Tag: medici

  • MedLife estimează afaceri de 117 milioane euro pentru 2016

    MedLife, liderul pieţei de servicii medicale private din România, raportează încheierea primului trimestru al anului 2016 pe o direcţie ascendentă şi anunţă o cifră de  afaceri cumulată în valoare de 27,6 milioane euro aferentă acestei perioade. Compania estimează că va încheia 2016 cu o cifră de afaceri cumulată la nivel de grup în valoare de 117 milioane euro, creştere organică, iar  în funcţie de concretizarea tranzacţiilor aflate în derulare, există premize importante ca MedLife să ajungă la o cifră de afaceri cumulată de 130 până la 150 milioane euro până la finalul anului acesta.

    Potrivit reprezentanţilor companiei, rezultatele obţinute în primul trimestru sunt în linie cu obiectivele de business anunţate, ritmul de creştere fiind în continuare peste cel a pieţei de profil.

    “2016 a început foarte promiţător. Am demarat un nou program de investiţii ca urmare a contractării creditului în valoare de 56 milioane de euro, şi am anunţat alte două tranzacţii noi. În continuare, suntem în discuţii avansate cu 3-4 operatori mari şi dacă vom finaliza respectivele tranzacţii credem că vom atinge un nou record istoric, respectiv o cifră de afaceri cumulată la nivel de grup între 130 şi 150 milioane euro”, a spus Mihai Marcu, Preşedinte CA MedLife.

    Pe lângă investiţiile în clinci, MedLife doreşte să investeasă în extinderea Life Memorial Hospital, cel mai mare spital al grupului. În acest sens compania, va inaugura în a doua jumătate a anului un departament de radioterapie, ca urmare a achiziţionării a două acceleratoare de ultimă generaţie, precum şi o noua secţie cu cca 40 de paturi. Ca urmare a noilor investiţii, Life Memorial Hospital va deveni primul spital pavilionar din sectorul medical privat, cu o suprafaţă construită de peste 20.000 mp, în următorii trei ani, la care se adaugă 10.000 mp de spaţii exterioare pentru parcări şi un parc special amenajat pentru clienţii spitalului.

    MedLife activează pe piaţa din România din 1996, fiind cel mai mare operator privat de servicii medicale de pe piaţa locală. Compania acoperă toate zonele de activitate medicală: ambulatoriu, spitale, maternităţi, laboratoare, farmacii, toate acestea constituind Sistemul Medical MedLife.

    În prezent, MedLife îşi desfăşoară activitatea în 16 Hyperclinici din Bucureşti, Timişoara, Braşov, Arad, Craiova, Galaţi, Iaşi şi Cluj, 23 de laboratoare proprii de analize, 10 unităţi spitaliceşti în Bucureşti, Braşov, Arad, Craiova şi Iaşi, dintre care un spital de Pediatrie, unul de Ortopedie şi unul de Obstetrică-Ginecologie, 3 maternităţi în Bucureşti şi în ţară, 32 de centre medicale generaliste în Bucureşti şi în ţară, 14 centre de excelenţă cu specializare unică, 8 farmacii proprii reunite sub reţeaua PharmaLife Med şi în colaborare cu 140 de clinici medicale partenere din toată ţara.

  • Spitalul butic, o nouă nişă

    Ovidiu Palea vorbeşte repede şi sunt avertizată că foloseşte un limbaj colorat, altminteri folositor jurnaliştilor care scriu poveşti. Colorat, aveam să constat, în sensul metaforelor folosite. Iar debitul mare de cuvinte este rezultatul ritmului de viaţă foarte alert; medicul, specializat în anestezie şi terapia durerii, obişnuieşte nu numai să consulte, să facă intervenţii (la coloană, umăr sau genunchi), dar se ocupă şi de management, de dezvoltarea afacerii şi răspunde, personal, tuturor întrebărilor de pe forumul afacerii. Obişnuieşte să comunice mai degrabă prin SMS-uri, nu-i răspunde nici soţiei la telefon, pentru că îşi petrece cea mai mare parte din zi în consultaţii şi intervenţii.

    ProVita, care reuneşte acum două clinici şi un spital care aşteaptă o singură autorizaţie pentru a începe să funcţioneze, a avut anul trecut o cifră de afaceri de 2 milioane de euro, iar în 2016, în funcţie de momentul în care spitalul va începe să funcţioneze, încasările s-ar putea ridica la 3-4 milioane de euro. Pe piaţa serviciilor medicale private, estimată la 600 de milioane de euro anual, 25 de spitale private au fost deschise cu investiţii de peste 300 de milioane de euro; 11 dintre ele sunt în Bucureşti.

    Această piaţă este unul dintre puţinele domenii care au înregistrat plusuri chiar şi în perioada de criză, iar acum cele 3.000 de paturi din domeniul privat reprezintă 2% din totalul numărului de paturi de spital din ţară. La 45 de ani, medicul Ovidiu Palea intră pe o nişă nouă, deschizând, spune el, un spital butic: „Nu din punctul de vedere al costurilor, ci din punctul de vedere al actului medical. Adică în loc să mănânci o şaorma la colţul străzii, poţi să o comanzi la un restaurant în cu totul alte condiţii“. Una din practicile pe care medicul şi le-a însuşit în anii în care s-a specializat şi a profesat în SUA este de a-i da pacientului dreptul şi responsabilitatea de a alege şi de a-şi asuma riscurile. „Pacientul îşi asumă alegerea unui tratament, iar dacă ceva iese prost, îl ducem până la capăt, pentru că pot exista complicaţii – infecţii, hemoragii, pareze.

    Pacienţii întreabă:
    – Păi pot paraliza?
    – Da, poţi.
    – Ai avut cazuri?
    – Da, am avut.

    Nu pot spune că nu am avut complicaţii la operaţii, pentru că ar fi o minciună. Dar atunci când avem complicaţii nu lăsăm pacienţii în drum. Am avut pacient cu pareză dar a urmat un proces de recuperare şi acum este foarte bine. N-a rămas nimeni de la noi netratat până la capăt şi să-l trimitem în altă parte.“ Medicul este încredinţat că pacienţii trebuie informaţi de riscuri, dar ei nici nu vor să audă de ele; „pacienţii ciupesc informaţii şi apoi spun că nu au aflat despre riscuri, iar noi le arătăm raportul medical, de pe hârtie, pe care îl aveau deja. Mulţi nici nu se uită pe el.

    – Cum, pot să mor?
    – Da, poţi să mori.
    – De la o infiltraţie?
    – Da, de la o infiltraţie. Este puţin probabil, dar este posibil. Este diferenţa dintre posibil şi probabil.

    Pacienţii trebuie să înţeleagă şi să-şi asume riscurile“. Aceasta este doar una dintre filosofiile medicului, care are o abordare total diferită de sistemul cu care sunt obişnuiţi pacienţii români, pentru că în sistemul de stat majoritatea doctorilor stau prea puţin de vorbă cu pacienţii. Palea are consultaţii programate pentru câte o oră şi de multe ori întârzie, pentru că într-o oră pacientul nu a priceput totul şi trebuie să o ia de la capăt cu explicaţiile; iar dacă pacientul următor este supărat că a întârziat, îi spune că stă cu el şi două ore, dacă e nevoie. „La doctor nu se pot respecta programările ca la masaj.“

    SPRE SUA ŞI ÎNAPOI

    „Nu-mi place să mă prepar, pentru că toată viaţa am urât când mă scoteau în faţa clasei să spun o poezie şi mă pierdeam în faţa clasei“, începe discuţia directorul general al ProVita, cu referire la pregătirea prealabilă pentru interviu. Iar apoi povesteşte cum a ajuns să clădească un spital. A terminat în 1995 facultatea de medicină şi spune că face parte din generaţia care a plecat masiv peste hotare „pentru că nu aveam nimic în faţă, nici în ce priveşte profesia, nici ca finanţe“. A mers la examene la Budapesta, apoi a mers la interviu în SUA, intrând în acelaşi sistem de evaluare cu absolvenţi americani; a urmat apoi un program de matching naţional – spitalele caută medici cu specializările care îi interesează, iar medicii aleg oferte.

    La început era interesat de chirurgie şi a acceptat oferta unui spital afiliat cu Johns Hopkins (spital care vreme de 21 de ani consecutivi a fost desemnat cel mai bun din SUA); a făcut trei ani de rezidenţiat cu specializarea anestezie, după care a ales să se specializeze în terapie intensivă şi cu o supraspecializare, „anticipând că vreau să mă întorc în România, pentru că românii cer cinci ani de specializare, americanii nu“. Avea să se întoarcă în 2003. „Eu nu m-am întors pentru asta“, spune el făcând semn către pereţii spitalului nou-nouţ. „Nu m-am întors ca să fac o afacere în medicină; am plecat gândindu-mă că o să mă întorc“. Au apărut, în viaţa sa şi a soţiei sale, trei copii, născuţi în SUA, şi când s-au apropiat de vârsta de şcolari a trebuit să ia o decizie, pentru că dacă începeau şcoala acolo ar fi fost mult mai greu să se întoarcă.

    Povesteşte că doar un an şi jumătate îi despărţeau de momentul în care ar fi primit cetăţenia americană, dar în acelaşi interval doi dintre copii ar fi început şcoala şi şi-au dat seama că nu s-ar mai fi întors niciodată în ţară. „Multă vreme m-am gândit la motivele pentru care ne-am întors, pentru că nu mi-a fost clar, şi mi-am dat seama că mi-am dorit ca şi copiii noştri să aibă copilăria noastră, cu viaţă emoţională; am zis că este important pentru ei să aibă ceva mai normal decât acolo. Din punct de vedere profesional America este extraordinară, ca pregătire în orice domeniu, dar la capitolul emoţional nu e pe lungimea mea de undă. Sună stupid pentru că mulţi pleacă pentru copii.“ Crede că sunt şcoli foarte bune şi aici – un procent mic raportat la numărul populaţiei.

  • Spitalul „Sf. Pantelimon”, unde medicamentele erau ţinute sub cheie: Cadrele medicale suspendate din funcţie îşi continuă activitatea de medic

    Cele două cadre medicale care au fost suspendate săptămâna trecută din funcţiile de şef al secţiei Anestezie Terapie Intensivă (ATI) şi asistent-şef de la Spitalul „Sf. Pantelimon” din Bucureşti îşi continuă activitatea medicală, a spus luni purtătorul de cuvânt al spitalului, Fiorela Miţoiu.

    „Doamna doctor Laura Constantinescu a fost suspendată din funcţia de medic şef al secţiei ATI nu din calitatea de medic. Şef de secţie acum este domnul doctor Şeri Ionel”, a declarat Miţoiu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Job-ul cu salariu de 240.000 de euro şi trei luni de concediu pe care nimeni nu îl vrea

    Un salariu anual de peste 240.000 de euro (190.000 de lire sterline), trei luni de vacanţă şi nicio noapte nedormită sunt câteva dintre caracteristicile unui loc de muncă oferit într-o zonă idilică din Noua Zeelandă. Totuşi, postul nu a atras niciun angajat, scriu jurnaliştii de la The Independent.

    Postul despre care scrie publicaţia este de medic în Insula de Nord a Noii Zeelande. Medicul ce activează în prezent în zonă, Alan Kennym a declarat că serviciile sale au explodat în ultimul an, dar nu a găsit pe nimeni care să îl ajute.

    ”Pot să le ofer un salariu cu adevărat bun, este incredibil. Am din ce în ce mai mulţi pacienţi şi câştig din ce în ce mai mulţi bani. La sfârşitul zilei, ajung la concluzia că sunt totuşi prea mulţi pacienţi pentru mine”, a declarat publicaţiei New Zealand Herald Kennym. Medicul spune că pe listele sale are până acum 6.000 de pacienţi.

    ”Îmi iubesc munca şi aş vrea să mi-o desfăşor în continuare aici, dar nu fac faţă fără ajutorul unui alt medic; mă lovesc de un zid în încercarea de a atrage aici alţi doctori”, a spus el.

    În mod normal, un medic generalist din Noua Zeelandă câştigă între 60.000 şi 95.000 de lire sterline; totuşi, în pofida ofertei generoase pe care a făcut-o, dr. Kenny a declarat că nu a primit nicio aplicaţie în ultimele patru luni.

    Izolarea, lipsa şcolilor şi serviciile de Internet slab dezvoltate sunt câteva din motivele pentru care medicii evită zona rurală a Noii Zeelande, potrivit The Guardian.

     



    CELE MAI INTERESANTE GALERII FOTO



    Călătorie spectaculoasă pe cel mai mare râu subteran aflat într-o peşteră – GALERIE FOTO

    Fotografii incredibile ale şahului din Iran şi ale haremului său – GALERIE FOTO

    Titanicul se pregăteşte de un nou drum. Va pleca din Jiangsu, China, pâna la Dubai – GALERIE FOTO

    Cea mai izolată localitate din lume. Acolo trăiesc 800 de oameni – GALERIE FOTO

    Imagini din epoca de aur: cum se distrau oamenii din URSS în anii ’70 şi ’80 – GALERIE FOTO

    Cum arată yachtul secret al lui Steve Jobs – GALERIE FOTO

    Imagini incredibile cu tribul care nu a fost atins de lumea modernă – GALERIE FOTO

    Cum arată noul avion privat de 20 de milioane de dolari al lui Jackie Chan – GALERIE FOTO

    Viaţa în cel mai poluat oraş din lume unde temperatura medie anuală este -10 grade Celsius – GALERIE FOTO

     

     

     

     

  • Regina Maria preia un business de 1.5 milioane euro

    Regina Maria îşi consolidează prezenţa în vestul ţării, prin preluarea centrelor medicale Dr. Grigoraş, o afacere de 1.5 milioane de euro. Tranzacţia marchează o extindere accelerată a operatorului privat de servicii medicale în această zonă a ţării.

    „Chiar dacă am intrat mai târziu pe această piaţă, Timişoara este un oraş-cheie pentru noi. Tocmai de aceea, ne bucurăm să ne consolidăm amprenta locală şi să avem o prezenţă geografică semnificativă la doar câteva luni de la deschiderea primei clinici REGINA MARIA din Timişoara. Apreciem foarte mult echipa C.M. Dr. Grigoraş, cu care împărtăşim o strategie şi valori comune: calitatea serviciilor, extinderea continuă a gamei medicale, creşterea portofoliului de pachete de prevenţie şi tratament destinate clienţilor persoane juridice.”, a declarat Fady Chreih, Directorul General al Reţelei de sănătate Regina Maria.

    În prezent, Centrul Medical Dr. Grigoraş numără trei sedii, două în Timişoara şi unul în Lugoj, o echipă de peste 70 de cadre medicale, o cifră de afaceri de 1,5 milioane euro în 2015,.şi gestionează sănătatea a peste 21.000 de pacienţi corporate.

    ” Proiectele noastre de viitor au vizat dintotdeauna o şi mai mare extindere regională, iar acum, alături de Regina Maria, avem sprijinul unui partener solid, cu experienţă naţională şi cu o strategie puternică de dezvoltare, care ne va susţine în acest demers. În Regina Maria am regăsit un partener la fel de preocupat de calitatea şi performanţa actului medical, de grija pentru pacient, dar şi de atragerea şi dezvoltarea celor mai bune echipe medicale.”, a declarat Dr. Magdalena Grigoraş, director general Centrele Medicale Dr. Grigoraş.

    Tranzacţia din Timişoara reprezintă cea de-a treia achiziţie făcută de Reţeaua de sănătate Regia Maria în ultimele două luni, după preluarea Spitalului Ponderas şi a Centrului Medical Helios din Craiova, operatorul ajungând în acest moment la 29 de locaţii proprii la nivel naţional.

  • 5 din 10 oameni care au murit în spitalele din România puteau fi salvaţi. Avem cea mai mare rată a deceselor evitabile din Europa.

    România are cea mai mare rată a deceselor evitabile din Europa, iar Franţa cea mai scăzută, potrivit unui studiu Eurostat dat publicităţii în urmă cu două zile. Ţara noastră se situează pe primul loc în topul celor mai multe cazuri de deces în spitale din cauze care ar fi putut fi evitate, la persoane sub vârsta de 75 de ani, cu o rată de 49,4%, urmată de Letonia (48,5%) şi Slovacia (44,6%). La capătul celălalt al clasamentului se situează Olanda (29,1%), Danemarca (27.1%) şi Franţa (23,8%).

    Potrivit Eurostat, 1,7 milioane de europeni cu vârsta mai mică de 75 de ani au murit în 2013. Dintre acestea, aproximativ 577.500 cazuri de deces ( 33,7%) pot fi considerate drept premature, deoarece puteau fi evitate având în vedere tehnologiile şi cunoştinţele medicale actuale.

    Atacurile de cord domină cauzele de deces (184.800 de decese, aproximativ 32%), urmate de accidentele vasculare cerebrale (16%), cancerele colorectale (12%), cancerele de sân (9%), bolile cauzate de hipertensiunea arterială – (5%) şi pneumoniile (4%).
     

  • 5 din 10 oameni care au murit în spitalele din România puteau fi salvaţi. Avem cea mai mare rată a deceselor evitabile din Europa

    România are cea mai mare rată a deceselor evitabile din Europa, iar Franţa cea mai scăzută, potrivit unui studiu Eurostat dat publicităţii în urmă cu două zile. Ţara noastră se situează pe primul loc în topul celor mai multe cazuri de deces în spitale din cauze care ar fi putut fi evitate, la persoane sub vârsta de 75 de ani, cu o rată de 49,4%, urmată de Letonia (48,5%) şi Slovacia (44,6%). La capătul celălalt al clasamentului se situează Olanda (29,1%), Danemarca (27.1%) şi Franţa (23,8%).

    Potrivit Eurostat, 1,7 milioane de europeni cu vârsta mai mică de 75 de ani au murit în 2013. Dintre acestea, aproximativ 577.500 cazuri de deces ( 33,7%) pot fi considerate drept premature, deoarece puteau fi evitate având în vedere tehnologiile şi cunoştinţele medicale actuale.

    Atacurile de cord domină cauzele de deces (184.800 de decese, aproximativ 32%), urmate de accidentele vasculare cerebrale (16%), cancerele colorectale (12%), cancerele de sân (9%), bolile cauzate de hipertensiunea arterială – (5%) şi pneumoniile (4%).
     

  • Studiu: Jumătate din decesele din spitalele româneşti ar fi putut fi evitate

    România are cea mai mare rată a deceselor evitabile din Europa, iar Franţa cea mai scăzută, potrivit unui studiu Eurostat. Ţara noastră se situează pe primul loc în topul celor mai multe cazuri de deces în spitale din cauze care ar fi putut fi evitate, la persoane sub vârsta de 75 de ani, cu o rată de 49,4%, urmată de Letonia (48,5%) şi Slovacia (44,6%). La capătul celălalt al clasamentului se situează Olanda (29,1%), Danemarca (27.1%) şi Franţa (23,8%).

    Potrivit Eurostat, 1,7 milioane de persoane cu vârsta mai mică de 75 de ani au murit în 2013. Dintre acestea, aproximativ 577.500 cazuri de deces ( 33,7%) pot fi considerate drept premature, deoarece puteau fi evitate având în vedere tehnologiile şi cunoştinţele medicale actuale.

    Atacurile de cord domină cauzele de deces (184.800 de decese, aproximativ 32%), urmate de accidentele vasculare cerebrale (16%), cancerele colorectale (12%), cancerele de sân (9%), bolile cauzate de hipertensiunea arterială – (5%) şi pneumoniile (4%).
     

  • Parchetul General: Firma Hexi Pharma a avut contracte de 51 de milioane de lei în ultimii doi ani

    Potrivit unui comunicat, “în intervalul 2014 – 2016, Hexi Pharma a încheiat contracte de vânzare de produse biocide cu un număr de 152 de unităţi medicale din România”.

    Anchetatorii au stabilit că “valoarea contractelor încheiate de Hexi Pharma cu aceste unităţi medicale, având ca obiect vânzarea de produse biocide cu privire la care s-au constatat nerespectări ale concentraţiei substanţelor active este de circa 51 milioane lei”.C

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 150 de oameni de ştiinţă s-au întâlnit în secret pentru a pregăti o tehnologie revoluţionară care provoacă panică

    Printre organizatori se numără şi George Church, profesor de genetică la Harvard Medical School

    La începutul săptămânii trecute, aproximativ 150 de oameni de ştiinţă, avocaţi şi antreprenorii s-au întâlnit în secret pentru a discuta o chestiune majoră care vizează întreaga umanitate.

    În timp ce acest lucru ar putea însemna progrese majore pentru ştiinţa biologică şi sănătatea publică, unii experţi au exprimat îngrijorarea faţă de etica ideii. Unii dintre ei consideră că ceva atât de semnificativ nu ar trebui discutat în spatele uşilor închise.

    Vezi aici ce tehnologie revoluţionară pregătesc savanţii şi de ce aceasta provoacă panică