Tag: national

  • Creşterea PIB, susţinută în 2013 de dezvoltarea industriei şi agriculturii

     “Cele mai importante contribuţii la creşterea PIB în anul 2013, comparativ cu anul 2012, le-au avut industria (+2,3%), cu o pondere de 30,0% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 8,1%, şi agricultura, silvicultura şi pescuitul (+1,1%), cu o pondere mai redusă la formarea PIB (5,6%) şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 23,4%”, arată Institutul Naţional de Statistică (INS), într-un comunicat.

    Contribuţii pozitive la creşterea PIB au mai avut informaţiile şi comunicaţiile, tranzacţiile imobiliare şi activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice, activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport.

    Contribuţii negative la creşterea PIB au avut construcţiile, comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, transport şi depozitare, hoteluri şi restaurante şi intermedierile financiare şi asigurări.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preţurile producţiei industriale au stagnat în luna ianuarie

     Indicatorul analizat a înregistrat creşteri în industria bunurilor intermediare, cu 0,9%, industria bunurilor de folosinţă îndelungată, cu 0,5%, şi industria bunurilor de uz curent, cu 0,3%. Scăderi de preţuri s-au constatat la produsele energetice (cu 1%) şi industria bunurilor de capital (0,1%).

    “Faţă de luna ianuarie 2013, preţurile producţiei industriale au fost mai mici cu 1,1%, cu 0,1 puncte procentuale sub creşterea înregistrată pe piaţa internă şi cu 0,2 puncte procentuale peste evoluţia înregistrată pe piaţa externă”, arată INS, într-un comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Numărul turiştilor străini în România a scăzut în ianuarie cu 1,8%

     Comparativ cu luna ianuarie 2013, în ianuarie 2014 s-au înregistrat scăderi şi la plecările în străinătate ale vizitatorilor români (-0,3%).

    Sosirile în structurile de primire turistică în luna ianuarie 2014 au însumat 425.500 de persoane, în scădere cu 0,4%. Românii au reprezentat 78,5% din numărul total de sosiri, pondere apropiată de cea din luna ianuarie 2013.

    Cei mai mulţi turişti străini au venit din Europa (81,9%), iar din aceştia 79% au fost din ţările Uniunii Europene. Sosirile în hoteluri deţin în luna ianuarie o pondere de 73,7% din totalul sosirilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare. Faţă de luna ianuarie 2013, sosirile în hoteluri în luna ianuarie 2014 sunt în creştere cu 0,4%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Judeţele din România unde sunt disponibile sub zece locuri de muncă

    La nivelul ţării, ANOFM a anunţat disponibile un număr de 10.354 locuri de muncă. Creşterea faţă de anul trecut este semnificativă, când la începutul lunii martie erau disponibile doar 7.994 posturi. În aceeaşi perioadă a anului 2013, judeţele cu cele mai puţine locuri disponibile erau Galaţi şi Mehedinţi. Din punct de vedere al numărului crescut de posturi disponibile, primele trei judeţe erau aceleaşi: Cluj, Bucureşti şi Prahova.

    Din punct de vedere al şomajului, situaţia nu s-a schimbat faţă de anul trecut. La sfârşitul lunii decembrie, rata şomajului era de 5,65% la nivel naţional, în creştere cu doar 0,05% faţă de valoarea înregistrată cu 12 luni în urmă.

  • Rata şomajului a stagnat în ianuarie, la 7,3%

    Numărul şomerilor (în vârstă de 15-74 ani) era în decembrie de 732.000 persoane, iar în ianuarie 2013 de 708.000 persoane.

    Pe sexe, rata şomajului pentru bărbaţi o depăşeşte cu 1,3 puncte procentuale pe cea a femeilor (valorile respective fiind 7,8% în cazul persoanelor de sex masculin şi 6,5% în cazul celor de sex feminin)”, arată INS, într-un comunicat.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Vodafone extinde reţeaua de magazine în franciză la nivel naţional

    În prezent, Vodafone are 19 magazine deschise în sistemul de franciză, în oraşe precum Bucureşti, Iaşi, Cluj, Arad sau Sighişoara, iar două dintre acestea sunt deja aliniate la noua identitate şi noul design global al Grupului Vodafone.

    Numărul acestora va ajunge la 50, în următoarele două luni, şi va continua să crească pe parcursul întregului an.
    Magazinele din acest sistem au aceleaşi standarde de imagine şi calitate a serviciilor ca şi magazinele Vodafone. Partenerii au acces la know-how-ul, sistemele şi aplicaţiile Vodafone, precum şi la programele de pregătire pentru personalul de vânzări.
     
    “Prin acest program oferim partenerilor de franciză un business la cheie sub brandul Vodafone. Invităm românii cu iniţiativă să ne fie parteneri şi să îşi dezvolte, împreună cu noi, afaceri de succes. Ne dorim să construim acest model de business alături de antreprenori locali cu o bună reputaţie, experienţă în domeniu, orientaţi spre rezultate, care au calităţi demonstrate de conducere. Aceştia trebuie să dispună de o bază de capital personal şi să-şi dorească să dezvolte un business pe termen lung, sub marca Vodafone”, a declarat Alexandru Băloi, Director Indirect Sales, Vodafone România.

    Activitatea noului program este reglementată printr-un contract de franciză între Vodafone şi partener. La intrarea în acest model de business, se percepe o taxă de franciză care variază între 2.500 si 15.000 de euro, în funcţie de factori precum tipul locaţiei, suprafaţă, zona geografică şi nivelul de investiţii necesar amenajării şi echipării spaţiului comercial. În plus, potenţialul partener trebuie să dispună şi de un capital de investiţie ce porneşte de la 10.000 de euro, care acoperă garanţia aferentă liniei de credit comercial şi rulajul din primele două luni de activitate.

    Vodafone România este o divizie a Vodafone Group Plc., unul dintre cele mai mari grupuri de telecomunicaţii mobile din lume, cu aproximativ 411 milioane de clienţi la 30 septembrie 2013. Vodafone are divizii în 30 de ţări de pe cinci continente şi peste 50 de reţele partenere în întreaga lume.

  • Numărul fimelor care au intrat în insolvenţă în ianuarie a scăzut cu aproape 15%, la 2.054

     În Bucureşti, Bihor şi Mureş au fost înregistrate cele mai multe insolvenţe în prima lună a anului – 360 (în creştere cu 52,5% faţă de 2013), 195 (cu 58,5% mai multe decât în prima lună a anului trecut), respectiv 150 firme (+206%). La nivel naţional, în 29 de judeţe au fost înregistrate scăderi ale numărului de insolvenţe, cu procente de la 6% la 87%. În Călăraşi şi Suceava au fost raportate cele mai puţine firme care au intrat în insolvenţă în luna ianuarie – 8, respectiv 11 cazuri.

    Cele mai multe societăţi cu dificultăţi financiare sunt în continuare cele din domeniul comerţului, 849 intrând în insolvenţă, faţă de 798 în 2013, dar şi cele din construcţii – 279, comparativ cu 349 în ianuarie anul trecut şi din industria prelucrătoare – 253, în scădere de la 279.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Peste 10.800 de locuri de muncă vacante. Care sunt judeţele cu cele mai multe oferte

     Potrivit datelor centralizate de ANOFM, la nivel naţional sunt înregistrate 10.849 de locuri de muncă.

    Cele mai multe posturi vacante sunt în Bucureşti (1.428) şi în judeţele Cluj (1.630), Prahova (937), Arad (532), Timiş (443), Sibiu (417), Iaşi (388), Braşov (373 ) şi Harghita (372).

    Judeţele cu cele mai puţine locuri de muncă sunt: Caraş-Severin (două), Bacău (trei), Tulcea (12), Covasna (14), Sălaj (24), Mehedinţi (34), Ialomiţa (38), Brăila (51), Gorj (58), Buzău (63), Giurgiu, Suceava (câte 66) şi Botoşani (69).

    Angajatorii au pentru persoanele cu studii superioare 1.204 locuri de muncă, cele mai multe fiind pentru posturi de analist servicii client (242), programator (48), inginer mecanic (44 ), funcţionar economic (31), manager proiect, inginer de sistem software (câte 26) şi inginer construcţii civile (23).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bucureştiul înseamnă jumătate din vânzările de maşini noi din România. Sălaj, Mehedinţi, Covasna şi Botoşani se află la polul opus

    Piaţa auto locală a rămas şi în 2013 împărţită în trei: Capitala, care se menţine la un nivel european, cu aproape jumătate din totalul de maşini vândute, şi cu cel mai ridicat grad de motorizare, judeţele cu activitate economică puternică precum Cluj sau Timiş, care se apropie de nivelul Bucureştiului, şi judeţele sărace precum Mehedinţi, care se bazează aproape exclusiv pe maşinile la mâna a doua.

    Gradul redus de motorizare a României a făcut ca cererea de maşini să rămână mare chiar şi în ultimii anii. Pe fondul veniturilor reduse ale doritorilor, cererea s-a mutat însă, în mare parte, către maşinile second-hand. „Raportul dintre maşini noi vândute şi importurile de automobile second-hand diferă de la regiune la regiune. Dacă ne uităm pe hartă, vom vedea că în vestul ţării mulţi optează pentru importuri de maşini la mâna a doua, spre centru sunt judeţe mai mari cu firme de leasing şi implicit sunt preferate cele noi, iar în sud există problema maşinilor înmatriculate în Bulgaria„, a spus Ernest Popovici, preşedintele Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA).

    Totodată, piaţa auto depinde direct de veniturile populaţiei. Spre exemplu, în Bucureşti s-au vândut anul trecut 33.600 de autoturisme, reprezentând 49% din totalul de 68.700 la nivel naţional în condiţiile în care salariul mediu net în Capitală este de 2.254 de lei, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.

    „Vânzările de autoturisme, ca şi consumul privat, depind de salarii. Momentan consumul a coborât, dar este stabil şi nu mai creşte. În următorii ani vom vedea câţi bani vor putea fi cheltuiţi pe maşini. La nivel regional vedem pieţe precum Ungaria sau Slovacia unde consumul creşte pe măsură ce economia îşi revine. Doar aici nu vedem o creştere a consumului, cu toate că a existat o creştere economică„, a spus Boris Billich, directorul general al Mercedes-Benz România. El a subliniat că, pe fondul unei inflaţii reduse, care susţine veniturile populaţiei, piaţa auto locală ar putea reveni pe creştere în acest an.

  • Apartamente de două milioane de euro în Bucureşti

    Potrivit unei analize realizate de Imobiliare.ro pe baza ofertelor listate pe portal, cele mai scumpe apartamente disponibile spre vânzare în marile oraşe ale ţării sunt, de regulă, unităţi locative nou-construite – penthouse-uri, cel mai adesea.

    În Capitală, cel mai scump apartament are un preţ cerut de două milioane de euro. Este vorba despre un penthouse tip duplex situat într-un bloc construit în anul 2009, în zona Şoseaua Nordului-Herăstrău. Locuinţa are şase camere şi o suprafaţă utilă de 330 de metri pătraţi. Proprietatea dispune de mai multe terase, cu o suprafaţă cumulată de 140 de metri pătraţi, iar în preţul de achiziţie sunt incluse două locuri de parcare în subteran.

    Pe locul al doilea în clasament se situează tot un penthouse din zona Herăstrău, disponibil însă spre vânzare pentru 1,65 milioane de euro. Tot în zona de nord a Capitalei, un penthouse finalizat anul trecut are un preţ cerut de 1,6 milioane de euro. Proprietatea face parte dintr-un bloc cu cinci nivele, are patru camere şi o suprafaţă utilă de aproximativ 217 metri pătraţi.

    Lansat în ianuarie 2000, www.imobiliare.ro este cel mai accesat portal imobiliar din România. Portalul a depăşit de curând pragul de 725.000 de vizitatori unici pe lună şi cuprinde cea mai mare bază de oferte din toate categoriile imobiliare la nivel naţional.