Tag: primarie

  • Cine îi va lua locul lui Iohannis la conducerea Primăriei Sibiu

    De data aceasta este vorba despre o femeie, Astrid Fodor, de la Forumul Democrat al Germanilor din România şi totodată viceprimar al Sibiului, scrie Vocea Transilvaniei.

    De altfel, Klaus Iohannis a lăsat-o interimar la conducerea Primăriei în perioada campaniei pentru prezidenţiale.

    Alegerea lui Klaus Iohannis în funcţia de preşedinte al României a lăsat vacant postul de primar al Sibiului, care, după toate probabilităţile, va reveni tot unui cetăţean cu origini germane, notează aceeaşi sursă.

    Decizia ar fi una oarecum surprinzătoare, având în vedere că Fodor nu este membru PNL, ci reprezintă Forumul Democrat al Germanilor din România. Celălalt viceprimar, Virgil Popa, este preşedintele organizaţiei municipale a PNL.

  • Percheziţii la Primăria Piteşti şi la sediile unor firme, într-un dosar de corupţie

    Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) arată, într-un comunicat de presă, că procurorii fac 18 percheziţii în Bucureşti, Piteşti şi localităţile învecinate acestora, dintre care una este sediul unei instituţii publice, iar restul la societăţi comerciale şi domiciliile unor persoane.

    Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni de săvârşire, în perioada 2007 – 2014, a unor infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie“, a precizat sursa citată.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că instituţia publică unde se fac percheziţii este Primăria Piteşti. De asemenea, procurorii percheziţionează şi locuinţa primarului din Piteşti, Tudor Pendiuc.

    Potrivit surselor citate, dosarul vizează fapte de corupţie privind acordarea unor contracte de achiziţii publice mai multor firme, la care procurorii fac percheziţii. Unul dintre aceste contracte are legătură cu achiziţiile făcute de Regia de Transport Public Piteşti, privind cumpărarea mai multor autobuze.

    Prejudicul estimat de procurori în această cauză ar fi de aproximativ un milion de euro, fiind produs între 2007 şi 2014, au mai arătat sursele citate.

    Procurorii sunt sprijiniţi în această cauză de Serviciul Român de Informaţii şi Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei.

    Social-democratul Tudor Pendiuc este unul dintre cei mai longevivi primari din România. El a fost ales primar al municipiului Piteşti pentru prima dată în anul 1992 şi de atunci ocupă fără întrerupere această funcţie, fiind reales de piteşteni la fiecare patru ani.

    Conform CV-ului postat pe site-ul Primăriei Piteşti, Pendiuc este preşedinte al Asociaţiei Municipiilor din România, membru în Comitetul Regiunilor de la Bruxelles şi este şi conferenţiar universitar doctor la Universitatea ”Constantin Brâncoveanu” din Piteşti.

    Anul acesta, primarul Piteştiului a primit din partea Asociaţiei Municipiilor din România ”Trofeul de Excelenţă pentru contribuţia adusă la dezvoltarea, modernizarea şi eficientizarea administraţiei publice din România”.

    În anul 2011, Tudor Pendiuc a fost decorat de către preşedintele Traian Băsescu cu Ordinul National ”Pentru Merit” în grad de Ofiţer.

    În prezent Tudor Pendiuc conduce PSD Argeş, după ce fostul preşedinte al organizaţiei judeţene, Constantin Nicolescu, a fost condamnat definitiv pentru conflict de interese.

  • CGMB nu a aprobat prelungirea contractului de închiriere a sediului. Plata utilităţilor, aprobată

    Şedinţa extraordinară de marţi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a avut pe ordinea de zi şi proiectul de hotărâre privind confirmarea opţiunii de prelungire a contractului de închiriere pentru imobilul situat în Splaiul Independenţei nr. 291-293, actualul sediul al municipalităţii.

    Consilierii generali nu au aprobat să fie prelungit contractul de închiriere a actualului sediu, care a expirat la 30 septembrie 2014, însă au spus da un alt proiect de hotărâre, ce are în vedere plata utilităţilor şi a cheltuielilor de întreţinere pentru actualul imobil, pe durata în care Primăria Capitalei va funcţiona în această clădire.

    Directorul direcţiei juridice din PMB, Adrian Iordache, a explicat că hotărârea legată de plata utilităţilor era necesară având în vedere că municipalitatea nu are un contract de închiriere pentru actualul sediu în baza căruia să fie plătite utilităţile. “Fără această hotărâre de consiliu general, instrumentul legal de a face plata utilităţilor nu există”, a spus Iordache.

    Despre prelungirea contractului de închiriere a sediului, el a explicat că s-a făcut opţiunea de cumpărare a acestui sediu, în 19.09.2013 şi 21.10.2013, iar consilierii generali au confirmat opţiunea de cumpărare printr-o hotărâre dată în 10 decembrie 2013.

    Contractul de închriere a imobilului situat în Splaiul Independenţei a fost aprobat de CGMB în 22 octombrie 2009, urmare a faptului că la sediul primăriei din bulevardul Regina Elisabeta nr. 147 au fost demarate lucrări de consolidare.

    Contractul de închiriere prevede o clauză potrivit căreia, pe parcursul derulării acestuia, chiriaşul îşi poate exprima opţiunea de cumpărare a imobilului, cu plata integrală, în rate sau în leasing, chiria plătită până la acea dată constituind avans pentru plata imobilului.

    Contractul de închiriere semnat iniţial în 2009 a fost prelungit succesiv prin hotărâri ale CGMB, în noiembrie 2012, decembrie 2013 şi 30 ianuarie 2014.

    Primarul general Sorin Oprescu a spus că scopul prelungirii contractului de închiriere prin hotărârea respinsă la vot de CGMB îl reprezenta “consolidarea poziţiei PMB în litigiile pe care municipalitate le are cu proprietarul clădirii”.

    Litigiile au în vedere atât constatarea prelungirii de drept a contractului de închiriere, cât şi pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de contract de vânzare-cumpărare, având în vedere că actualul proprietar refuză semnarea unui astfel de act. De asemenea, la Judecătoria Sectorului 6 se află pe rol un proces în care actualul proprietar al imobilului cere evacuarea Primăriei Capitalei.

  • Prelungirea închirierii actualului sediu al Primăriei Capitalei nu a fost aprobată de CGMB

    Introducerea proiectului pe ordinea de zi suplimentară a fost justificată de faptul că miercuri, 1 octombrie, expiră prelungirea aprobată anterior de Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB).

    Pentru a fi aprobat, proiectul avea nevoie de majoritatea a două treimi din consilierii generali, respectiv de 35 de voturi “pentru”.

    Acest lucru nu s-a întâmplat, deoarece în sală au fost prezenţi doar 31 de consilieri, membri ai PSD, PC, PPDD şi PMP, după ce reprezentanţii PNL şi PDL au părăsit sala înainte de vot.

    Votarea acestui proiect s-a făcut nominal, numele fiecărui consilier fiind menţionat în raportul şedinţei CGMB. Această hotărâre a fost luată în eventualitatea în care, în instanţă, judecătorii ar putea stabili că nu a existat o prelungire a contractului de închiriere, iar banii daţi până în prezent drept chirie ar putea fi pierduţi de către municipalitate.

    În acest context, şi primarul general Sorin Oprescu, care a convocat şedinţa extarodinară de marţi, consieră că este posibil “să nu fie chiar o bilă albă pentru judecători” neprelungirea contractului.

    Tot el a explicat că, în prezent, chiria nu mai este plătită de cinci luni, fiind achitate doar utilităţile sediului. “Chiria nu mai este plătită de cinci luni de zile, pentru că am intrat în proces cu proprietarul clădirii, iar acesta nu mai doreşte să mai taie facturi. Sunt în insolvenţă, noi continuăm discuţiile cu administratorul judiciar”, a declarat Sorin Oprescu

    Potrivit edilului şef al Capitalei, proiectul de hotărâre va fi introdus şi pe ordinea de zi a şedinţelor viitoare, până când va exista majoritatea necesară adoptării prelungirii perioadei de închiriere.

    Sorin Oprescu a explicat că a cerut prelungirea contractului de chirie pentru un an, arătând că acest termen poate fi prea mare, având în vedere că lucrările la vechiul sediu al municipalităţii sunt aproape de final.

    “În cealaltă clădire, au început finisările interioare şi se montează acoperişul. Constructorul vorbea de finalizare în luna martie (2015 – n.r.), însă eu nu mai îndrăznesc să mai vorbesc de terminare până nu văd că această clădire este funcţionabilă”, a spus Sorin Oprescu, care a precizat că sediul actual din Splaiul Independenţei, după ce va fi cumpărat, va centraliza toate serviciile subordonate municipalităţii, în timp ce aparatul executiv şi administrativ al Primăriei Muncipiului Bucureşti se va muta în sediul tradiţional din bulevardul Regina Elisabeta.

    Consilierii generali au aprobat, în 30 ianuarie, prelungirea contractului de închiriere a actualului sediu al Primăriei Capitalei până la 1 octombrie 2014.

    În martie 2010, Primăria Capitalei s-a mutat în calitate de chiriaş în sediul de pe Splaiul Independenţei, pentru a permite consolidarea şi reabilitarea clădirii din Bulevardul Regina Elisabeta.

    Contractul de închiriere a fost încheiat în 2009 pentru un imobil cu suprafaţa de 12.576 de metri pătraţi, pentru care municipalitatea plătea 17,88 de euro pe metru pătrat, proprietarii de atunci, SC Iliotomi Grup SRL, optând atunci pentru nefacturarea TVA, a precizat consilierul general Cornel Pieptea.

    Ulterior, în iunie 2010, clădirea a fost vândută de SC Iliotomi Grup către SC Apatel Properties SRL, iar CGMB a aprobat un act adiţional la contractul iniţial, prin care municipalitatea plătea 14,387 euro pe metru pătrat plus TVA, iar suprafaţa clădirii se mărea la 12.906 de metri pătraţi, ca urmare a construirii unor lifturi exterioare.

    Astfel, potrivit lui Pieptea, în 2010, municipalitatea a plătit 10.944.679 lei, în 2011 – 11.377.823 de lei, în 2012 – 11.940.815 lei, iar în 2013 – 9.046.757 lei.

    În 28 noiembrie 2013, viceprimarul Capitalei Marcel Nicolaescu spunea că actuala clădire în care funcţionează municipalitatea nu va mai fi cumpărată, având în vedere că, în toamna lui 2014, cel mai târziu, municipalitatea va reveni în vechea clădire, din Bulevardul Regina Elisabeta.

    Şi primarul Capitalei, Sorin Oprescu, declara, în 2 decembrie, că speră ca, în septembrie 2014, municipalitatea să se mute în vechiul sediu consolidat, urmând ca lucrările să continue şi cu alte amenajări în curtea interioară a instituţiei.

  • Primăria Arad vinde la licitaţie 79 de maşini ridicate de pe străzi, cu preţuri de la 299 de lei

    Potrivit unui anunţ publicat, vineri, de Primăria Arad, în data de 22 septembrie va avea loc o licitaţie publică în depozitul Biroului de Ridicări Vehicule, unde se vor vinde 79 de maşini ridicate de pe străzi fie pentru că păreau abandonate, fie pentru că erau parcate ilegal.

    Municipalitatea speră să câştige aproximativ 62.000 de lei din vânzarea maşinilor, suma fiind calculată luându-se în considerare preţurile de pornire, însă preţurile de vânzare pot fi mai mari.

    Cel mai ieftin vehicul este un tractor defect, care are un preţ de pornire de 299 lei, iar un Ford Mondeo este cea mai scumpă maşină din parcul scos la licitaţie, având preţul de 3.000 de lei. Potrivit descrierii, caroseria maşinii este în stare foarte bună, însă motorul nu poate fi pornit.

    Pentru un camion defect, Primăria cere 2.231 lei, iar pe listă sunt trecute şi multe modele Dacia, care au preţuri cuprinse între 300 şi 700 de lei.

    Sunt scoase la vânzare şi mărci de renume, precum BMW sau Mercedes, dar este vorba despre modele mai vechi şi cu defecţiuni. Acestea au preţuri cuprinse între 400 şi 2.200 lei, majoritatea pornind de la 1.500 lei.

    Vehiculele, marea majoritate cu defecţiuni, pot fi văzute în parcarea specială de pe strada Dosoftei, în intervalul 9 – 17 septembrie, iar cei care vor să participe la licitaţie trebuie să plătească o garanţie de 10% din preţul de pornire.

    O licitaţie similară a avut loc şi în 2011, când Primăria Arad a vândut 98 de autoturisme, încasând la bugetul local suma de 100.000 de lei.

  • Tokes: Primăria Oradea m-a avertizat să dau jos steagul secuiesc de pe sediu. E jignitor şi scandalos

    “Am aflat cu mâhnire că după două luni s-a trecut la sancţionarea arborării acelui steag (secuiesc – n.r.) la balconul biroului meu şi consider că este un act de batjocură din partea organelor respective (Poliţia Locală şi Primăria Oradea – n.r.) la adresa simbolurilor maghiare”, a declarat Laszlo Tokes într-o conferinţă de presă desfăşurată, marţi, la Oradea, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Tokes a spus că a primit din partea Primăriei Oradea un proces-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, emis în 20 august, în care “persoana fizică Tokes Laszlo” a fost făcută răspunzătoare de încălcarea Legii 185/2013, privind autorizarea şi amplasarea mijloacelor de publicitate, şi prin care este avertizat că dacă “steagul publicitar” montat pe balconul biroului său, fără autorizaţie şi fără plata taxei aferente, nu va fi “desfiinţat” în termen de şapte zile, primăria va sancţiona această contravenţie cu o amendă între 30.000 şi 50.000 de lei.

    Tokes a comparat acest demers cu interdicţiile de afişare a simbolurilor maghiare în timpul regimului comunist şi a afirmat că steagul secuiesc nu poate fi considerat steag publicitar în sensul Legii 185/2013, deoarece este un “steag sfânt”.

    “Acest caz ne aminteşte de regimul Ceauşescu, când erau interzise simbolurile comunităţii maghiare, cum ar fi imnul sau steagul maghiarilor. În anul jubiliar 25 după Revoluţia din 1989 este o ruşine că regimul actual procedează aşa cum s-a aplicat şi în timpul lui Ceauşescu… Nu am cerut aviz primăriei (pentru arborarea steagului – n.r.), pentru că nu este un steag publicitar. Este un steag sfânt al comunităţii secuieşti”, a spus eurodeputatul maghiar.

    Tokes consideră drept “ridicolă şi scandaloasă” acţiunea autorităţilor locale, iar “calificarea unui simbol istoric, comunitar, naţional, ca fiind un mijloc de publicitate, reclamă comercială, o ofensă la adresa întregii naţiuni maghiare, la adresa celei mai numeroase minorităţi etnice din România, la adresa cetăţenilor de naţionalitate maghiară ai municipiului Oradea”.

    Eurodeputatul a precizat că, din aceste motive, nu va da curs avertismentului primăriei şi nu va demonta “steagul publicitar”, urmând ca marţi să depună la Judecătoria Oradea o contestaţie împotriva procesului-verbal, pentru a obţine anularea actului.

    Mai mult, el a adăugat că intenţionează să arboreze la biroul său şi un steag al “Ţinutului Partium”, aflat deocamdată în pregătire.

    “Nu avem de ce să înlăturăm acest steag. Într-o Europă în care suntem europarlamentari nici nu se pune problema să nu arborăm acest steag secuiesc. Ba chiar ne gândim să arborăm şi steagul Partium”, a anunţat Tokes.

    Alături de el, directorul de organizare pe regiunea Partium al PPMT, Csomortanyi Istvan, a precizat că “oameni de ştiinţă” lucrează la acest nou steag al “Ţinutului Partium”.

    “Încă nu este gata, este în pregătire. Urmează ca un for format din oameni de ştiinţă competenţi să decidă care este simbolul cel mai potrivit”, a explicat Csomortanyi.

    Laszlo Tokes a arborat steagul secuiesc pe balconul biroului său europarlamentar, aflat pe strada Jean Calvin din centrul municipiului Oradea, în 18 iunie, în cadrul unei acţiuni în care a elogiat şi activitatea scriitorului Wass Albert, considerat în România criminal de război.

    “Ridicăm glasul nostru împotriva acelor excese ale organelor oficiale, respectiv împotriva acelor acte abuzive prin care se scot drapelurile secuieşti, se îndepărtează cărţile scriitorului renumit Wass Albert, şi încă nu se reabilitează acele personalităţi însemnate ale comunităţii maghiare care cu câteva decenii în urmă au fost condamnaţi pe nedrept ca şi criminali de război”, spunea Laszlo Tokes la acea vreme.

  • Patronatele cer premierului să blocheze proiectul falezei din Năvodari, care ar distruge plaja

    “Principala atracţie a staţiunii Năvodari a fost şi este plaja. După Mamaia, e clar că locul care se poate dezvolta cel mai mult pe litoral este Năvodariul. Aici s-au făcut investiţii importante în ultimii 12 ani. În momentul în care am văzut documentele cu planurile primarului am fost în pragul unui stop cardiac“, a declarant agenţiei MEDIAFAX Alin Burcea, vicepreşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT).

    El a explicat că în urmă cu câteva săptămâni, mai multe persoane au început să facă măsurători pe plaja din Năvodari, afirmând că lucrează pentru primărie. Patronatele din turism s-au sesizat şi au început să facă cercetări, aflând că Primăria Năvodari a depus un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) care prevede construirea pe plajă a unei faleze lungi de şase kilometri şi late de 16 metri, la 60 de metri de mare. Astfel, plaja va fi limitată la maxim 60 de metri lăţime, în condiţiile în care este în vigoare o lege care prevede că nu se poate construi la distanţă mai mică de 150 de metri de mare, potrivit lui Alin Burcea.

    “Să ne imaginăm că pe plaja din Năvodari, pe şase kilometri lungime, va apărea o alee de beton lată de 16 metri, în jurul căreia vor apărea construcţii, locuinţe şi chioşcuri, toate în faţa hotelurilor construite în ultimii zece ani. Evident că dacă se ştia lucrul ăsta de acum zece ani, nu mai investea nimeni aici. Vreau să atrag atenţia că o staţiune construită în ultimul deceniu riscă să fie îngropată. Nu o să vină nimeni să stea printre bălării, cu construcţii în faţă. Este un apel pe care îl fac primului ministru din partea ANAT, să intervină cu Corpul de Control al Guvernului”, a mai spus Burcea.

    El a adăugat că, în calitate de vicepreşedinte al ANAT, face un apel la premier să oprească proiectul.

    “Fac un apel ca această nenorocire, acest jaf să fie anulat. Este vorba de o afacere de sute de milioane de euro, dacă vor începe lucrările de construcţie pe plajă. E o nenorocire care trebuie stopată acum. Primarul Năvodariului a depus la Consiliul Judeţean Constanţa o cerere pentru PUZ, care trebuie blocată urgent. În această cerere este prevăzută faleza, dar şi mai multe construcţii, dintre care unele pe plajă, şi am văzut acolo şi blocuri de P+10. Or, să te trezeşti acum pe plajă cu un lanţ de blocuri de P+10, înseamnă un jaf. Cred că trebuie pornit un control adevărat şi de către DNA”, a mai spus oficialul ANAT.

    Contactat de MEDIAFAX, Nicolae Matei, primarul localităţii Năvodari, a afirmat că nu va renunţa la ideea sa, ba mai mult, ia în calcul să facă plângere penală pe numele celor care obstrucţionează proiectul.

    Investitorii se sperie că o să apară un fel de talcioc acolo, că o să vândă fiecare ce vrea, haine, porumb fiert etc. Nu va exista aşa ceva. Va fi o zonă de promenadă de şase metri, nu vom face o stradă pe malul mării, nu vom face tot felul de buticuri pe malul mării, este exclus aşa ceva. Prioritate vor avea investitorii care sunt în zona adiacentă, care şi-au făcut ansambluri rezidenţiale, care au hoteluri”, a spus primarul Nicolae Matei.

    El a completat că vrea să liniştească investitorii serioşi şi îi anunţă că faleza nu înseamnă o bandă de circulaţie, că nu pot circula maşini pe malul mării, ci va fi o zonă de promenadă, care va aduce civilizaţia în staţiune.

    “Cei care şi-au făcut ansambluri rezidenţiale vor avea exclusivitate în dreptul lor în ceea ce priveşte comerţul, traficul poate fi restricţionat în anumite ore, intervalul de timp când lumea merge la plajă. Nu încălcăm nicio normă, nu periclităm bunul mers al turismului în zonă. Faleza va ridica turismul în Năvodari, va da o notă de civilizaţie, vom avea internet wireless, foişoare pentru salvamari, scuaruri de spaţii verzi, băncuţe, lampadare de fontă. Avem proiectate bretele cu apă care să alimenteze zonele de duşuri pe plajă”, a mai spus primarul.

    Nicolae Matei a afirmat că proiectul este în valoare de aproximativ 60 de milioane de lei şi va fi realizat cu fonduri europene.

    Mohammad Murad, preşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) şi cel mai mare investitor în turism pe litoral, cu 4.000 de locuri de cazare, dintre care 2.000 construite în Năvodari, afirmă că proiectul primarului nu este convenabil absolut deloc pentru cei care au investit în staţiune, pentru că multe dintre planurile de investiţii au ţinut cont de ieşirea la mare şi de plaja lată.

    “În PUZ-ul depus de primărie se prevede construirea unei serii de clădiri şi centre comerciale pe care noi nu le-am luat în calcul atunci când am investit aici. Eu, dacă aş fi aflat ce se va întâmpla, n-aş mai fi făcut la Năvodari acele investiţii de 27 de milioane de euro în 2.000 de locuri de cazare. În plus, în condiţiile astea, dacă mâine primesc o ofertă de vânzare, plec imediat din Năvodari”, a declarat Murad pentru MEDIAFAX.

    El a adăugat că plănuia să mai construiască în următorii ani încă 2.000 de locuri de cazare, dar renunţă din cauza noii situaţii create.

    “Până acum, pentru ce am făcut, am colaborat ok cu primarul din Năvodari, dar planurile generale pentru staţiune trebuie să fie făcute prin consultare cu cei care au investit. Eu o să renunţ la investiţii plănuite de încă 20 de milioane de euro. Găsisem sursă de finanţare. Valoarea unei investiţii, când are ieşire la mare este una, pentru că turistul ţine cont că plaja e foarte lată. Dacă se îngustează plaja cu construcţii şi faleză, eu trebuie, ca cei 4.000 de turişti să aibă loc pe plajă, să îi duc la 2,5 kilometri distanţă, şi asta dacă acolo va fi liber. Deci, noi, în loc să protejăm plaja şi să încercăm să o lărgim cât mai mult, o îngustăm”, a mai spus Murad.

    Potrivit hotelierului, turiştii vin la mare în principal pentru plajă, iar investitorii şi-ar dori ca zona să fie păstrată aşa cum este. Murad, care a deschis anul trecut un hotel de cinci stele în Năvodari, a afirmat că nu l-ar mai fi construit dacă ar fi ştiut despre planurile primarului.

    “Ceea ce face primarul din Năvodari arată foarte clar că în România investiţiile pe termen lung sunt riscante. Nu ştii niciodată ce se va schimba. Eu, de exemplu, am adormit vecin cu Apele Române şi cu plaja şi m-am trezit vecin cu Gheorghe şi cu faleza. Faleza din Năvodari va face ca staţiunea să concureze în câţiva ani cu Eforie Nord. Cei care vin în Năvodari sunt persoane cu bani, care caută hoteluri noi, de 4 sau 5 stele. Nimeni nu vrea să se plimbe aici pe o faleză unde să găsească bazaruri turceşti cu porumb şi floricele. Aici este nevoie de un alt gen de investiţii, un port turistic, un cazinou, aqua land, cluburi etc.”, a mai spus Murad.

    În Năvodari există, potrivit Autorităţii Naţionale pentru Turism, 8.720 de locuri de cazare.

    Nicolae Matei este primar al oraşului Năvodari din anul 2008. De asemenea, el deţine şi funcţia de preşedinte al PSD Năvodari.

    Primarul Nicolae Matei a fost condamnat în 8 aprilie, de Tribunalul Constanţa, la trei ani şi şase luni de închisoare cu executare pentru dare de mită. Decizia a fost contestată la Curtea de Apel Constanţa, următorul termen fiind stabilit în 18 septembrie.

    Procurorii DNA îl acuză pe primarul oraşului Năvodari că, în perioada iunie – octombrie 2012, i-ar fi solicitat unui ofiţer de poliţie judiciară cu funcţie de conducere, denunţător în cauză, să-i ofere protecţie în anchetele penale care-l vizau şi să intervină în aceste anchete, pe care Nicolae Matei le considera abuzive, nejustificate şi motivate politic. În schimbul acestor intervenţii, în 25 octombrie 2012, edilul i-ar fi dat ofiţerului de poliţie două loturi de teren situate în Năvodari, cu o valoare de piaţă de 46.160 de euro. Cele două terenuri ar fi fost date prin intermediari, cu simularea unor vânzări consemnate în două contracte semnate de respectivii intermediari, pentru care s-ar fi plătit 59.000 de lei, însă în realitate nu s-a achitat niciun ban. Unul dintre intermediari, Nicolae Vâlcu, este judecat pentru mărturie mincinoasă şi fals în declaraţii, fiind acuzat că a dat în faţa notarului o declaraţie în care a arătat că a primit cei 59.000 de lei.

  • Aro Palace vrea să vândă Cetatea Braşovului cu 3,5-4 milioane euro şi negociază cu Primăria

     “Cetatea Braşovului este un monument istoric şi starea ei tehnică este precară. Aro Palace ar trebui să investească foarte mulţi bani în reabilitarea zidurilor, aproximativ 2,5-3 milioane de euro, din calculele noastre. Activitatea restaurantului care funcţionează în cetate nu va aduce niciodată atâţia bani încât investiţia să poată fi recuperată”, a explicat Fercală.

    El a spus că obiectul de activitate al Aro Palace nu permite încasări din activitatea de muzeu, iar singura sursă de venit este restaurantul. Acesta, spune directorul SIF Transilvania, a fost rentabil doar înainte de 1989 şi 1-2 ani după.

    “Pentru Aro Palace, această cetate aduce doar pierderi, gaze, electricitate, salarii. Circulaţia turistică a scăzut drastic în ultimii ani şi nu ne putem acoperi costurile”, a adăugat Mihai Fercală.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oraşul din România care rămâne timp de o săptămână fără apă caldă

    Primăria din Oradea va sista furnizarea apei calde în perioada 4-11 august, ca urmare a unor lucrări de modernizare a reţelei.

    Paralel cu aceste lucrări, se va realiza în această perioadă contorizarea la limita dintre Termoficare şi Electrocentrale şi, în acelaşi timp, şi o subtraversare pe sub şoseaua Borşului. Cu acest prilej se va face şi verificarea reţelelor, operaţiune efectuată de obicei în septembrie sau octombrie, scrie voceatransilvaniei.ro.

    ”Am purtat discuţii cu firmele care execută lucrările de reabilitare a Magistralei 1 şi 3 pentru ca şi ei să fie pregătiţi şi să efectueze cu prilejul acestor opriri lucrările care ar mai necesita alte opriri ale furnizării apei calde. În felul acesta încercăm să reducem disconfortul pe care îl creăm cetăţenilor”, a menţionat Mircea Mălan, viceprimarul Oradei, citat de aceeaşi sursă.

    Stănel Necula, directorul Electrocentrale a declarat că deşi disconfortul creat de aceste întreruperi ale furnizării apei este în prezent mare, după efectuarea lucrărilor de reabilitare a magistralelor se va reduce mult posibilitatea apariţiei unor astfel de neajunsuri.

  • Arhiepiscopia Romano-Catolică cere sprijinul preşedintelui Băsescu pentru demolarea Cathedral Plaza

    “În toţi cei 8 ani de luptă pentru apărarea Catedralei, Arhiepiscopia s-a bucurat de sprijinul societăţii civile şi a numeroşi reprezentanţi de seamă ai acesteia. În acest moment facem încă o dată apel la Preşedintele României, garantul statului de drept, ca să intervină pentru aplicarea legii. Intervenţia sa este cu atât mai necesară, cu cât Primarul General al Capitalei face demersuri contrare aplicării legii, tergiversând materializarea deciziei irevocabile a instanţelor judecătoreşti”, declară Ioan Robu, Arhiepiscop Mitropolit de Bucureşti.

    “În acest fel, Preşedintele ar putea să dea măcar acum un răspuns faptic la scrisoarea primită din partea Arhiepiscopiei Romano-Catolice Bucureşti (ARCB) în ziua debutului celui de-al doilea mandat al său în fruntea ţării, scrisoare rămasă fără răspuns, la fel ca şi celelalte 19 ce i-au fost adresate în toţi aceşti ani”, afirmă monseniorul Robu.

    Curtea de Apel Ploieşti a decis irevocabil, pe 23 ianuarie 2013, demolarea imobilului Cathedral Plaza şi readucerea terenului pe care a fost edificată această construcţie la destinaţia iniţială, aceea de parc, afirmând: “Construirea fără autorizaţie valabilă îndreptăţeşte la demolare şi corespunde unui interes public (…) Edificarea imobilului de birouri în imediata vecinătate a celor două monumente istorice de valoare naţională şi universală afectează protecţia acestor lăcaşuri de cult” (Catedrala Sf. Iosif şi Palatul Mitropolitan). Curtea de Apel Ploieşti a confirmat astfel sentinţa din 26 iunie 2012 pronunţată în acest sens de Tribunalul Dâmboviţa.

    Ulterior, proprietarul clădirii, Millennium Building Development, a invocat costul mare al demolării Cathedral Plaza, estimând că dezmembrarea şi reamenajarea terenului eliberat ca parc ar costa cca 73 mil. euro. Arhiepiscopia Romano-Catolică Bucureşti a contracarat comandând un studiu firmei germane Luxemburger Team GmbH, studiu conform căruia costul lucrărilor se ridică la aproape 7,4 mil. euro. De asemenea, Arhiepiscopia a sesizat DNA vizând angajaţi ai Primăriei Municipiului Bucureşti pe care îi acuză de corupţie şi obstrucţionarea justiţiei, pentru tergiversarea dezmembrării clădirii.

    La începutul lunii iunie 2014, Primăria Municipiului Bucureşti a comunicat că, în cazul demolării Cathedral Plaza, legea a fost şi va fi respectată, evocarea unor studii privind costurile de dezmembrare fiind “irelevantă şi neadecvată”.

    “Primăria Municipiului Bucureşti a respectat şi va respecta legea, urmând a se supune dispoziţiilor instanţelor judecătoreşti în legătură cu problemele în discuţie. Între Arhiepiscopia Romano Catolică şi SC Millenium Building Development SRL se află în prezent în desfăşurare mai multe litigii, aflate în diferite stadii de soluţionare în legătură cu clădirea Cathedral Plaza, inclusiv în legătură cu necesitarea demolării acestei clădiri”, se arată într-un punct de vedere remis la 3 iunie agenţiei MEDIAFAX.