BusinessMagazin

Tag: nato

  • Mitropolitul Muntenegrului: NATO este Al Patrulea Reich

     Mitropolitul Bisericii Ortodoxe Sârbe (SPC) consideră că NATO reprezintă “o continuare a fascimului şi o dorinţă de a conduce întreaga lume”, relatează B92. El apreciază că este bine că Muntenegru s-a aliat “cu Europa”, dar nici într-un caz nu ar trebui să devină “o parte din NATO”.

    “Care este raţiunea de a fi a NATO? Ce este NATO, dacă nu Al Patrulea Reich? Ce este, dacă nu o continuare a fascimului şi o dorinţă de a conduce întreaga lume”, a spus Înaltpreasfinţitul Amfilohije în timpul unei ceremonii de sfinţire a unei biserici renovate din oraşul Kolasin (nordul Muntenegrului).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • NATO exclude posibilitatea unei aderări a Columbiei

     Columbia “nu răspunde criteriilor de aderare” la NATO, al cărui tratat stabileşte că aceasta este “deschisă statelor din regiunea Atlanticului de Nord”, a declarat un oficial de rang înalt din cadrul NATO.

    Preşedintele columbian Juan Manuel Santos a declarat sâmbătă la Bogota că, în “iunie, NATO va semna un acord cu Guvernul columbian (…) cu scopul de a iniţia un proces de apropiere de organizaţie”. Acest anunţ a provocat reacţii puternice din partea mai multor lideri latino-americani de stânga.

    “Nu există un plan în viitorul apropiat de semnare a unui parteneriat între Alianţa (Nord-Atlantică) şi Columbia”, a precizat oficialul de la Bruxelles. “Însă examinăm posibilitatea de a desfăşura activităţi specifice împreună”, a adăugat el, citând un acord de schimb de informaţii clasificate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nu trageţi în Deveselu

    Vicepremierul rus Dmitri Rogozin spusese, în aprilie, că forţele strategice ale Rusiei sunt capabile să penetreze scutul antirachetă al Statelor Unite şi că SUA îşi irosesc banii pe proiectul “provocator” al scutului antirachetă din Europa de Est. Băsescu a criticat şi declaraţiile de la Bucureşti ale şefului Stratfor, George Friedman, după care scutul antirachetă este doar un simbol şi că nu apără de o ameninţare anume, dând a înţelege că aspiraţiile României la un rol geopolitic important în regiune ar fi lipsite de temei.

    Anders Fogh Rasmussen a susţinut poziţia lui Traian Băsescu, insistând că sistemul de apărare antirachetă al NATO “este un răspuns real la o ameninţare reală şi are caracter defensiv, nu direcţionat împotriva niciunei alte ţări”. El a mulţumit autorităţilor române pentru contribuţia la sistemul antirachetă, afirmând că de când România a intrat în această alianţă din 2004, “a jucat un rol activ în formarea agendei NATO şi în construirea unor relaţii puternice cu partenerii noştri”.

    Rasmussen a lăudat râvna României în NATO inclusiv la capitolul bugetar, unde, în mod neaşteptat, Bucureştiul a devenit un exemplu pentru alte state incomparabil mai bogate care au preferat să-şi restrângă bugetele de apărare. “Atunci când bugetele trebuie să fie echilibrate, ştim că apărarea nu poate fi scoasă din discuţie, dar există o limită minimă cu privire la cât de puţin putem investi în apărare. Iar în Europa am ajuns la această limită minimă. Avem nevoie să ne menţinem pe linie şi să începem să investim mai mult, pe măsură ce economiile noastre, îşi revin, se redresează. Deci salut cu căldură decizia României de a creşte cheltuielile de apărare în scopul de a ajunge la 2% din PIB până în 2016”, a spus oficialul NATO.

  • Băsescu: România nu a declanşat nicio procedură diplomatică pentru funcţia de secretar general NATO

     Actualul secretar general al NATO a fost întrebat, la declaraţia de presă de după întâlnirea de la Cotroceni cu preşedintele României, dacă este de părere că succesorul său la conducerea Alianţei poate fi un român.

    Preşedintele Băsescu a intervenit, ţinând să spună că România nu a declanşat proceduri diplomatice sau de altă natură în acest sens.

    “România nu a declanşat nicio procedură diplomatică sau de altă natură legată de această funcţie. Este prematur, iar actualul secretar general mai are încă un an şi jumătate de mandat. Doar presa de la noi este foarte grăbită”, a spus Băsescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu, înainte de primirea lui Rasmussen, ziariştilor: Cu ce vă ocupaţi azi? Rahova, Jilava, nimic?

     Şeful statului s-a adresat jurnaliştilor, înainte cu câteva secunde de momentul sosirii la Palatul Cotroceni a secretarului general NATO: “Ce faceţi, măi copii? Cu ce vă ocupaţi azi? Rahova, Jilava, nimic?”.

    El a fost întrebat apoi dacă ia în considerare cererea de graţiere a lui Gigi Becali, însă preşedintele a răspuns “Lasă!” şi a făcut un semn cu mâna, indicând că nu vrea să răspundă.

    Rasmussen face, vineri, o vizită oficială la Bucureşti, unde se întâlneşte cu preşedintele Băsescu, premierul Ponta şi miniştrii Apărării şi Externelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Secretarul general al NATO, în vizită oficial la Bucureşti. Anders Fogh Rasmussen a ajuns la Palatul Victoria, pentru o discuţie cu Ponta

     UPDATE Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, aflat în vizită la Bucureşti, a ajuns la Palatul Victoria, pentru discuţia programată cu premierul Victor Ponta.

    El s-a întâlnit anterior cu ministrul de Externe, ministrul Apărării şi şeful Statului Major General.

    Oficialul NATO va avea o întrevedere şi cu preşedintele Traian Băsescu, alături de care va susţine o conferinţă de presă în jurul prânzului.

    În cursul după-amiezii, Rasmussen va fi prezent la Universitatea din Bucureşti, unde i se va acorda, în cadrul unei ceremonii, titlul de Doctor Honoris Causa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Norica Nicolai: Şansele ca România să obţină funcţia de secretar general NATO sunt mici şi simbolice

     “Şansele sunt mai degrabă mici şi simbolice. E prima oară când discutăm despre această oportunitate, dar cred că pentru actualul mandat va fi dificil să promovăm un român la conducerea NATO Mi-e greu să cred că România va avea şanse în actuala conjunctură, când NATO stă în câteva ţări foarte puternice”, a afirmat marţi Nicolai la RFI.

    Ea a arătat că există o propunere pentru ca un român să ocupe funcţia de secretar general adjunct, însă aceasta nu ar fi de acceptat ca fost şef de stat pentru preşedintele Traian Băsescu, despre care în presă s-a speculat că ar putea fi propunerea României pentru funcţia de secretar general.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • General american: Rusia rămâne prima sursă de îngrijorare în Europa

     “Rusia va rămâne prima sursă de îngrijorare în regiune, până în 2020, din cauza situaţiei sale geografice, a resurselor naturale, a forţelor militare şi a dorinţei sale de a avea influenţă regională”, chiar dacă se confruntă cu “deficienţe sistematice”, a declarat generalul într-o mărturie scrisă pentru audierea sa de confirmare de către Senatul american ca viitor comandant militar al NATO.

    În opinia sa, Statele Unite şi NATO trebuie să îşi demonstreze susţinerea faţă de aliaţii lor “care trăiesc în sfera de influenţă autoproclamată de Rusia”.

    Însă, chiar dacă a recunoscut în cadrul audierii sale că politica de “resetare” dusă în 2009 de preşedintele Barack Obama cu Moscova a stagnat de când Vladimir Putin a redevenit preşedinte, generalul Breedlove a subliniat în faţa senatorilor necesitatea de a “întinde mâna” Moscovei în pofida diferenţelor cu privire la Siria sau scutul antirachetă european.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dezvăluire WikiLeaks: Oficiali ai regimului Ceauşescu vorbeau, în 1974, despre integrarea Bulgariei în URSS

     Mesajul diplomatic a fost trimis pe 24 mai 1974 de către ambasadorul american la Bucureşti, Harry G. Barnes, spre Departamentul de Stat american, spre ambasada SUA din Sofia şi spre cea de la Moscova.

    “Un ofiţer de încredere dintr-un stat membru NATO ne-a transmis că în cercurile oficiale din România circulă zvonuri (pe care atât sursa NATO, cât şi noi le privim cu scepticism) privind faptul că vizita lui Toror Jivkov (liderul comunist bulgar – n.red) la Moscova şi vizita lui Nicolae Ceauşescu în Bulgaria vizează, între altele, posibila integrare a Bulgariei în URSS ca a 16-a republică sovietică şi crearea unui coridor de tranzit prin România”, scria ambasadorul american de la Bucureşti, Harry Barnes.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SUA şi UE pregătesc un NATO economic pentru a face faţă Chinei

    ŢĂRILE AVANSATE PIERD TEREN ÎN FAŢA CELOR EMERGENTE. Transferul de putere către Est şi Sud pune sub semnul întrebării relevanţa Occidentului. În acest context, motivul principal al unui pact comercial transatlantic este unul geopolitic.Împreună, SUA şi UE cumulează aproape jumătate din PIB la nivel global şi circa 30% din comerţ. În fiecare zi, schimburile comerciale dintre cele două părţi ating două miliarde de euro.

    Parteneriatul Transatlantic pentru Investiţii şi Comerţ ar aduce, până în 2027, un plus anual de 0,5 puncte procentuale la economia UE şi de 0,4 punte la cea a SUA, potrivit oficialilor europeni şi americani. Alte estimări sunt chiar mai optimiste.Pe lângă renunţarea la tarife, care sunt în multe cazuri foarte reduse, cea mai importantă componentă a unui acord ar fi stabilirea unor standarde economice comune de către SUA şi UE, pe care ulterior restul ţărilor ar fi nevoite să le adopte.

    “Proiectul este extrem de ambiţios, unii susţinători ai relaţiilor transatlantice vorbind deja de un «NATO economic». Termenul nu este chiar nepotrivit. Alianţa militară NATO a fost stabilită pentru a proteja de ameninţarea Uniunii Sovietice. Ideea unei noi alianţe economice a găsit atât de mulţi susţinători pentru că vechile ţări industrializate se tem că rămân în urma Chinei. Faptul că au loc negocieri este un succes pentru cancelarul Angela Merkel, care susţine de mai mulţi ani proiectul în pofida lipsei iniţiale de interes de la Washington. Echipa economică a preşedintelui Obama a fost reticentă mult timp, pentru că a considerat iniţiativa prea complexă”, scrie publicaţia Süddeutsche Zeitung.

    Negocierile, programate să înceapă în iunie, reprezintă o şansă importantă pentru consolidarea legăturilor între Europa şi SUA în contextul reorientării Statelor Unite către Asia. Discuţiile vor fi cel mai probabil dure. În ultimii 15 ani, mai multe tentative pentru deschiderea pieţelor au înregistrat unele progrese, dar în final au eşuat. De această dată, părţile implicate consideră că proiectul ar putea fi implementat la un cost politic mai redus. Dacă de partea europeană parteneriatul este împins înainte de Germania, în SUA preşedintele Obama, proaspăt reales în funcţie, şi-a afirmat sprijinul pentru proiect în recentul discurs privind starea naţiunii.

    COMISIA AR PUTEA FOLOSI NEGOCIERILE PENTRU REFORME. Comisia Europeană consideră discuţiile cu SUA drept o oportunitate pentru a promova schimbări majore, care să îmbunătăţească performanţele economice ale blocului comunitar, spune Fredrik Erixon, director al European Centre for International Political Economy, un centru de cercetare din Bruxelles.
    Guvernele din multe regiuni ale lumii au arătat un apetit sporit pentru reforme în contextul crizei financiare globale, mai ales în privinţa pensiilor şi forţei de muncă. În Europa schimbările au fost mai reduse.

    UE nu are altă posibilitate decât să continue reformele, având în vedere provocările rezultate din îmbătrânirea populaţiei şi transferul de locuri de muncă către pieţele emergente, astfel că negocierile pentru un pact comercial cu SUA s-ar putea dovedi ocazia potrivită pentru a impune noi decizii dificile.