slave”.

  • Procurorii cer pedepse cu executare pentru Ioan Niculae şi complicii săi, în dosarul “Mită la PSD”

    La termenul de joi al procesului, instanţa de judecată l-a reaudiat pe Ioan Nicolae, care a vrut să dea un supliment de declaraţie.

    Omul de afaceri Ioan Niculae a încercat să aducă lămuriri privind declaraţia dată de Viorel Hrebenciuc la un termen anterior al procesului.

    Astfel, Niculae a arătat că a verificat registrul de intrare al clădirii în care îşi are sediul Interagro – firma pe care o deţine – şi a spus că a existat un telefon dat de la poartă către biroul său de la etajul şapte, prin care i s-a comunicat că este căutat de Viorel Hrebenciuc.

    “Discuţia cu Viorel Hrebenciuc a durat mai puţin de 15 minute, iar spre sfârşitul discuţiei el m-a întrebat dacă aş fi de acord să sponsorizez campania domnului Mircea Geoană. El nu mi-a spus în ce formă să sponsorizez această campanie. Eu am dat un răspuns intermediar, deoarece era un subiect nou pentru mine şi i-am spus că, în principiu, aş fi de acord, numai că totul trebuie să fie legal, să fie un contract de sponsorizare şi totul să fie plătit prin bancă. Nu s-a pus problema să-mi ofere ceva pentru acest lucru, iar la finalul discuţiei a rămas că mă va căuta în viitor, dar nu m-a mai căutat niciodată”, a declarat Niculae.

    Omul de afaceri a mai spus că îl cunoştea mai bine pe Ionuţ Costea, cumnatul lui Mircea Geoană, decât pe Viorel Hrebenciuc, şi că nu ar fi avut motive să se ferească de acesta.

    “Dacă aş fi vrut să finanţez un partid aveam toate pârghiile legale, dar şi potenţa financiară şi nu avea rost să risc siguranţa mea şi a oamenilor mei printr-un contract măsluit”, a mai declarat Niculae, în faţa instanţei.

    Ioan Niculae a precizat, la finalul declaraţiei, că pe fostul şef al CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, inculpat şi el în acest dosar, îl cunoaşte de mai bine de 35 de ani, soţiile lor fiind rude.

    Declaraţiile omului de afaceri au fost făcute după ce, în 19 marie, Viorel Hrebenciuc a fost audiat în calitate de martor în dosarul “Mită la PSD”. Hrebenciuc spunea atunci în faţa instanţei că de finanţarea campaniei prezidenţială din 2009 s-au ocupat Mircea Geoană şi apropiaţi ai acestuia. “M-am ocupat şi eu personal, în calitate de şef de campanie, domnul Bărac şi alţi membri cu funcţii de conducere în partid”, declara Hrebenciuc.

    El a adăugat că, în contextul discuţilor despre finanţare, Mircea Geoană l-a trimis personal la omul de afaceri Ioan Niculae să îl roage să contribuie la campania electorală. Hrebenciuc a precizat că Mircea Geoană cunoştea direct modalitatea de finanţare a campaniei pentru alegerile prezidenţiale din 2009.

    “Am avut o întâlnire cu domnul Niculae, l-am rugat, în numele domnului Geoană, să contribuie la campania electorală. Domnul Niculae a fost de acord cu acest lucru. A discutat un reprezentant al lui cu domnul Teodorescu, reprezentantul Insomar. Nu cunosc ce au discutat, ulterior am aflat că la Interagro şi Insomar s-a efectuat un studiu privind situaţia construcţiilor din România, în realitate studiul fiind pentru sondajele de opinie vizându-l pe candidatul Geoană. (…) Insomar a încasat plata”, mai spunea Hrebenciuc.

    După audierea lui Niculae, instanţa a constatat încheiată cercetarea judecătorească şi i-a dat cuvântul procurorului pentru concluziile finale.

    Magistratul DNA le-a cerut judecătorilor aplicarea unor pedepse cu executare tuturor celor din dosar, arătând că decizia instanţei de fond, respectitv achitarea tuturorul inculpaţilor, este greşită, întrucât probele anchetatorilor dovedesc vinovăţia persoanelor implicate în acest caz.

    Mai exact, procurorul de şedinţă a subliniat că modul în care a fost sponsorizată campania lui Mircea Geoană din 2009 a fost ilegal.

    În acest dosar, în primă instanţă, Judecătoria Sectorului 1 a decis, în 20 noiembrie 2013, achitarea omului de afaceri Ioan Niculae, aceeaşi decizie fiind luată şi în cazul lui Gheorghe Bunea, Viorel Bărac şi Gheorghe Teodorescu.

    Decizia Judecătoriei Sectorului 1 a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

    Potrivit procurorilor, în cursul anului 2009, Gheorghe Bunea Stancu şi-a folosit influenţa şi autoritatea rezultate din funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene Brăila a PSD pentru a obţine, cu încălcarea dispoziţiilor legale ce privesc finanţarea partidelor politice, suma de un milion de euro de la Ioan Niculae, patron al SC Interagro SA, bani ce urmau să fie folosiţi în campania electorală prezidenţială, desfăşurată la sfârşitul anului 2009, pentru susţinerea candidatului PSD, Mircea Geoană.

    Potrivit înţelegerii, sumele de bani trebuiau să fie date indirect, în sensul că Ioan Niculae urma să achite plăţi către diferiţi furnizori de servicii ce aveau legătură cu campania electorală, inclusiv instituţii implicate în realizarea de sondaje de opinie publică. În acest fel, au susţinut procurorii anticorupţie, se disimula destinaţia reală a sumelor de bani, ocolindu-se dispoziţiile legale referitoare finanţarea partidelor politic.

    În schimbul banilor oferiţi, Ioan Niculae ar fi solicitat ca, în cazul câştigării alegerilor de către candidatul PSD, să fie desemnate persoane care să îi susţină interesele la conducerea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, precum şi la nivelul celor două societăţi naţionale ce aveau ca obiect gestionarea şi distribuirea gazului natural (SNTGN Transgaz şi SNGN Romgaz SA), au arătat procurorii în rechizitoriu.

    Procurorii anticorupţie au mai prezentat în rechizitoriu o discuţie ambientală purtată de cei doi în 5 noiembrie 2009, în holul hotelului Marriott din Capitală. Potrivit interceptării, Niculae îi povestea lui Bunea cum l-a refuzat, în discuţiile despre o posibilă finanţare a campaniei PSD din 2009, pe Ionuţ Costea, cumnatul lui Mircea Geoană şi fost preşedinte al EximBank. Niculae arăta în acea discuţiei că a vorbit totuşi despre acest subiect atunci când a fost trimis la el pentru tratative Viorel Hrebenciuc.

    “Inculpatul Ioan Niculae îi spune coinculpatului Bunea Stancu că pentru a putea fi discutate aspectele legate de efectuarea unei donaţii i-a fost trimis Ionuţ Cotea, însă Ioan Niculae a refuzat să colaboreze cu acesta, astfel că următorul trimis a fost Viorel Hrebenciuc, care l-a întrebat «cât eşti dispus să dai?»”, au scris procurorii în rechizitoriu.

    Niculae i-ar fi povestit la acel moment lui Stancu : “Măi, zic: eu pot să dau un milion de euro pentru PSD. Dar trebuie să ştie cât mai puţine persoane. Ştii tu (nota procurorilor: Viorel Hrebenciuc) şi Ionuţ Costea, care nu ştie decât că m-am întâlnit eu cu el. El nu trebuie să spună. Atâta dau”.

  • Procurorii cer pedepse cu executare pentru Ioan Niculae şi complicii săi, în dosarul “Mită la PSD”

    La termenul de joi al procesului, instanţa de judecată l-a reaudiat pe Ioan Nicolae, care a vrut să dea un supliment de declaraţie.

    Omul de afaceri Ioan Niculae a încercat să aducă lămuriri privind declaraţia dată de Viorel Hrebenciuc la un termen anterior al procesului.

    Astfel, Niculae a arătat că a verificat registrul de intrare al clădirii în care îşi are sediul Interagro – firma pe care o deţine – şi a spus că a existat un telefon dat de la poartă către biroul său de la etajul şapte, prin care i s-a comunicat că este căutat de Viorel Hrebenciuc.

    “Discuţia cu Viorel Hrebenciuc a durat mai puţin de 15 minute, iar spre sfârşitul discuţiei el m-a întrebat dacă aş fi de acord să sponsorizez campania domnului Mircea Geoană. El nu mi-a spus în ce formă să sponsorizez această campanie. Eu am dat un răspuns intermediar, deoarece era un subiect nou pentru mine şi i-am spus că, în principiu, aş fi de acord, numai că totul trebuie să fie legal, să fie un contract de sponsorizare şi totul să fie plătit prin bancă. Nu s-a pus problema să-mi ofere ceva pentru acest lucru, iar la finalul discuţiei a rămas că mă va căuta în viitor, dar nu m-a mai căutat niciodată”, a declarat Niculae.

    Omul de afaceri a mai spus că îl cunoştea mai bine pe Ionuţ Costea, cumnatul lui Mircea Geoană, decât pe Viorel Hrebenciuc, şi că nu ar fi avut motive să se ferească de acesta.

    “Dacă aş fi vrut să finanţez un partid aveam toate pârghiile legale, dar şi potenţa financiară şi nu avea rost să risc siguranţa mea şi a oamenilor mei printr-un contract măsluit”, a mai declarat Niculae, în faţa instanţei.

    Ioan Niculae a precizat, la finalul declaraţiei, că pe fostul şef al CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, inculpat şi el în acest dosar, îl cunoaşte de mai bine de 35 de ani, soţiile lor fiind rude.

    Declaraţiile omului de afaceri au fost făcute după ce, în 19 marie, Viorel Hrebenciuc a fost audiat în calitate de martor în dosarul “Mită la PSD”. Hrebenciuc spunea atunci în faţa instanţei că de finanţarea campaniei prezidenţială din 2009 s-au ocupat Mircea Geoană şi apropiaţi ai acestuia. “M-am ocupat şi eu personal, în calitate de şef de campanie, domnul Bărac şi alţi membri cu funcţii de conducere în partid”, declara Hrebenciuc.

    El a adăugat că, în contextul discuţilor despre finanţare, Mircea Geoană l-a trimis personal la omul de afaceri Ioan Niculae să îl roage să contribuie la campania electorală. Hrebenciuc a precizat că Mircea Geoană cunoştea direct modalitatea de finanţare a campaniei pentru alegerile prezidenţiale din 2009.

    “Am avut o întâlnire cu domnul Niculae, l-am rugat, în numele domnului Geoană, să contribuie la campania electorală. Domnul Niculae a fost de acord cu acest lucru. A discutat un reprezentant al lui cu domnul Teodorescu, reprezentantul Insomar. Nu cunosc ce au discutat, ulterior am aflat că la Interagro şi Insomar s-a efectuat un studiu privind situaţia construcţiilor din România, în realitate studiul fiind pentru sondajele de opinie vizându-l pe candidatul Geoană. (…) Insomar a încasat plata”, mai spunea Hrebenciuc.

    După audierea lui Niculae, instanţa a constatat încheiată cercetarea judecătorească şi i-a dat cuvântul procurorului pentru concluziile finale.

    Magistratul DNA le-a cerut judecătorilor aplicarea unor pedepse cu executare tuturor celor din dosar, arătând că decizia instanţei de fond, respectitv achitarea tuturorul inculpaţilor, este greşită, întrucât probele anchetatorilor dovedesc vinovăţia persoanelor implicate în acest caz.

    Mai exact, procurorul de şedinţă a subliniat că modul în care a fost sponsorizată campania lui Mircea Geoană din 2009 a fost ilegal.

    În acest dosar, în primă instanţă, Judecătoria Sectorului 1 a decis, în 20 noiembrie 2013, achitarea omului de afaceri Ioan Niculae, aceeaşi decizie fiind luată şi în cazul lui Gheorghe Bunea, Viorel Bărac şi Gheorghe Teodorescu.

    Decizia Judecătoriei Sectorului 1 a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

    Potrivit procurorilor, în cursul anului 2009, Gheorghe Bunea Stancu şi-a folosit influenţa şi autoritatea rezultate din funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene Brăila a PSD pentru a obţine, cu încălcarea dispoziţiilor legale ce privesc finanţarea partidelor politice, suma de un milion de euro de la Ioan Niculae, patron al SC Interagro SA, bani ce urmau să fie folosiţi în campania electorală prezidenţială, desfăşurată la sfârşitul anului 2009, pentru susţinerea candidatului PSD, Mircea Geoană.

    Potrivit înţelegerii, sumele de bani trebuiau să fie date indirect, în sensul că Ioan Niculae urma să achite plăţi către diferiţi furnizori de servicii ce aveau legătură cu campania electorală, inclusiv instituţii implicate în realizarea de sondaje de opinie publică. În acest fel, au susţinut procurorii anticorupţie, se disimula destinaţia reală a sumelor de bani, ocolindu-se dispoziţiile legale referitoare finanţarea partidelor politic.

    În schimbul banilor oferiţi, Ioan Niculae ar fi solicitat ca, în cazul câştigării alegerilor de către candidatul PSD, să fie desemnate persoane care să îi susţină interesele la conducerea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, precum şi la nivelul celor două societăţi naţionale ce aveau ca obiect gestionarea şi distribuirea gazului natural (SNTGN Transgaz şi SNGN Romgaz SA), au arătat procurorii în rechizitoriu.

    Procurorii anticorupţie au mai prezentat în rechizitoriu o discuţie ambientală purtată de cei doi în 5 noiembrie 2009, în holul hotelului Marriott din Capitală. Potrivit interceptării, Niculae îi povestea lui Bunea cum l-a refuzat, în discuţiile despre o posibilă finanţare a campaniei PSD din 2009, pe Ionuţ Costea, cumnatul lui Mircea Geoană şi fost preşedinte al EximBank. Niculae arăta în acea discuţiei că a vorbit totuşi despre acest subiect atunci când a fost trimis la el pentru tratative Viorel Hrebenciuc.

    “Inculpatul Ioan Niculae îi spune coinculpatului Bunea Stancu că pentru a putea fi discutate aspectele legate de efectuarea unei donaţii i-a fost trimis Ionuţ Cotea, însă Ioan Niculae a refuzat să colaboreze cu acesta, astfel că următorul trimis a fost Viorel Hrebenciuc, care l-a întrebat «cât eşti dispus să dai?»”, au scris procurorii în rechizitoriu.

    Niculae i-ar fi povestit la acel moment lui Stancu : “Măi, zic: eu pot să dau un milion de euro pentru PSD. Dar trebuie să ştie cât mai puţine persoane. Ştii tu (nota procurorilor: Viorel Hrebenciuc) şi Ionuţ Costea, care nu ştie decât că m-am întâlnit eu cu el. El nu trebuie să spună. Atâta dau”.

  • Preşedintele CNA le cere celor 6 membri CNA pe care i-a dat în judecată daune morale de 12.000 lei

    Dosarul prin care Laura Georgescu, preşedintele CNA, i-a chemat în judecată pe şase dintre actualii săi colegi – Valentin Jucan, Monica Gubernat, Răsvan Popescu, Florin Gabrea, Radu Călin Cristea şi Viorel Vasile Buda -, dar şi instituţia CNA a fost înregistrat la Curtea de Apel Bucureşti pe 9 martie, la Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

    Obiectul procesului este anularea unui act administrativ al Consiliului Naţional al Audiovizualului, respectiv a deciziei 530 (Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al CNA) din 16 septembrie 2014, potrivit informaţiilor publicate pe portalul instanţelor de judecată. Nu a fost stabilită încă o dată în acest proces.

    În plus, în acest proces, Laura Georgescu solicită instanţei “obligarea pârâţilor la plata de daune morale în cuantum de 12.000 de lei”. De asemenea, Georgescu cere instanţei “obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată”.

    Informaţia privind dosarul depus în instanţă de Laura Georgescu a fost făcută publică de Narcisa Iorga, pe blogul personal, Despre audiovizual. Iorga a fost membru al CNA până în octombrie 2014, când i-a expirat mandatul.

    În documentele depuse la Curtea de Apel Bucureşti, Laura Georgescu spune că, prin punerea în aplicare a noului ROF, din luna septembrie 2014 şi până în prezent, ea nu şi-a mai putut exercita funcţia pentru care a fost învestită de Parlamentul României. “(…) 90 la sută din personalul aparatului tehnic şi de specialitate al CNA nemaifiindu-mi în directa subordonare ierarhică, fapt care a condus la insubordonare şi la imposibilitatea exercitării de către mine a actului de conducere, ceea ce s-a repercutat negativ asupra stării mele psihice şi asupra situaţiei mele sociale, inclusiv în plan familial şi profesional, prin atingerile aduse onoarei şi demnităţii mele”, spune Laura Georgescu în respectivele documente.

    “De aceea, consider că aplicarea acestui ROF a avut ca rezultat un haos total instituţional şi un blocaj fără ieşire şi că prin aplicarea acestuia mi s-au cauzat grave prejudicii aduse onoarei, cinstei, demnităţii, prestigiului şi reputaţiei mele, prejudiciile produse prin insulte, calomnii, defăimări, aprecieri nefavorabile, inclusiv cele privind reputaţia şi probitatea mea profesională”, mai spune Laura Georgescu, potrivit documentelor publicate de Narcisa Iorga.

    De cealaltă parte, Laura Georgescu, preşedintele CNA, a declarat, marţi, pentru presa prezentă la şedinţa Consiliului că prin cererea adresată instanţei şi-a exercitat dreptul constituţional de a solicita anularea unui act administrativ.

    “E dreptul oricărui cetăţean. El vine ca urmare a unor diligenţe de şase luni în care nu am reuşit să îi conving pe cei şase colegi că se încalcă nu o lege, nu două, peste cinci legi în acest moment cu ROF-ul care este votat din 11 septembrie 2014. Ceea ce mă sperie şi mă îngrijorează este că nu au înţeles nici măcar mesajul deputaţilor şi mă refer la domnul deputat Marton Arpad, care a spus clar (în timpul unei şedinţe a Comisiei pentru cultură a Camerei Deputaţilor din 24 martie, n.r.) că se încalcă legile acestei ţări prin ROF şi a dat exemple de trei articole din ROF. Deci cred că nu mai vorbim de o neînţelegere a legilor, ci de cu totul şi cu totul altceva”, a spus Laura Georgescu.

    Ea a precizat că principalii vizaţi în acest proces sunt şase membri ai CNA – Valentin Jucan, Monica Gubernat, Răsvan Popescu, Florin Gabrea, Radu Călin Cristea şi Viorel Vasile Buda -, pentru că au aprobat respectivul ROF fără a solicita şi fără a avea un punct de vedere al Serviciului Juridic şi Reglementări din CNA. Potrivit lui Georgescu, acesta este motivul pentru care instituţia CNA a fost chemată ca parte în acest proces.

    “Instituţia este enumerată exclusiv la nivelul Serviciului Juridic şi Reglementări, întrucât punctul de vedere al acestui serviciu, care este vital pentru orice document într-o instituţie publică, a lipsit. Când a trebuit să semnez decizia de aplicare a acestui ROF, în 16 septembrie, am întrebat şeful Juridicului. Mi-a spus că nu a dat niciodată viză pe ROF, nu i s-a cerut. El a dat viză pe decizia de punere în aplicare (a ROF, n.r.). Ca atare, este extrem de important ca şeful Serviciului Juridic să aibă un punct de vedere. Acesta e motivul pentru care este enumerată şi instituţia (în proces, n.r.). Imediat după ordonatorul principal de credite (în cazul de faţă Laura Georgescu, n.r.), este Juridicul, în orice instituţie. El asigură legalitatea oricărui document emis de Consiliu (…) Pentru mine, CNA este important să fie reprezentat de şeful Juridicului, care să spună că nu i s-a cerut punct de vedere. Stăm de şapte luni cu un ROF ilegal, în condiţiile în care noi suntem plătiţi din bani publici să aplicăm legi, şi nu cerem punctul de vedere al Juridicului”, a spus Laura Georgescu.

    În ceea ce priveşte daunele morale solicitate prin acest proces, câte 2.000 de lei de la cei şase membri chemaţi în instanţă, Laura Georgescu a spus: “Vă reamintesc că blocajul din iulie era generat de grupul PDL, care nu participa la şedinţe dintr-o scenetă, pe care tot instanţa va dovedi că mi-a fost contrafăcută pe o altă speţă, şi, atâta vreme cât de atunci au existat nenumărate acte de colegialitate ale celor şase membri, îmi rezerv dreptul să cer daune morale dânşilor şi cheltuieli de judecată tot dânşilor”.

    Laura Georgescu a mai spus că, în iulie şi august 2014, trei dintre colegii săi – Narcisa Iorga (care nu mai este în prezent membru al CNA, n.r.), Florin Gabrea şi Valentin Jucan (care au fost numiţi în Consiliu de Parlament, cu susţinerea fostului preşedinte Traian Băsescu, respectiv a PDL, n.r.) – boicotau CNA, încercând să o determine pe Georgescu să renunţe “la ceea ce face cu respectarea legii”.

    Totodată, Laura Georgescu a subliniat că cei şase membri CNA Valentin Jucan, Monica Gubernat, Răsvan Popescu, Florin Gabrea, Radu Călin Cristea şi Viorel Vasile Buda sunt daţi în judecată în acest proces, nefiind vizată direct instituţia CNA. “Membrii sunt daţi în judecată, nu instituţia a modificat ROF”, a spus Laura Georgescu.

    Întrebată la cine s-a referit atunci când a cerut Curţii de Apel Bucureşti “obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată”, Laura Georgescu a spus că instanţa va decide acest lucru. “Instanţa îşi va spune cuvântul, instanţa va hotărî ce se întâmplă mai departe. Există varianta să pierd eu, e la fel de posibil, e la fel de corect”, a spus Laura Georgescu, precizând totodată că toate comentariile care sunt făcute până la prima înfăţişare în acest proces “sunt nule şi neavenite”.

    În şedinţa CNA din 11 septembrie 2014, opt membri ai Consiliului (Viorel Buda, care la momentul respectiv era vicepreşedintele CNA, Monica Gubernat, Valentin Jucan, Florin Gabrea, Radu Călin Cristea, Răsvan Popescu, Narcisa Iorga şi Cristina Trepcea) au votat o decizie care modifica Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al instituţiei.

    Prin acea decizie, care a fost adoptată în absenţa Laurei Georgescu şi împotriva căreia a votat doar membrul CNA Christian Mititelu, atribuţiile lui Georgescu la conducerea CNA au fost reduse. De altfel, în acea şedinţă a Consiliului, membrul CNA Valentin Jucan a declarat jurnaliştilor că, prin adoptarea noului ROF, preşedintele CNA, Laura Georgescu, “nu mai are putere”.

    Una dintre modificările aduse prin respectiva decizie a CNA a fost aceea că toate direcţiile instituţiei, mai puţin cea de audit, au trecut în subordinea întregului Consiliul şi nu a preşedintelui, ca până la momentul respectiv.

    Potrivit unor alte prevederi ale ROF-ului adoptate la momentul respectiv, şedinţele publice ale CNA sunt conduse de atunci de fiecare membru al Consiliului, în ordine alfabetică, nu doar de preşedintele Laura Georgescu.

    Pe de altă parte, Christian Mititelu – singurul membru al CNA care, în şedinţa din 11 septembrie 2014, a votat împotriva modificării ROF-ului – a declarat pe 13 martie, pentru MEDIAFAX, că modul în care a fost modificat atunci acest document a condus la o situaţie aberantă în CNA. “Nicio instituţie nu poate funcţiona dacă ordonatorul de credit (Laura Georgescu, n.r.) nu are nicio putere asupra angajaţilor instituţiei. Este absolut aberant. Este o chestie care nu stă în picioare. Prin organigrama care s-a votat atunci a fost plasat Consiliul peste preşedinte şi vicepreşedinte. Deci preşedintele era subordonat Consiliului şi nu avea în parohia sa decât auditul, şoferii şi secretariatul. E chiar aberant”, a spus Christian Mititelu, al cărui mandat de membru al CNA s-a încheiat în prima parte a lunii noiembrie 2014.

    Deşi această variantă a ROF a fost adoptată în şedinţa CNA din 11 septembrie 2014, la care Laura Georgescu nu a fost prezentă, aceasta a semnat ulterior, respectiv pe 16 septembrie 2014, acest document.

    În aceeaşi şedinţă din 16 septembrie 2014, Viorel Vasile Buda, care era vicepreşedinte al CNA, a anunţat că demisionează din această funcţie şi că va continua să îşi desfăşoare activitatea ca membru.

    Înainte de acest anunţ, şedinţele CNA fuseseră conduse în general de Viorel Vasile Buda, în absenţa preşedintelui Laura Georgescu, pe fondul neînţelegerilor dintre unii membri ai Consiliului.

    După anunţul demisiei lui Viorel Vasile Buda, Narcisa Iorga a scris pe contul său de Facebook că motivul demisiei acestuia ar fi faptul că Laura Georgescu nu a semnat noul Regulament de Organizare şi Funcţionare al CNA.

    Decizia de modificare a ROF al CNA a venit în urma audierii unor membri ai CNA, pe 27 august 2014, în Comisia de Cultură a Senatului. Audierea a avut loc din cauza neînţelegerilor dintre membrii Consiliului, care cereau demisia Laurei Georgescu pe fondul apariţiei în media a unor înregistrări în care aceasta ar fi folosit un limbaj injurios.

    Mandatele Narcisei Iorga şi Cristinei Trepcea în CNA au expirat în octombrie 2014, în timp ce Viorel Vasile Buda, Monica Gubernat, Valentin Jucan, Florin Gabrea, Radu Călin Cristea şi Răsvan Popescu sunt şi în prezent membri ai Consiliului, alături de Laura Georgescu.

    Faptul că mandatele Narcisei Iorga şi Cristinei Trepcea au expirat în octombrie 2014 ar putea fi motivul pentru care acestea nu au fost chemate în instanţă în acest proces.

  • Un fost pilot american, care a avut o cădere nervoasă la bordul unui avion, dă în judecată compania aeriană JetBlue pentru că i-a permis să zboare

    Un fost pilot al companiei JetBlue Airways Corp, a cărui cădere nervoasă din timpul zborul a dus la aterizarea de urgenţă a unei curse din 2012, a dat în judecată, vineri, operatorul aerian şi cere 14,9 milioane de dolari susţinând că ar fi trebuit să nu-i permită să se urce în carlingă pentru că ştia că este incapabil să zboare, informează The Guardian în ediţia online.

    Clayton Osbon, în vârstă de 52 de ani, a deschis procesul la un tribunal federal din Manhattan, New York, la trei zile după prăbuşirea avionului Airbus A320 al Germanwings, în Alpii francezi, în urmă căreia au murit 150 de oameni. Autorităţile cred că prăbuţirea a fost produsă intenţionat de către copilot.

    Osbon a dat în judecată compania Jet Blue la exact trei ani după căderea nervoasă petrecută la bordul unui avion care zbura între New York şi Las Vegas şi al cărui copilot era. Incidentul a dus la aterizarea de urgenţă pe aeroportul din Amarillo, în statul american Texas.

    Decizia aterizării de urgenţă a fost luată după ce Osbon a început să alerge pe culoare, vorbind pe un ton foarte agresiv despre religie şi terorism şi făcând comentarii precum “Nu mergem la Vegas” şi “Ar trebui să începeţi să vă rugaţi acum”. Pasagerii de la bordul acelui avion l-au imobilizat pe Osbon, iar copilotul aflat la bord a ajutat la efectuarea aterizării de urgenţă.

    În cadrul procesului intentat vineri, Osbon a declarat că modul în care s-a comportat în timpul acelui zbor a fost provocat de “o convulsie cerebrală parţială complexă” pe care Jet Blue ar fi trebuit să o identifice înainte ca el să se urce la bordul avionului, după ce ratase o întâlnire de dinaintea decolării şi era ciufulit, confuz şi se mişca încet.

    “Jet Blue nu a făcut niciun efort pentru a se asigura că Clayton Osbon, comandant, era apt de zbor. În loc, JetBlue a menţinut o cultură organizaţională menită să protejeze carierele membrilor echipajelor de zbor care erau inapţi de zbor în mod uşor demonstrabil”, scrie în documentele depuse în instanţă.

    Obson a spus că episodul la supus unor “momente de ruşine publică” în presă şi pe reţelele de socializare online şi i-a afectat posibilităţile referitor la cariera profesională.

    După incident, un judecător federal l-a declarat pe pilot nevinovat pe motiv de nebunie temporară, după ce a fost acuzat de obstrucţionarea activităţii echipajului de zbor.

    În procesul deschis vineri, JetBlue este acuzată de neglijenţă şi încălcarea contractului, iar companiei i se cer despăgubiri compensatorii de 4,85 milioane de dolari, alte 4,85 milioane ca despăgubiri punitive, aceeaşi sumă pentru afectarea reputaţiei şi stresul emoţional la care a fost supus Obson.

    În New York, infracţiunile de neglijenţă în serviciu au termen de prescriere de trei ani.

    Philip Stewart, un purtător de cuvânt al JetBlue, a declarat că operatorul aerian a susţinut cu tărie “acţiunile eroice ale echipajului, care a urmat procedurile clar stabilite privind siguranţa, atât înainte, cât şi în timpul zborului”.
    Avocatul lui Obson, Matthew McDonald a refuzat să comenteze.

    Potrivit actelor depuse în instanţă, traumatismele cerebrale ale lui Obson nu au fost diagnosticate decât şa câteva luni după ce a fost arestat. De asemenea, documentele mai precizează că în timpul urmării tratamentului medical, Osbon nu a mai avut convulsii cerebrale şi că are dreptul de a conduce automobile.

  • Laura Georgescu, comparată cu cosmonauta Valentina Tereşkova de un membru al CNA dat în judecată

    Laura Georgescu, preşedintele Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA), a dat în judecată, pe 9 martie, CNA şi şase membri ai CNA – Valentin Jucan, Monica Gubernat, Răsvan Popescu, Florin Gabrea, Radu Călin Cristea şi Viorel Vasile Buda -, care, în septembrie 2014, i-au redus atribuţiile la conducerea Consiliului, prin modificarea Regulamentului de Organizare şi Funcţionare al instituţiei.

    Aceasta a cerut instanţei anularea unui act administrativ al Consiliului Naţional al Audiovizualului, respectiv a deciziei 530 (Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al CNA) din 16 septembrie 2014, potrivit informaţiilor publicate pe portalul instanţelor de judecată.

    În şedinţa CNA din 11 septembrie 2014, opt membri ai Consiliului (Viorel Buda, care la momentul respectiv era vicepreşedintele CNA, Monica Gubernat, Valentin Jucan, Florin Gabrea, Radu Călin Cristea, Răsvan Popescu, Narcisa Iorga şi Cristina Trepcea) au votat o decizie care modifica Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al instituţiei.

    Prin acea decizie, care a fost adoptată în absenţa Laurei Georgescu şi împotriva căreia a votat doar membrul CNA Christian Mititelu, atribuţiile lui Georgescu la conducerea CNA au fost reduse.

    Contactat vineri de agenţia MEDIAFAX, Radu Călin Cristea a spus că “doamna Georgescu este Valentina Tereşkova din Carpaţi”, acesta făcând referire la o cosmonaută din Rusia, prima femeie care a ajuns în spaţiul cosmic.

    “Se află în Cosmos, deşi nu cred că a aflat încă. Gestul doamnei Georgescu de a-şi da în judecată instituţia şi colegii care au votat modificarea ROF-ului este halucinant. S-a ajuns la un paroxism al crizei în CNA, doamna Georgescu dezonorează instituţia şi îi afectează imaginea publică pe care ea însăşi a stricat-o. S-a mers mult prea departe. Suntem în plin iraţional. Doamna Georgescu ia tot felul de decizii care au speriat lumea, de la DNA la membri şi angajaţi. Din acest moment, mi se pare foarte greu să mai construim ceva alături de preşedintele CNA, Laura Georgescu”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Radu Călin Cristea.

    În opinia lui Valentin Jucan, acţiunea în instanţă a Laurei Georgescu este una “tupeistă”.

    “Este o acţiune tupeistă şi lipsită de bun-simţ atât faţă de colegii din Consiliu, dar mai ales faţă de membrii Comisiei de Cultură din Senat. Anul trecut, am avut două întâlniri după acel blocaj (cauzat de neînţelegerile între unii membri ai CNA şi preşedintele CNA, n.r.), la care doamna Georgescu a participat şi a confirmat de fiecare dată că este de acord cu modificarea ROF şi nu doar cu modificarea, ci şi cu forma ROF. Nu a avut nimic de obiectat. În cadrul instituţiei, am fost în continuu sabotaţi pe această temă, iar ultima acţiune a dânsei împotriva noastră s-a făcut cu complicitatea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, care a respins organigrama CNA, aşa cum doamna Laura Georgescu a solicitat. Ceea ce afirm acum pot să probez cu documente. Mai mult, ceea ce spun am semnalat într-o scrisoare pe care am adresat-o Comisiei de Cultură din Senat. Acum ne trezim că suntem daţi în judecată. Ăsta este modul de operare al doamnei Laura Georgescu”, a declarat vineri, pentru MEDIAFAX, Valentin Jucan.

    Pe de altă parte, potrivit Monicăi Gubernat, “comentariile sunt de prisos”. “Avem de-a face cu un preşedinte care se îndreaptă împotriva propriei instituţii, o situaţie unicat în România”, a declarat vineri, pentru MEDIAFAX, Monica Gubernat.

    În schimb, Viorel Vasile Buda a spus că Laura Georgescu are dreptul să conteste în instanţă un act administrativ. “Eu nu contest dreptul doamnei Georgescu de a ataca un act administrativ, fie el şi ROF-ul CNA. Dacă în acţiune va avea câştig de cauză, noi vom fi nevoiţi să schimbăm ROF-ul”, a declarat vineri, pentru MEDIAFAX, Viorel Vasile Buda.

    Răsvan Popescu nu a făcut comentarii pe acest subiect, iar Florin Gabrea nu a putut fi contactat de agenţia MEDIAFAX până la momentul difuzării acestei ştiri.

    Pe de altă parte, Christian Mititelu – singurul membru al CNA care, în şedinţa CNA din 11 septembrie 2014, a votat împotriva modificării ROF-ului – a declarat vineri, pentru MEDIAFAX, că modul în care a fost modificat atunci acest document a condus la o situaţie aberantă în CNA.

    “Nicio instituţie nu poate funcţiona dacă ordonatorul de credit (Laura Georgescu, n.r.) nu are nicio putere asupra angajaţilor instituţiei. Este absolut aberant. Este o chestie care nu stă în picioare. Prin organigrama care s-a votat atunci a fost plasat Consiliul peste preşedinte şi vicepreşedinte. Deci preşedintele era subordonat Consiliului şi nu avea în parohia sa decât auditul, şoferii şi secretariatul. E chiar aberant”, a spus Christian Mititelu, al cărui mandat de membru al CNA s-a încheiat în prima parte a lunii noiembrie 2014.

    Christian Mititelu s-a referit şi la faptul că, în conformitate cu ROF-ul care a fost adoptat în septembrie 2014, şedinţele publice ale CNA sunt conduse de atunci de fiecare membru al Consiliului, în ordine alfabetică, nu doar de preşedintele Laura Georgescu.

    În opinia lui Mititelu, este evident că fiecare membru al CNA “îşi face ordinea de zi care i se pare lui potrivită şi din cauza asta Consiliul este destul de ineficient”. “Asta împiedică o continuitate în funcţionarea instituţiei, dacă ordinea de zi a şedinţelor este făcută prin rotaţie de fiecare membru”, a mai spus Mititelu.

    Pe de altă parte, contactată vineri de MEDIAFAX, Laura Georgescu, preşedintele CNA, a spus că a dat în judecată 6 membri CNA şi a cerut instanţei anularea ROF al instituţiei, din cauză că unele articole din acest document încalcă Legea audiovizualului, precizând că toate eforturile pe care le-a făcut până acum pentru corectarea ROF au rămas fără rezultat.

    “În ROF aprobat în şedinţa Consiliului din luna septembrie 2014 se specifică faptul că structura funcţională proprie a instituţiei nu mai este condusă de preşedintele CNA, ci de un organism colectiv, respectiv de către toţi cei 11 membri ai Consiliului, încălcându-se grav, printre altele, prevederile articolului 14, alineatul 1 din Legea audiovizualului numărul 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi articolul 20, alineatul 2 din Legea numărul 500/ 2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare”, a spus Laura Georgescu.

    Potrivit articolului 14, alineatul 1 din Legea audiovizualului, “Consiliul este condus de un preşedinte, asimilat funcţiei de ministru, numit prin votul Parlamentului, dintre membrii Consiliului, la propunerea acestora. Mandatul este de 6 ani”.

    Articolul 20, alineatul 2 din Legea numărul 500/ 2002 privind finanţele publice prevede că “Ordonatorii principali de credite pot delega aceasta calitate înlocuitorilor de drept, secretarilor generali sau altor persoane împuternicite in acest scop. Prin actul de delegare ordonatorii principali de credite vor preciza limitele şi condiţiile delegării”. Pe de altă parte, în acelaşi articol, la alineatul 1, se spune că “Ordonatorii principali de credite sunt miniştrii, conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, conducătorii altor autorităţi publice şi conducătorii instituţiilor publice autonome”.

    Pe de altă parte, Laura Georgescu a precizat, pentru MEDIAFAX, că instanţa de judecată a rămas singura soluţie pentru ca ROF-ul CNA să redevină legal.

    “Din luna septembrie şi până în prezent, am depus toate diligenţele necesare pe lângă colegii mei pentru a discuta şi modifica acest Regulament de Organizare şi Funcţionare ilegal şi de a vota în şedinţa Consiliului eliminarea articolelor care încalcă prevederile legale, dar toate eforturile mele au rămas fără rezultat. Singura soluţie a rămas instanţa de judecată, care va judeca cererea şi care va soluţiona cauza”, a mai spus Laura Georgescu.

  • Laura Georgescu-CNA: Instanţa de judecată a rămas singura soluţie pentru ca ROF-ul să redevină legal

    Laura Georgescu a declarat vineri, pentru MEDIAFAX, că a fost şi este de acord cu orice modificare în Regulamentul de Organizare şi Funcţionare (ROF) al Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) care să conducă la optimizarea activităţii instituţiei, la modernizarea acesteia din punct de vedere managerial, la creşterea responsabilităţii şi implicării tuturor membrilor în actul de conducere.

    În acest sens, Laura Georgescu a menţionat câteva idei în afară de cele prevăzute de Legea audiovizualului, între care: conducerea şedinţelor Consiliului prin rotaţie de fiecare membru care să fie preşedinte de şedinţă; implicarea membrilor CNA în actul de conducere prin coordonarea de către aceştia a unuia sau mai multor Compartimente/ Birouri/ Servicii/ Direcţii din cadrul CNA, conform unei hotărâri adoptate în şedinţa Consiliului; aprobarea unui Cod deontologic al membrilor CNA; stabilirea unor atribuţii şi obligaţii clare pentru membrii Consiliului şi sancţiunile în caz de încălcare a acestora.

    Potrivit Laurei Georgescu, ROF-ul aprobat de majoritatea membrilor CNA într-o şedinţă a Consiliului din septembrie 2014 (la care ea nu a participat, n.r.) conţine articole care încalcă atât Legea audiovizualului, cât şi Legea privind finanţele publice.

    “În ROF aprobat în şedinţa Consiliului din luna septembrie 2014 se specifică faptul că structura funcţională proprie a instituţiei nu mai este condusă de preşedintele CNA, ci de un organism colectiv, respectiv de către toţi cei 11 membri ai Consiliului, încălcându-se grav, printre altele, prevederile articolului 14, alineatul 1 din Legea audiovizualului numărul 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi articolul 20, alineatul 2 din Legea numărul 500/ 2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare”, a declarat Laura Georgescu.

    Potrivit articolului 14, alineatul 1 din Legea audiovizualului, “Consiliul este condus de un preşedinte, asimilat funcţiei de ministru, numit prin votul Parlamentului, dintre membrii Consiliului, la propunerea acestora. Mandatul este de 6 ani”.

    Articolul 20, alineatul 2 din Legea numărul 500/ 2002 privind finanţele publice prevede că “Ordonatorii principali de credite pot delega aceasta calitate înlocuitorilor de drept, secretarilor generali sau altor persoane împuternicite in acest scop. Prin actul de delegare ordonatorii principali de credite vor preciza limitele şi condiţiile delegării”. Pe de altă parte, în acelaşi articol, la alineatul 1, se spune că “Ordonatorii principali de credite sunt miniştrii, conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, conducătorii altor autorităţi publice şi conducătorii instituţiilor publice autonome”.

    Pe de altă parte, Laura Georgescu a precizat, pentru MEDIAFAX, că instanţa de judecată a rămas singura soluţie pentru ca ROF-ul CNA să redevină legal.

    “Din luna septembrie şi până în prezent, am depus toate diligenţele necesare pe lângă colegii mei pentru a discuta şi modifica acest Regulament de Organizare şi Funcţionare ilegal şi de a vota în şedinţa Consiliului eliminarea articolelor care încalcă prevederile legale, dar toate eforturile mele au rămas fără rezultat. Singura soluţie a rămas instanţa de judecată, care va judeca cererea şi care va soluţiona cauza”, a mai spus Laura Georgescu.

    Laura Georgescu, preşedintele Consiliului Naţional al Audiovizualului, a dat în judecată şase membri ai CNA, care, în septembrie 2014, i-au redus atribuţiile la conducerea Consiliului, prin modificarea Regulamentului de Organizare şi Funcţionare al instituţiei.

    Dosarul prin care Laura Georgescu, preşedintele CNA, i-a chemat în judecată pe şase dintre actualii săi colegi – Valentin Jucan, Monica Gubernat, Răsvan Popescu, Florin Gabrea, Radu Călin Cristea şi Viorel Vasile Buda -, dar şi instituţia CNA a fost înregistrat la Curtea de Apel Bucureşti pe 9 martie, la Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

    Obiectul procesului este anularea unui act administrativ al Consiliului Naţional al Audiovizualului, respectiv a deciziei 530 (Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al CNA) din 16 septembrie 2014, potrivit informaţiilor publicate pe portalul instanţelor de judecată.

    Nu a fost stabilită încă o dată în acest proces.

    Informaţia privind dosarul depus în instanţă de Laura Georgescu a fost făcută publică, vineri, de Narcisa Iorga, care la rândul său a fost membru al CNA, până în octombrie 2014, când i-a expirat mandatul.

    În şedinţa CNA din 11 septembrie 2014, opt membri ai Consiliului (Viorel Buda, care la momentul respectiv era vicepreşedintele CNA, Monica Gubernat, Valentin Jucan, Florin Gabrea, Radu Călin Cristea, Răsvan Popescu, Narcisa Iorga şi Cristina Trepcea) au votat o decizie care modifica Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al instituţiei.

    Prin acea decizie, care a fost adoptată în absenţa Laurei Georgescu şi împotriva căreia a votat doar membrul CNA Christian Mititelu, atribuţiile lui Georgescu la conducerea CNA au fost reduse. De altfel, în acea şedinţă a Consiliului, membrul CNA Valentin Jucan a declarat jurnaliştilor că, prin adoptarea noului ROF, preşedintele CNA, Laura Georgescu, “nu mai are putere”.

    Una dintre modificările aduse prin respectiva decizie a CNA a fost aceea că toate direcţiile instituţiei, mai puţin cea de audit, au trecut în subordinea întregului Consiliul şi nu a preşedintelui, ca până la momentul respectiv, potrivit informaţiilor prezentate în acea şedinţă a CNA.

    Potrivit unor alte prevederi ale ROF-ului adoptate la momentul respectiv, şedinţele publice ale CNA sunt conduse de atunci de fiecare membru al Consiliului, în ordine alfabetică, nu doar de preşedintele Laura Georgescu.

    Deşi această variantă a ROF a fost adoptată în şedinţa CNA din 11 septembrie 2014, la care Laura Georgescu nu a fost prezentă, aceasta a semnat ulterior, respectiv pe 16 septembrie 2014, acest document.

    În aceeaşi şedinţă din 16 septembrie 2014, Viorel Vasile Buda, care era vicepreşedinte al CNA, a anunţat că demisionează din această funcţie şi că va continua să îşi desfăşoare activitatea ca membru.

    Înainte de acest anunţ, şedinţele CNA fuseseră conduse în general de Viorel Vasile Buda, în absenţa preşedintelui Laura Georgescu, pe fondul neînţelegerilor dintre unii membri ai Consiliului.

    După anunţul demisiei lui Viorel Vasile Buda, Narcisa Iorga a scris pe contul său de Facebook că motivul demisiei acestuia ar fi faptul că Laura Georgescu nu a semnat noul Regulament de Organizare şi Funcţionare al CNA.

    Decizia de modificare a ROF al CNA a venit în urma audierii unor membri ai CNA, pe 27 august 2014, în Comisia de Cultură a Senatului. Audierea a avut loc din cauza neînţelegerilor dintre membrii Consiliului, care cereau demisia Laurei Georgescu pe fondul apariţiei în media a unor înregistrări în care aceasta ar fi folosit un limbaj injurios.

    Mandatele Narcisei Iorga şi Cristinei Trepcea în CNA au expirat în octombrie 2014, în timp ce Viorel Vasile Buda, Monica Gubernat, Valentin Jucan, Florin Gabrea, Radu Călin Cristea şi Răsvan Popescu sunt şi în prezent membri ai Consiliului, alături de Laura Georgescu.

    Faptul că mandatele Narcisei Iorga şi Cristinei Trepcea au expirat în octombrie 2014 ar putea fi motivul pentru care acestea nu au fost chemate în instanţă în acest proces.