BusinessMagazin

Tag: primar

  • Primarul din Galaţi susţine că Ponta i-a spus că podul peste Dunăre de la Brăila se va face în 2030

    Primarul din Galaţi, Marius Stan, şi-a exprimat dezamăgirea, luni, într-o conferinţă de presă, că un proiect al său privind realizarea unui tunel pe sub Dunăre, care să asigure legătura dintre municipiul Galaţi şi judeţul Tulcea, nu beneficiază de susţinere politică, afirmând, în acest context, că premierul Victor Ponta i-a spus, în urmă cu două săptămâni, despre proiectul autorităţilor din Brăila privind construirea unui pod peste Dunăre care să asigure legătura cu judeţul Tulcea, că acesta se va realiza abia în 2030.

    “La ultima vizită la premier, acum două săptămâni, m-am dus foarte supărat pe acest subiect la domnul premier pentru că apăruseră pe SEAP cele două subiecte. Textual, mi-a zis domnia sa: «Haideţi, domnule, să fim serioşi, proiectul acesta de pod pe la Brăila se va face prin 2030». Reţineţi, sunt vorbele premierului pe care mi le asum şi pentru care răspund de ceea ce vorbesc. Nu sunt neserios – ei, când asculţi ce spune premierul şi după aceea, vineri acum, când te duci la întâlnirea cu factorii de decizie de la Brăila, în faţa ministrului Transporturilor şi a celor de la CNADR şi ţi se spune că, domnule, noi anul acesta deja începem proiectul, cine minte?“, a spus primarul Marius Stan.

    Potrivit lui Stan, pe SEAP, în momentul de faţă este înscris atât studiul de fezabilitate privind proiectul susţinut de el pentru realizarea unui tunel pe sub Dunăre care să asigure legătura dintre municipiul Galaţi şi judeţul Tulcea, cât şi cel autorităţilor din Brăila care doresc construirea unui pod peste Dunăre care să asigure legătura dintre judeţele Brăila şi Tulcea.

    Cu toate acestea, a afirmat primarul Marius Stan, proiectul care vizează realizarea tunelului pe sub Dunăre nu a beneficiat de susţinerea Guvernului, care nu l-a inclus în Masterplanul de Transport trimis la Uniunea Europeană, spre deosebire de cel privind podul de la Brăila.

    De asemenea, Marius Stan s-a plâns de faptul că proiectul său nu a avut nici susţinerea parlamentarilor gălăţeni.

    “Este o înfrângere politică“, a spus Marius Stan.

    Pentru realizarea proiectului autorităţilor din Brăila cu fonduri europene, Marius Stan a spus că va fi nevoie de sume de bani importante de la Guvern şi de la BEI sau BERD, fiind vorba despre o investiţie totală de circa 800 de milioane de lei, dacă vor exista patru benzi de circulaţie pe pod.

    Stan a recunoscut că, spre deosebire de proiectul său care presupune o investiţie privată, pe podul dorit de brăileni nu se vor putea impune taxe de pod, fiind vorba şi de bani europeni, chiar dacă vor totaliza numai 25%.

    Pe de altă parte, proiectul dorit de edilul Marius Stan vizează realizarea unui tunel cu bani privaţi care să subtraverseze fluviul Dunărea între municipiul Galaţi şi judeţul Tulcea.

    Costurile pentru această construcţie, care măsoară în total 8,9 kilometri, au fost estimate la circa 200 de milioane de euro fără TVA, dar se pot majora şi cu 40%.

    Marius Stan a criticat totodată Masterplanul de Transport, despre care a spus că nu are decât nişte “liniuţe” trasate pe harta României, iar municipiul Galaţi, nefiind inclus în arterele importante de circulaţie, nu se va putea dezvolta din punct de vedere economic.

    “Valea Jiului 2 va scrie pe noi”, a conchis edilul.

  • Primarul Ploieştiului, arestat preventiv pentru luare de mită, şi-a dat demisia din funcţie

    Avocatul William Brânză, unul dintre apărătorii lui Iulian Bădescu, a declarat, marţi, la Curtea de Apel Ploieşti, că primarul a demisionat din funcţie.

    “Am abordat atât probleme de ordin tehnic cât şi probleme de ordin procedural. Ca element de noutate vreau să vă spun că de astăzi (n.r. – marţi) Primăria Ploieşti nu mai are primar. Domnul primar Bădescu şi-a dat demisia”, a spus avocatul.

    Iulian Bădescu se află, marţi, la Curtea de Apel Ploieşti, unde se judecă contestaţia sa la măsura arestării preventive dispuse de Tribunalul Prahova.

    La ora transmiterii acestei ştiri, instanţa a rămas în pronunţare.

    Iulian Bădescu, lider al PSD Ploieşti, se afla la primul mandat de primar, după ce în perioada 2008-2012 a fost senator din partea PDL.

    În 3 martie, primarul Iulian Bădescu a fost reţinut de procurorii DNA, în dosarul finanţării echipei de fotbal Petrolul Ploieşti cu fonduri de la bugetul local. În timp ce era transportat în arestul Poliţiei Prahova, situat în municipiul Câmpina, la 30 de kilometri de Ploieşti, lui Bădescu i s-a făcut rău şi a fost dus la Spitalul Municipal din Câmpina, apoi transferat la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Ploieşti. Bădescu, în vârstă de 40 de ani, este cunoscut ca un pacient diabetic, dependent de insulină.

    El a fost internat la SJU din Ploieşti cu hipertensiune şi hiperglicemie, iar în 4 martie a fost dus cu o ambulanţă la Tribunalul Prahova, unde s-a judecat propunerea de arestare preventivă formulată pe numele său. Instanţa a decis atunci ca Bădescu să fie arestat preventiv pentru 30 de zile, decizia nefiind definitivă.

    Ulterior, lui Bădescu i s-a făcut rău din nou şi a leşinat, iar un echipaj de la Serviciul de Ambulanţă Prahova a intervenit pentru a-i acorda primul ajutor. După câteva zeci de minute, Iulian Bădescu a ieşit din sediul Tribunalului Prahova flancat de poliţişti, fiind transportat la SJU Ploieşti, unde a stat aproximativ o oră şi jumătate.

    Potrivit unui comunicat de presă al DNA, procurorii Serviciului teritorial Ploieşti al instituţiei au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale în cazul lui Iulian Bădescu, fiind acuzat de luare de mită şi abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave având ca rezultat obţinerea pentru altul a unui folos necuvenit (2 acte materiale).

    Conform anchetatorilor, Iulian Bădescu, în calitate de primar al Ploieştiului şi ordonator principal de credite, a semnat, în 21 ianuarie 2013, un contract de cooperare încheiat între municipiul Ploieşti şi Asociaţia Comunitară “Lupii Galbeni 2012” Ploieşti, iar în 28 iunie 2013 a semnat regulamentul privind punerea în aplicare a acestuia, în lipsa vizei de control financiar preventiv propriu, sustrăgând aceste operaţiuni controlului de legalitate, regularitate şi încadrare în creditele bugetare şi a dispus plata sumei de 8.000.000 lei, în trei tranşe, către asociaţie, deşi cunoştea că nu este legală.

    “Aceste fapte au avut ca rezultat prejudicierea bugetului local cu suma anterior menţionată, precum şi obţinerea de către Asociaţia Comunitară «Lupii Galbeni 2012» Ploieşti a unui folos necuvenit de aceeaşi valoare. Prin semnarea contractului şi a regulamentului sus menţionate, inculpatul Bădescu Iulian şi-a îndeplinit defectuos atribuţiile de serviciu prevăzute de Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale şi a încălcat dispoziţiile din O.G. nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv şi pe cele din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale”, se arăta în comunicatul citat.

    Potrivit aceluiaşi document, Bădescu i-a pretins unui reprezentant al Asociaţiei Comunitare “Lupii Galbeni 2012” Ploieşti, în schimbul derulării contractului de asociere şi a regulamentului de aplicare a contractului, precum şi a efectuării plăţilor către asociaţie, suma de 300.000 euro reprezentând un comision de 10% din valoarea totală a sumelor ce urmau a fi acordate de primărie jucătorilor echipei de fotbal Petrolul Ploieşti, ale cărei interese erau reprezentate de Asociaţia Comunitară, precum şi foloase necuvenite constând în contravaloarea transportului şi a cazării, în perioadele ianuarie – februarie 2013, respectiv ianuarie – februarie 2014, la două hoteluri din Turcia, unde Iulian Bădescu a însoţit echipa în desfăşurarea cantonamentului.

    În decembrie 2012, Consiliul Local Ploieşti a aprobat alocarea câtorva milioane de euro de la bugetul local, suma finală variind în funcţie de performanţele competiţionale ale echipei Petrolul. Întrucât echipa a câştigat Cupa României şi s-a plasat pe un loc de top în Campionatul Naţional, suma finală aprobată a fost de trei milioane de euro, bani care să fie folosiţi, conform contractului, pentru salariile şi premiile jucătorilor şi ale staff-ului.

    La începutul anului trecut, DNA a deschis o anchetă în acest caz, consilierii locali, dar şi primarul Iulian Bădescu fiind chemaţi pentru audieri în acest dosar, în care investigaţia nu s-a finalizat.

  • Relu Fenechiu, condamnat în dosarul ”Transformatorul”, transferat de la Iaşi la Penitenciarul Vaslui

    Administraţia Naţională a Penitenciarelor a decis, la sfârşitul acestei săptămâni, transferarea lui Relu şi Lucian Fenechiu, condamnaţi definitiv, în ianuarie 2014, la câte cinci ani de închisoare în dosarul ”Transformatorul”, de la Penitenciarul de Maximă Siguranţă Iaşi în unitatea cu regim semideschis şi deschis de la Vaslui, în condiţiile în care cei doi au ispăşit o cincime din pedeapsă.

    Odată cu schimbarea regimului de detenţie, din închis în semideschis, Relu Fenechiu şi fratele acestuia vor avea la Penitenciarul Vaslui o serie de drepturi în plus faţă de ceea ce au beneficiat în unitatea de detenţie de la Iaşi.

    Potrivit reprezentanţilor Penitenciarului Vaslui, cei doi se vor bucura de ”o libertate în plus de mişcare” şi vor putea ieşi la muncă în afara unităţii de detenţie, însă sub pază.

    ”Cele două persoane private de libertate au ajuns în custodia Penitenciarului Vaslui, în urma unei decizii a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Cei doi sunt cazaţi într-o celulă cu patru paturi, au în permanenţă uşa deschisă, beneficiind astfel de o libertate în plus de mişcare, însă doar pe un anumit traseu strict stabilit de penitenciar, conform legii”, a declarat, sâmbătă, corespondentului MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Vaslui, Nicolae Toma.

    Completul de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a menţinut, în 30 ianuarie 2014, pedeapsa dispusă în 12 iulie 2013 de un complet de trei judecători în cazul fostului ministru şi deputat PNL Relu Fenechiu, pentru complicitate la abuz în serviciu în formă calificată, acesta având de executat cinci ani de închisoare.

    La aceeaşi pedeapsă au fost condamnaţi fratele fostului ministru al Transporturilor, Lucian Fenechiu, şi Mihai Bogdan Damian. Ioan Turbatu, director general al Sucursalei de Întreţinere şi Servicii Energetice Electrice (SISEE) Moldova în perioada 2002-2004, şi Ion Mărghidan, director general al aceleiaşi instituţii în perioada 2004-2005, au fost condamnaţi la câte şase ani de închisoare cu executare, pentru abuz în serviciu în formă calificată. Petru Andronache, director comercial al SISEE Moldova în perioada 2002-2005, a primit o pedeapsă de şapte ani de închisoare cu executare şi cinci ani interzicerea unor drepturi, pentru abuz în serviciu în formă calificată.

    Instanţa a mai dispus ca cei şase inculpaţi să plătească, în solidar, peste 5,7 milioane de lei, reprezentând daune materiale către SISEE Moldova.

    Relu Fenechiu a fost trimis în judecată de procurorii DNA în iunie 2012, în dosarul “Transformatorul”, fiind acuzat că prin firmele sale a vândut transformatoare şi întrerupătoare uzate şi vechi la preţuri de produse noi către Sucursala de Întreţinere si Servicii Energetice Electrice Moldova, cu complicitatea fostei conduceri a instituţiei.

    Relu Fenechiu a fost membru al PNL timp de 18 ani şi se afla la al treilea mandat de deputat în momentul condamnării. El a fost preşedintele PNL Iaşi din 2004, iar din 2008 a deţinut funcţia de vicepreşedinte al PNL la nivel central, după decizia instanţei demisionând din PNL.

    De asemenea, Fenechiu a fost ministru al Transporturilor timp de şapte luni, până în iulie 2013, când s-a retras din această funcţie ca urmare a condamnării în primă instanţă în dosarul Transformatorul.

  • Prefectul de Suceava şi primarul comunei Brodina, reţinuţi de DNA, puşi sub control judiciar

    Tribunalul Suceava a decis, sâmbătă seară, cercetarea sub control judiciar a prefectului de Suceava, Florin Sinescu, şi a primarului comunei Brodina, Vasile Melen, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Cei doi au fost reţinuţi, vineri, pentru 24 de ore, de către procurorii DNA Suceava.

    După finalizarea şedinţei de judecată, în jurul orei 16.00, prefectul Sinescu a părăsit Palatul de Justiţie şi a mers acasă întrucât mandatul de reţinere expirase, în timp ce primarul din Brodina a fost dus la arestul IPJ Suceava, fiind încă sub incidenţa mandatului de reţinere.

    Decizia Tribunalului Suceava va fi contestată atât de către avocatul prefectului, Silvia Tudor, cât şi de DNA Suceava.

    Avocatul prefectului, Silvia Tudor, a declarat că a a contestat măsura controlului judiciar întrucât prefectul, prin atribuţiile pe care le are, nu poate să nu intre în contact cu unii martori, care sunt angajaţi ai Prefecturii.

    Ea a spus că a solicitat respingerea în totalitate a luării unei măsuri preventive faţă de prefect.

    “Nu trebuie să se ia nicio măsură preventivă pentru că niciuna din faptele incriminate nu întrunesc elementele constitutive ale unei infracţiuni”, a spus Tudor.

    Pe de altă parte, şi procurorul şef al DNA Suceava, Mihaela Mihai, a declarat că va contesta decizia Tribunalului Suceava.

    Prefectul de Suceava, Florin Sinescu, este urmărit penal pentru cinci infracţiuni de abuz în serviciu, de conflict de interese, uzurparea funcţiei, dar şi de uz de fals.

    Astfel, el este acuzat că a refuzat să-l demită din funcţie pe primarul PSD al comunei Udeşti care fusese declarat în conflict de interese de către ANI, decizie confirmată în 2012 printr-o hotărâre a Curţii de Apel Suceava, că a intervenit la APIA Suceava şi a făcut presiuni pentru ca primarului din Udeşti să i se acorde subvenţii sau că nu a exercitat corespunzător controlul de legalitate a hotărârilor CL Udeşti permiţând astfel ca o păşune să fie trecută ilegal în administrarea unei asociaţii care a obţinut subvenţii de la APIA.

    Prefectul de Suceava mai este acuzat de abuz în serviciu pentru că, la solicitarea expresă a primarului comunei Brodina, Vasile Viorel Melen, a intervenit pe lângă funcţionari ai Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Suceava şi pe lângă administratorul unei firme pentru a găsi o soluţie de deblocare a conturilor Primăriei Brodina, care avea o datorie în valoare de 462.315,93 lei din 2008 faţă de o firmă de construcţie ce a reconstruit nouă case distruse de inundaţii, iar aceste datorii au fost înscrise ca arierate care să fie plătite de la bugetul de stat.

    Totodată, prefectul mai este acuzat că şi-a încălcat atribuţiile de serviciu pentru a obţine ilegal un titlu de proprietate pe o suprafaţă de 26.103 metri pătraţi de teren în comuna Moldoviţa pe numele socrilor săi, cunoscând că aceştia nu deţin documente de proprietate care să dovedească modul de dobândire, legătura cu proprietarii tabulari din Cartea Funciară sau înscrisuri care să demonstreze că sunt îndreptăţiţi să obţină un titlu de proprietate.

    Florin Sinescu mai este acuzat de conflict de interese pentru că, în calitate de prefect al judeţului Suceava, a semnat către ITM Suceava o adresă prin care a numit în comisia de concurs pentru postul de şef serviciu, la care a participat şi soţia sa, Angelica Sinescu, doi subordonaţi, preşedintele comisiei fiind un şef serviciu în cadrul Instituţiei Prefectului Judeţului Suceava, iar un membru al comisiei fiind un consilier juridic în cadrul Instituţiei Prefectului Judeţului Suceava, care au declarat-o câştigătoare a concursului pe soţia prefectului.

    Prefectul de Suceava este acuzat şi de uzurparea funcţiei pentru că, profitând de funcţia de prefect, a intervenit pe lângă şeful Serviciului Rutier Suceava pentru a ajuta un bărbat să-şi recupereze permisul de conducere, reţinut în 27 decembrie 2014 de către poliţişti din cadrul Serviciului Rutier Iaşi întrucât a fost surprins de radar în timp ce circula cu viteza de 106 km/h, printr-o localitate unde limita de viteză era de 50 km/h.

    Florin Sinescu mai este acuzat de uz de fals pentru că în luna noiembrie 2012 şi-a achiziţionat un autoturism marca AUDI A4, care a fost înmatriculat pe numele său, folosindu-se cu bună ştiinţă de documente fictive pe numele său, un contract de cumpărare din Germania şi un contract de vânzare – cumpărare din 3 decembrie 2012 care, în realitate, nu a fost încheiat între cele două părţi, şi nici nu a fost semnat de către vânzător, iar după ce a aflat că se verifică modul în care şi-a procurat autoturismul prefectul a vândut maşina.

    În acelaşi dosar este cercetat şi primarul comunei sucevene Brodina, Vasile Melen, pentru complicitate la abuz în serviciu pentru că, în calitate de primar al comunei Brodina şi administrator în fapt al firmei Forest Brod SRL, i-a solicitat prefectului Florin Sinescu, în 7 ianuarie 2015, să intervină pe lângă funcţionari din cadrul Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Suceava pentru ca un debit al Primăriei Brodina în valoare de 462.315,93 lei, cu penalităţi de întârziere în sumă de 1.201.357,80 lei, datorat din 2008 unei firme de construcţii care a reconstruit nouă case ce fuseseră distruse de inundaţii, să fie evidenţiat ca şi arierat pentru a putea fi astfel achitată ulterior din bugetul de stat.

    Solicitarea primarului a fost satisfăcută de către prefectul Florin Sinescu, care în 12 ianuarie a intervenit pe lângă directorul Trezoriei judeţului Suceava şi pe lângă un alt director din instituţie pentru a identifica o soluţie la problema primarului din Brodina. În aceeaşi zi, directorul Trezoreriei Suceava a telefonat omologului său de la Trezoreria Rădăuţi, unde Primăria comunei Brodina avea conturile deschise, pentru a se interesa de problemă, în scopul găsirii rapide a unei soluţii la solicitarea prefectului.

    După obţinerea acestor date, atât directorul Trezoreriei Suceava, cât şi primarul Vasile Melen, împreună cu jurista şi contabilul Primăriei Brodina, s-au întâlnit în biroul directorului general al Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Suceava, unde au găsit soluţia de rezolvare a problemei prin înregistrarea datoriilor ca arierate.

    De asemenea, la solicitarea primarului, prefectul Florin Sinescu a intervenit la administratorul şi directorul firmei de construcţii care avea de încasat datoria pentru a-l determina să încheie o înţelegere cu Melen pentru ca datoria de 462.315,93 lei să fie achitată în 12 rate lunare a câte 50.000 lei, penalităţile de întârziere de 1.201.357,80 lei să nu mai fie plătite şi să fie încheiată o convenţie scrisă între părţi care să servească la deblocarea conturilor primăriei Brodina.

    Demersurile prefectului s-au concretizat prin încheierea unei convenţii autentificate la biroul unui notar.

    Procurorii arată că în acest caz complicitatea lui Vasile Melen constă în faptul că, în baza unei înţelegeri cu prefectul Florin Sinescu, i-a pus acestuia la dispoziţie toate datele şi documentele necesare pentru ca solicitarea lui să aibă succesul scontat şi că a ştiut pas cu pas tot ce întreprindea Sinescu folosindu-se de funcţia de prefect, pentru a-şi rezolva propria problemă.

    Melen mai este acuzat că, în calitate de primar şi-a încălcat atribuţiile de serviciu grevând bugetul local cu datorii pentru lucrări executate de Forestbrod SRL Brodina din perioada când era administrată de el pentru lucrări de apărări de maluri distruse de calamităţile din anul 2008, ca urmare a accesării unui credit, cu scopul de a plăti arierate în valoare de 850.000 lei firmei SC Forestbrod SRL Brodina, la care acesta a fost asociat şi administrator până în 2012, dar pe care o administrează în fapt şi în prezent, creând astfel un prejudiciu Primăriei comunei Brodina, dar şi un avantaj patrimonial acestei societăţi, în care este interesat în mod direct.

    Astfel, primarul a iniţiat în martie 2013 un proiect de hotărâre de consiliu local pentru aprobarea unui împrumut în vederea achitării datoriei către Forestbrod, hotărâre adoptată, iar apoi a încheiat şi semnat un contract de împrumut cu termen de rambursare de 5 ani.

    Din acest credit, Melen a ordonanţat la plată achitarea integrală a datoriei, semnând ordine de plată, prin care suma de 850.000 lei a fost virată în contul societăţii sale până la data de 29 mai 2013.

    Procurorii anticorupţie susţin că, în calitatea sa de primar, Vasile Melen a îndeplinit acte şi a luat decizii prin care s-au obţinut foloase pentru firma pe care o administrează în fapt şi în prezent şi pe care a administrat-o şi până să devină primar.

    Procurorii DNA Suceava au făcut, vineri dimineaţă, percheziţii la domiciliul prefectului, la sediul Prefecturii Suceava, dar şi la Brodina în legătură cu modul în care au fost folosiţi banii publici pentru reconstrucţia a de case pentru sinistraţii din localitate, în urma inundaţiilor din 2008.

    După aceste percheziţii, prefectul Florin Sinescu şi primarul din Brodina au fost duşi la sediul DNA Suceava, au fost audiaţi, iar apoi reţinuţi.

    Primarul din Udeşti, Săvel Botezatu, cercetat şi el în acest dosar, este arestat preventiv de la sfârşitul anului trecut pentru fraude cu fonduri europene.

  • Primarul Bistriţei, Ovidiu Creţu, a câştigat definitiv procesul cu ANI, care îl găsise incompatibil

    Potrivit Biroului de presă al ICCJ, instanţa a admis, marţi, recursul edilului împotriva deciziei Curţii de Apel Cluj, care dăduse dreptate ANI în privinţa incompatibilităţii primarului Bistriţei.

    “Se admite recursul declarat de Ovidiu Creţu împotriva sentinţei Curţii de Apel Cluj. Se casează în parte sentinţa atacată, în sensul că admite acţiunea formulată de reclamantul Ovidiu Creţu şi dispune anularea raportului de evaluare emis de ANI. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate. Definitivă”, a precizat, miercuri, pentru MEDIAFAX, Biroul de presă al ICCJ.

    Contactat telefonic, primarul Ovidiu Creţu a confirmat că a câştigat procesul cu ANI, fără a face alte declaraţii.

    În 23 septembrie 2013, Agenţia Naţională de Integritate (ANI) anunţa că primarul Bistriţei, Ovidiu Creţu, s-a aflat în incompatibilitate în perioada 1 octombrie 2012 – 21 ianuarie 2013, întrucât a fost şi reprezentant asociat persoană juridică în cadrul SC Business Park Bistriţa Sud SRL, societatea care administrează Parcul Industrial Bistriţa Sud.

    În ianuarie 2014, primarul Bistriţei a pierdut la Curtea de Apel Cluj procesul intentat Agenţiei Naţionale de Integritate, care l-a declarat incompatibil.

    ”Este o situaţie identică celei pe care a avut-o primarul municipiului Constanţa, Radu Mazăre. Dintr-o greşeală a Registrului Comerţului, în loc să fie scris Mazăre Alexandru, fratele lui care a fost votat de Consiliu, a fost scris Radu Mazăre şi ANI i-a dat incompatibilitate, cu toate că cei de la Registrul Comerţului şi-au recunoscut greşeala, ca şi în cazul meu. Doi ani de zile s-a judecat Radu Mazăre cu ANI, până la urmă a câştigat. Acelaşi lucru s-a întâmplat aici. Eu am fost cel care a semnat adresa de înaintare a documentelor către Registrul Comerţului şi aceştia au înţeles că eu am fost delegat, neexistând niciun fel de hotărâre. Au corectat greşeala, au anunţat în scris, am fost cu respectiva adresă la ANI, au spus că e în regulă, că e în ordine şi m-am trezit după şase sau şapte luni că mi-au dat soluţia de incompatibilitate. Va urma un proces similar cu cel de la Constanţa. Acest subiect pentru mine părea unul simplu şi uşor tratat pentru Curtea de Apel Cluj. Sentinţa de acolo mi-a făcut un mare bine, eram convins că lucrurile vor decurge absolut firesc şi că justiţia îşi va spune cuvântul şi o să se termine problema. Sentinţa dată de Curtea de Apel m-a trezit. Trăim într-o altfel de lume, nu una idilică, şi trebuie să îmi iau toate măsurile pentru a-mi obţine dreptatea. Dacă la Curtea de Apel aveam o sentinţă favorabilă, priveam lucrurile la fel de uşor şi sigur ANI ar fi făcut recurs la ICCJ, iar acolo o sentinţă contrară ar fi închis lucrurile. Trebuie să mă prezint competitiv în meciul cu ANI”, spunea Creţu la vremea respectivă.

    Ovidiu Creţu a trecut la ultima cale de atac, recurs înaintat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În 6 octombrie 2014, ICCJ a admis în principiu recursul şi a fixat termenul de judecată pe fond a recursului la 27 ianuarie, cu citarea părţilor, amânând pronunţarea pentru data de 10 februarie.

    ”Sunt în aceeaşi situaţie cu unul din procesele preşedintelui Klaus Iohannis. Dânsul a fost mandatat exact ca şi mine să depună documentele pentru societatea care administrează pieţele la Sibiu. Eu am fost mandatat pentru acelaşi lucru, însă pentru Parcul Industrial. Diferenţa este că el a câştigat în prima instanţă, eu am pierdut, dovadă că instanţele judecă independent. Sunt convins că, în situaţia în care domnia sa va pierde procesul şi va deveni incompatibil, voi pierde şi eu, iar dacă el câştigă, ar trebui în mod firesc să câştig şi eu”, afirma Ovidiu Creţu la finalul anului trecut.

    Ovidiu Creţu se află la cel de-al doilea mandat de primar. De asemenea, el este preşedinte executiv al PSD Bistriţa.

  • Cel mai bogat primar din Argeş, vizat într-un dosar de evaziune în domeniile IT şi construcţii, a fost reţinut

    Alături de primarul din Bradu, au fost reţinute, pentru 24 de ore, de către procurorii Parchetului Tribunalului Capitalei, alte 32 de persoane cercetate în acelaşi dosar, toţi urmând să fie duşi cu propunere de arestare preventivă la Tribunalul Bucureşti.

    Parchetul Tribunalului Capitalei a început în ianuarie urmărirea penală în acest dosar, faţă de 50 de persoane şi 116 firme suspectate de evaziune fiscală şi spălare a banilor.

    Anchetatorii au făcut duminică 146 de percheziţii în Bucureşti şi judeţele Arad, Argeş, Dâmboviţa, Giurgiu, Gorj, Ilfov, Olt, Sibiu, Teleorman, Vâlcea şi Vrancea, la sediile mai multor firme din domeniile IT şi construcţii şi la locuinţele reprezentanţilor acestor societăţi.

    Poliţiştii au ridicat documente de la firmele percheziţionate, printre care Erbaşu, UTI, Strabag, Romsys şi Total Network Solution. De asemenea, percheziţii au fost făcute şi la locuinţa lui Cristian Romeo Erbaşu.

    În urma percheziţiilor, au mai fost ridicate facturi fiscale, documente financiar-contabile, calculatoare, 250.000 de lei, un pistol cu gaze pentru care expirase autorizaţia, precum şi carduri bancare.

    La sediul Poliţiei Române au fost audiate 90 de persoane, pentru care au fost emise mandate de aducere, printtre acestea fiind şi primarul comunei argeşene Bradu. De asemenea, în atenţia anchetatorilor ar fi şi administratorii sau persoanele care controlează firmele vizate în anchetă.

    Potrivit Poliţiei Române, în dosar sunt vizaţi reprezentanţii a peste 200 de societăţi comerciale care, în perioada 2011-2014, ar fi creat circuite fictive pentru a nu plăti taxele şi impozitele datorate bugetului de stat.

    “De asemenea, prin intermediul societăţilor implicate ar fi fost transferate aproximativ 100 de milioane de euro către persoanele în cauză, iar banii astfel obţinuţi ar fi fost reintroduşi în circuitul ilicit prin retrageri din conturile bancare în baza unor documente fictive”, a precizat sursa citată.

    Parchetul Tribunalului Bucureşti a precizat că suspecţii au iniţiat, derulat şi participat la circuite evazioniste şi de spălare a banilor, prin intermediul cărora, folosindu-se de documente false şi înregistrări contabile fictive, s-au sustras de la plata obligaţiilor fiscale. Sume importante ar fi fost transferate în contul unor societăţi comerciale cu comportament de tip fantomă, de unde banii ar fi fost retraşi în totalitate în numerar.

    Prejudiciul produs bugetului de stat a fost stabilit cu sprijinul specialiştilor Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală şi este de aproximativ 30 de milioane de euro, reprezentând TVA şi impozit pe profit. Suma totală spălată prin circuitul evazionist se ridică la aproximativ 100 de milioane de euro, susţin anchetatorii.

    Primarul Florin Frăţică are, potrivit declaraţiei de avere din 2012, şase terenuri intravilane de peste 19.000 de metri pătraţi, un teren forestier de 90,75 de hectare şi două terenuri extravilane de peste 72.000 de metri pătraţi, toate fiind achiziţionate în perioada 1995-2011 şi fiind deţinute în cotă parte împreună cu soţia sau mai multe persoane.

    Frăţică mai are două case, una de 257 de metri pătraţi, din 2006, şi cealaltă de 640 de metri pătraţi, din 1995, pe care o deţine împreună cu altă persoană. De asemenea, primarul a notat în declaraţie şi un apartament în Piteşti, aflat în proprietatea soţiei sale.

    Primarul comunei Bradu are patru autoturisme şi a mai notat în declaraţia de avere că deţine monede din aur de aproximativ 55.000 de euro, bijuterii de 50.000 de euro şi ceasuri de 12.000 de euro.

    De asemenea, Florin Frăţică are conturi bancare, depozite şi fonduri de investiţii în valoare totală de peste 320.000 de lei şi 10.000 de euro, deschise în perioada 2007-2012.

    Conform declaraţiei de avere din 2012, Florin Frăţică a împrumutat unor persoane şi firme 125.000 de euro şi peste 900.000 de lei.

    Primarul din Bradu are un credit în valoare de 70.000 de euro, pe care l-a luat în 2007 şi trebuie să îl achite până în 2037.

    Florin Frăţică a obţinut ca primar, în anul fiscal anterior declaraţiei de avere, venituri de 28.716 lei şi a încasat 426.000 de lei din închiriere unor terenuri, iar soţia sa a obţinut 16.836 de lei, din funcţia de director pe care o deţine la firma Grande Veneţia.

    În declaraţia de interese din 2012, Florin Frăţică scria că este secretar general al PDL Argeş şi preşedintele Ligii Primarilor.

  • Primarul şi trei angajate ale unei primării dâmboviţene, reţinuţi pentru abuz, delapidare şi fals

    Poliţiştii din cadrul Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul Inspectoratului de Poliţie Dâmboviţa, sub coordonarea unui procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgovişte, au probat activitatea infracţională a şase persoane, bănuite de abuz în serviciu, delapidare, complicitate la delapidare, fals material în înscrisuri oficiale şi uz de fals, anunţă IPJ Dâmboviţa într-un comunicat dat publicităţii luni seară.

    Principalii suspecţi din acest dosar sunt primarul comunei Butimanu, Marin Dragnea, contabila Primăriei, fosta contabilă şi casieriţa instituţiei, au declarat corespondentului MEDIAFAX surse apropiate anchetei.

    Cei patru au fost reţinuţi, luni, alături de alte două persoane, reprezentanţi ai unor firme care în ultimii ani au avut contracte cu primăria Butimanu.

    Marţi, cei şase vor fi prezentaţi instanţei de judecată cu propunerea de arestare preventivă.

    Potrivit anchetatorilor, în perioada 2011-2014, o parte angajaţii Primăriei Butimanu ar fi făcut în mod direct plăţi aferente unor cheltuieli, “sustrăgându-se astfel de la verificările privind respectarea limitelor creditelor bugetare deschise şi repartizate, precum şi a destinaţiei acestora”. Astfel, anchetatorii au indicii conform cărora din primăria Butimanu ar fi fost efectuate plăţi în cuantum de 589.157 lei către doi agenţi economici, pentru lucrări neexecutate sau datorii fictive.

    Totodată, angajaţii administraţiei locale nu au aplicat măsuri de executare silită pentru colectarea unor creanţe fiscale, în valoare de 117 923 lei.

    De asemenea, în perioada 2012-2014, una dintre angajatele primăriei ar fi încredinţat fără drept şi în mod repetat 115.804 lei din bugetul administraţiei locale unei alte femei care şi-ar fi însuşit ilegal această sumă.

    Potrivit anchetatorilor, prejudiciul cauzat în acest caz este de 885.550 lei.

    Marţi, judecătorii urmează să decidă dacă acceptă propunerea anchetatorilor de arestare a primarului, a celor trei funcţionare şi a celor doi oameni de afaceri care au avut contractele cu Primăria Butimanu.

  • Construcţia magistralei de metrou din Timişoara ar putea începe în 2015: linia are opt kilometri şi leagă centrul de aeroport

    Construcţia unei magistrale de metroul în Timişoara, cel mai mare oraş din vestul ţării, ar putea începe în 2015 şi ar urma să lege centrul oraşului de aeroport, conform autorităţilor locale.

    Primarul Timişoarei, Nicolae Robu, a declarat că a decis realizarea unei linii de metrou cu o lungime de 8 kilometri, care să lege centrul oraşului de aeroport. Proiectul urmează să intre în planul de buget pentru perioada 2014-2020, sursa de finanţare nefiind încă cunoscută, relatează Timiş Online.

    „Asta e soluţia – liniile de cale ferată trebuie să fie duse în subteran, şi cu această ocazie sigur că se va realiza şi o conexiune tip metrou între câteva puncte cheie ale oraşului nostru: Gara de Nord, zona mall, Gara de Est, aeroportul, toate pot ajunge să fie legate şi se va putea face repede şi la preţuri convenabile aşa ceva. Sunt acele utilaje cârtiţă care străpung munţii, merg pe sub mări, pe unde vrei”, a spus Robu, în vara anului trecut.

    Linia de metrou va porni de la Gara de Nord, va ajunge la Gara de Est şi se va termina la Aeroportul Internaţional Timişoara. Aeroportul din Timişoara a raportat în 2013 un trafic de circa 750.000 de pasageri, cu jumătate de milion mai puţin faţă de nivelul din urmă cu doi ani. Din traficul total, 340.000 de pasageri au zburat cu Wizz Air şi 100.000 cu Carpatair. „O conjunctură nefavorabilă pentru aeroport a constituit-o declinul volumului de trafic al companiei Carpatair în România, ceea ce a afectat negativ volumul de pasageri şi veniturile aeroportuare, în condiţiile în care Timişoara reprezenta în trecut baza de operare a companiei aeriene”, se arată într-un document al aeroportului „Traian Vuia”.

    Metroul din Timişoara ar putea avea cinci staţii: Gara de Nord, Iulius Mall, Gara de Est, Grădina Zoologică, Aeroport, a declarat pentru gândul Nicolae Robu, primarul oraşului Timişoara. Acesta spune că soluţia mutării transportului urban în subteran este singura soluţie viabilă pentru oraş.

    „Municipiul Timişoara este rupt în două la ora actuală de liniile de tren. Situaţia creează mari disfuncţii, întrucât numărul de traversări ale acestor linii este foarte redus –două subtraversări şi două treceri la nivel- sensibil mai redus chiar decât numărul trecerilor peste Bega, la rândul lor departe de a fi suficiente”, arată Nicolae Robu. Acesta spune că are trei soluţii pentru rezolvarea problemei transportului în Timişoara: ridicarea liniilor de tren pe estacadă, mutarea liniilor de tren în afara oraşului sau ducerea liniilor de tren în subteran.Edilul arată că Primăria Timişoara a realizat o analiză din perspectivă tehnică, economică, estetică, funcţională, dar şi din punct de vedere al dezvoltării urbane , iar concluzia acestei analize este că  transportul subteran este „soluţia optimă” pentru transport pentru Timişoara, conform gândul.

    Judeţul Timiş, cel mai mare judeţ al României din punctul de ve­de­re al suprafeţei, a devenit în ul­ti­mii ani „kilometrul zero“ al in­dus­triei de componente auto din Româ­nia, atrăgând giganţi precum Con­tinental, Delphi Packard sau TRW Automo­tive, care fac fiecare în această re­giune afaceri de peste un miliard de lei, arată o analiză a Ziarului Financiar. Cele peste 19.000 de companii active în judeţul Timiş au avut afaceri de 8,8 mld. euro în 2012 şi aproape 200.000 de anga­jaţi, arată datele de la Registrul Co­mer­ţu­lui. Astfel, ca valoare a rulaje­lor rea­li­za­te de companiile din judeţ, Timi­şul se află pe po­ziţia a patra în Ro­mâ­nia, după Bucu­reşti, Ilfov şi Argeş. Potrivit ZF, fabricile producătoare de compo­nen­te auto (Delphi, Continental, TRW, Krom­berg& Schubert) şi cele de com­po­nen­te electronice (Flextronics) sau electro­cas­nice (Zoppas) domină topul an­ga­jato­ri­lor din judeţul Timiş, unde unu din trei lo­cu­i­tori are un loc de mun­că, iar şomajul este de doar 1,5%, arată datele centra­li­zate de ZF pe baza infor­ma­ţiilor de la In­spec­ţia Muncii, INS şi Agen­ţia Na­ţio­nală pen­tru Ocuparea For­ţei de Muncă. Aproape 215.000 de locuitori ai Ti­mi­şului au statut de salariat (adică 31% din to­talul populaţiei), situaţie care este mult mai bună decât în restul ţării, unde ra­ta populaţiei care lucrează este de 21%.

  • Primarul din Beiuş, scos din arest preventiv şi plasat în arest la domiciliu

    Magistraţii Curţii de Apel Oradea au admis, marţi seară, contestaţia formulată de Adrian Domocoş la decizia Tribunalului Bihor care dispusese arestarea preventivă a primarului.

    ”Dispune luarea faţă de inculpatul contestator Domocoş Adrian Nicolae a măsurii arestului la domiciliu pe o durată de 23 de zile, începând din 23 decembrie 2014 până în 14 ianuarie 2015 inclusiv”, se arată în decizia instanţei orădene.

    Sentinţa Curţii de Apel Oradea este definitivă, astfel că Adrian Domocoş a fost eliberat din arestul Poliţiei Judeţene Bihor şi plasat în arest la domiciliu.

    Primarul din Beiuş, reţinut iniţial de DNA pentru mai multe fapte de corupţie, a fost arestat preventiv de Tribunalul Bihor, în 16 decembrie.

    Tot atunci, instanţa a decis ca administratorul Episcopiei Greco-Catolice a Oradiei, Mircea Ovidiu Constantin, reţinut în acelaşi dosar, să fie cercetat sub control judiciar.

    Primarul Adrian Domocoş este acuzat de luare de mită, efectuare de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia îndeplinită de primar, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, deţinerea fără drept a unei arme neletale din categoria celor supuse autorizării şi deţinerea fără drept a muniţiilor.

    Potrivit procurorilor, în perioada 2011-2014, primarul din Beiuş a pretins şi primit de la o persoană din conducerea Bisericii Greco-Catolice Beiuş un imobil, proprietatea bisericii, cu titlu de concesiune, pentru o perioadă de 29 de ani, în favoarea societăţii comerciale SC Alge Dom Com SRL Beiuş. Pentru aceasta, primarul urma să asigure protecţie Bisericii Greco-Catolice, prin neîndeplinirea atribuţiilor de primar, să nu dea sancţiuni pentru faţadele deteriorate ale clădirilor acesteia din Beiuş şi să o sprijine pentru a beneficia în continuare de scutiri de impozite pentru clădiri.

    Ulterior, contractul a fost reziliat şi s-a întocmit, în acest an, un alt contract, pentru închirierea aceluiaşi imobil pentru 30 de ani, de către aceeaşi firmă. De data aceasta, edilul, pe lângă “serviciile” menţionate, ar fi promis că va elibera o autorizaţie de funcţionare pentru un magazin de comercializare a peştelui, aflat în proprietatea episcopiei.

    În perioada 2011-2014, Adrian Domocoş a reprezentat în fapt SC Alge Dom Com SRL Beiuş, desfăşurând activităţi şi operaţiuni financiare realizate ca acte de comerţ, specifice funcţiei de administrator de fapt al unei societăţi comerciale, incompatibilă cu funcţia de primar, nota DNA.

    Astfel, el a negociat în numele firmei, a încheiat şi semnat contracte, a achiziţionat marfă, a achitat sume de bani aferente, a facturat serviciile prestate şi a retras sume de bani din conturile bancare ale societăţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

    În plus, în 17 septembrie 2014, cu ocazia percheziţiei la locuinţa primarului din Beiuş, în legătură cu contracte de achiziţii publice, organele de urmărire penală au ridicat o armă cu aer comprimat, neletală, din categoria celor supuse autorizării, şi o cantitate de muniţie, deţinute de inculpat fără drept.

    Adrian Domocoş, preşedintele PNL Beiuş, a fost ales primar al municipiului Beiuş în 2008, înainte fiind consilier judeţean, tot pe listele PNL Bihor, şi director al sucursalei Bihor a Loteriei Române. În 2012, el a obţinut un nou mandat de primar.

  • Primarul PC din Răchiţi: Scrisoarea cu acuzaţii împotriva lui Daniel Constantin nu îmi aparţine

    “Vreau să declar foarte ferm că nu am nicio legătură cu scrisoarea care mi-a fost atribuită şi care mi-ar purta semnătura. Sunt profund indignat că numele meu a fost folosit în această manipulare, pentru că numai aşa pot califica acest demers”, susţine Iacob, în urma relatărilor de presă pe acest subiect.

    El precizează că adresa de e-mail care i-a fost atribuită şi “de pe care ar fi fost trimisă aşa-zisa scrisoare, este o adresă falsă”, care nu ii aparţine.

    “Sunt profund dezamăgit că există persoane care duc un joc politic de culise murdar şi care se pretează la astfel de falsuri grosolane. Acest gen de a face politică nu are nimic de a face cu felul în care noi, conservatorii, înţelegem să acţionăm pe scena politică”, afirmă primarul Iacob, declarându-se convins că acest joc politic este pus la cale de “cineva care vrea răul PC, cineva din afara partidului care vrea să atenteze la unitatea şi imaginea partidului”.

    Iacob critică faptul că înainte de difuzarea scrisorii nu i s-a cerut punctul de vedere.