BusinessMagazin

Tag: marketing

  • Benzina de la Carrefour

    Carrefour Militari ofera clientilor care fac cumparaturi in valoare de minim 200 de lei un cupon de benzina in valoare de 10 lei, care poate fi folosit in benzinaria Carrefour, situata langa hypermarketul din Militari.

    Benzinaria Carrefour a fost deschisa in 2002 si este singura benzinarie apartinand unui retailer.

    Si Praktiker a desfasurat in perioada 24 iulie-6 august acelasi tip de promotie, in parteneriat cu Petrom, cand la cumparaturi de minim 200 lei clientii primeau un cupon in valoare de 30 lei de benzina.

    Grupul Carrefour detine in Romania 22 de hypermarketuri si 24 de supermarketuri.
     

  • 3,9 milioane euro, afacerile GfK Romania in S1

    In 2008, compania a inregistrat o cifra de afaceri de 33 milioane lei (8,9 milioane euro), aproape dubla fata de suma raportata in 2007. GfKRomania a avut anul trecut o cota de piata de 19,3% si un profit net de 2 milioane lei (550.000 euro).

    "Ne propunem in continuare sa ne mentinem pozitia de lideri in domeniul cercetarii de piata", a declarat Andi Dumitrescu, directorul general GfK Romania.

    In primele luni ale anului numarul clientilor companiei au crescut, iar cererea pentru studii complexe de piata a fost deasemenea in crestere.

    GfK Romania a fost fondata in 1992 si apartine Grupului GfK.
     

  • Tuborg investeste 700.000 euro in muzica, in 2009

    Compania va organiza si in acest an festivalul Tuborg Green Fest, in perioada 4-6 august, in Parcul Izvor, eveniment care a inceput sa se desfasoare in Romania din 2005.

    Tuborg Green Fest este un concept dezvoltat la nivel international, care a adus artisti cunoscuti in mai multe tari europene, precum Danemarca, Serbia, Bulgaria, Croatia, Ungaria sau Rusia.

    URBB produce si importa bere si bauturi racoritoare pe piata din Romania din 1994. De la intrarea pe piata a investit peste 195 milioane dolari.
     

  • Ce vor oamenii care au totul

    Raspunsurile, numeroase, la aceasta intrebare au fost adesea poluate de paranoia si au constituit subiectul predilect al teoreticienilor conspiratiei. Cum insa raspunsurile irelevante nu discrediteaza intrebarea, David Rothkopf (consultant si profesor, a condus firma Kissinger Associates, este cercetator pentru “Carnegie Endowment for International Peace”) s-a straduit sa ofere propria rezolvare a problemei. In opinia sa, asa cum dezvoltarea statelor-natiune a produs niste clase conducatoare nationale, globalizarea a dus la nasterea unei noi elite mondiale (superclasa), constituita din intreprinzatori si oameni din domeniul finantelor, precum si din politicieni ce dirijeaza organizatiile supranationale precum Uniunea Europeana sau Fondul Monetar International.

    Acestia au in comun cu predecesorii lor faptul ca functioneaza in “cluburi” cu acces limitat, insa, spre deosebire de ei, opereaza pe scena mondiala, departe de electoratele lor nationale. Potrivit lui Rothkopf, membrii “superclasei” frecventeaza aceleasi universitati (principalele pepiniere fiind Harvard, Stanford si Universitatea din Chicago), sunt formati in aceleasi institutii (Goldman Sachs) si fac parte din aceleasi cluburi (The Council on Foreign Relations din New York). Multi dintre ei fac naveta intre sectorul public si cel privat si se intalnesc in cadrul unor evenimente internationale precum Forumul Economic Mondial de la Davos sau Comisia Trilaterala. Poate ca meritul principal al cartii lui Rothkopf este ca ne poarta intr-o vizita ghidata prin toate aceste institutii interzise oamenilor de rand, ne deschide usa biroului lui Lloyd Blankfein, CEO al Goldman Sachs, ne arata culoarele misterioase ale Carlyle Group, ne dezvaluie fascinantul sistem de vase comunicante care functioneaza intre Pentagon si industria armamentului si, in fine, incearca sa ofere raspunsul la intrebarea din titlul acestui articol.

    David Rothkopf  “Superclass”,
    Editura Publica, Bucuresti, 2009

    Ultimele aparitii:
     

    • O inima care merge ceas
      Ne aflam in orasul Edinburgh, in anul 1874. “Afara ninge si iar ninge”, iar “un frig de-ti ingheata sangele zabreleste orasul in tacere”. Se naste Jack, a carui inima, din cauza gerului de-afara, ramane de gheata. Moasa care l-a adus pe lume, pe jumatate vrajitoare, pe jumatate saman, ii inlocuieste organul defectuos printr-un orologiu, care trebuie intors in fiecare dimineata. Ca sa ramana in viata, Jack va trebui sa evite orice exces emotional: niciun pic de furie si, mai ales, niciun strop de dragoste. Viata nu asculta insa de interdictii, iar micul Jack se va trezi sedus de privirile de foc ale unei artiste a strazii.

      Mathias Malzieu “Mecanica inimii”,
      Editura Nemira, Bucuresti, 2009

     

    • Vise destramate
      Atunci cand l-a intalnit pe Frank Wheeler, April credea ca e cel mai interesant barbat din lume. Relatia lor se cufunda insa, dupa casatorie, intr-o rutina dezolanta. April si Frank se complac intr-un menaj american tipic: el ia in fiecare zi trenul spre New York, unde lucreaza ca publicitar, iar ea desfasoara ritualurile casnice mic-burgheze pe care pe vremuri le dispretuia. Acest gol lipsit de speranta incepe sa-i chinuie, iar cuplul intra intr-o criza vizibila. Aceasta poveste despre eroziunea viselor, despre inertia pe care o inoculeaza un menaj traditional si despre lupta zadarnica impotriva conformismului a devenit scenariul unui film nominalizat la Oscar si la Globul de Aur.

      Richard Yates “Revolutionary Road”
      Editura Vellant, Bucuresti, 2009
       

  • Noua generatie de reclame: ecran video foarte subtire intre paginile unei reviste

    Aceasta forma de publicitate este posibila cu ajutorul unei tehnologii dezvlotate in SUA, numita Americhip, care functioneaza la fel ca o felicitare animata, scrie Financial Times.

    Ecranele vor contine reclame la Pepsi si compania de media CBS. Pretul platit de cele doua companii nu a fost dezvaluit.

     

  • Parteneriat Praktiker-Petrom

    Campania se desfasoara in perioada 24 iulie – 6 august in toate magazinele Praktiker din tara. Clientii care achizitioneaza produse in valoare de peste 200 lei vor primi un bon de combustibil in valoare de 30 lei, iar daca valoarea cumparaturilor este de peste 300 lei, vor primi un bon in valoare de 50 lei.

    "Suntem in plin sezon de vara, cand multi dintre noi alegem sa plecam in vacanta cu masina. Prin campania pe care o pornim acum vrem sa le dam clientilor nostri posibilitatea de a beneficia de combustibil gratuit in aceasta perioada”, a declarat Michael Krahn, director general Praktiker Romania.

    Pe baza bonurilor valorice obtinute in magazin, clientii pot alimenta la oricare benzinarie Petrom sau PETROMV din tara. Bonurile au valabilitate nelimitata si pot fi utilizate pentru achizitionarea oricarui tip de combustibil.

    Praktiker Romania, cel mai mare retailer de bricolaj de pe piata, a raportat vanzari nete de 110 mil. euro in primul semestru al anului, cu 26 de magazine operationale.
     

  • Ce poti face in cel mai mare mall din SUA

    Intr-o duminica dupa-masa recenta, Brianna si Jesse Bergmann stateau aici sub o arcada festiva de nunta, langa un pastor, dupa ce si-au promis sa-si fie alaturi la bine si la greu. Mireasa – o tanara bucalata de 19 ani – statea rezemata de perete in rochia ei cu volane si explica de ce a ales acest loc pentru ziua cea mare. “Imi place sa fac cumparaturi”, spune ea chicotind. “In special haine. Imi plac cele de la Macy, Aero, American Eagle sau Maurice.”

    “Eu vin cu ea aici cand face cumparaturi”, spune sotul ei, un tanar de 21 de ani care incarca paleti intr-un depozit, “ca sa nu cheltuiasca prea mult”. Aici, doamnelor si domnilor, este miezul problemei: ni se spune de catre cei in masura ca orice parte din actuala criza economica pe care n-o putem lega de gatul Wall Streetului – sau de nebunia financiara cu ipotecile – trebuie sa fie din cauza consumatorilor care au cheltuit prea mult. Dar consumul personal reprezinta in jur de 70% din economia americana. Asa ca daca americanii nu mai cheltuiesc, tara nu-si revine. Sanatatea fiscala nu este posibila atat timp cat banii nu isi reiau traseul spre casele de marcat din mall-uri sau din orice alt spatiu comercial.

    Cu alte cuvinte, shoppingul a fost parte a problemei, iar acum este parte a remediului. Si odata ce ne vom vindeca, spun economistii, trebuie sa invatam cu adevarat cum sa economisim, ceea ce sugereaza ca va trebui sa ne lasam din nou de shopping. Asa ca mall-ul cu care ne-am casatorit a devenit tovarasul de viata toxic de care nu mai putem scapa, desi trebuie neaparat sa scapam, dar nu chiar acum. Mall-ul, in ce-l priveste, este afectat de ambivalenta noastra si se simte nesigur din punct de vedere financiar. Ca si alte casnicii in criza, si aceasta are nevoie de consiliere. Deci am ajuns la acest gigant de 390.000 de metri patrati – mama mallurilor, un pionier in domeniul comertului si un indicator economic sensibil – pentru o sedinta de terapie cu cumparatori, comercianti si oficiali din management. Ei isi trec in revista nelinistile, isi descriu temerile si isi exprima surprinzatoarele nuante de vina pe care doar relatiile disfunctionale le pot produce.

    “Simt nevoia sa ies de aici si sa ma avant prin mall, pentru ca nu vreau ca mall-ul sa dispara”, spune Cookie Tomlinson, aflata in vizita din Maryland. Tomlinson si sotul ei au venit aici pentru cumparaturile de Craciun pentru cei doi nepoti ai lor, care sunt prea mici ca sa-si dea seama ca aceste cadouri vin cam tarziu. “Este o experienta sociala aceea de a sta cu nepotii si a-i vedea cum interactioneaza”, spune ea. Exista in SUA cam 1.500 de mall-uri, potrivit Consiliului International al Centrelor Comerciale, multe dintre ele in agonie, unele convertite deja in cladiri de birouri si altele inchise pur si simplu. Pe site-uri ca Deadmalls.com sunt publicate fotografii ale cadavrelor acestor cladiri abandonate, impreuna cu omagii de la fostii clienti. Si toate acestea in timp ce cea mai proasta dispozitie comerciala de decenii incoace continua sa domine o economie bolnava. Insa cei care conduc Mall of America nu rostesc cuvinte de panica.

    “Stam si noi deasupra valului”, spune Maureen Baush, vicepresedinte pentru dezvoltare. Unsprezece mii de oameni lucreaza la acest mall dintr-o suburbie a orasului Minneapolis, la distanta de cinci minute de aeroport. Patruzeci de milioane de vizitatori vin aici anual, ceea ce – potrivit ghidului oficial al mall-ului – este mai mult decat toate vizitele de la Disney World, Marele Canion si Graceland. Mall-ul are un parc tematic cu 24 de atractii, un acvariu cu sute de rechini, un teren de golf in miniatura, 20.000 de locuri de parcare si 520 de magazine. Din biroul ei de la subsol, Bausch incearca sa explice cum e posibil ca vanzarile mall-ului sa fi crescut cu 2% in 2008. Pana si ea pare putin surprinsa de cifra, pe de o parte pentru ca o mare autostrada din apropiere a fost aproape inchisa timp de cateva zile in timpul sezonului de vacanta. Da, s-au inchis 11 magazine in 2008. Dar s-au deschis alte 31. Dolarii turistilor au fost aici de mare ajutor. Treizeci si doua de tari au 71 de pachete turistice care includ Mall of America. Si mai sunt si evenimente speciale, cum e concursul de majorete “Spiritul Americii”, care a adunat in magazin mii de majorete, tocmai in weekend-ul in care noi ne aflam acolo. Daca tot suntem in terapie de cuplu cu mall-ul, trebuie sa marturisim ceva: noi ne-am schimbat, nu mall-ul.
     

    Mall-ul, un dreptunghi gigantic

  • Marketing si homari

    Din aceasta vasta experienta, Bishop a strans o sumedenie de exemple despre cum se poate reusi in afaceri, pe care le-a adunat, dupa terminarea studiilor de jurnalism, intr-o carte ce l-a facut cunoscut: “Cum sa vinzi un homar”. Un volum cu mici povestiri ce descriu situatii concrete din lumea afacerilor si ofera, in absenta oricarui discurs teoretic, invataturi si solutii la probleme des intalnite. Dificultatile pe care trebuie sa le depaseasca proprietarii de mici afaceri sau oamenii de marketing sunt oferite drept pilde intr-o maniera hazlie si insolita.Dintre cele 17 astfel de istorii, am ales sa v-o prezentam pe cea care da titlul volumului.

    Pe cand era inca student la facultate, Bishop era ajutor de bucatar intr-un restaurant din Toronto, iar ambitiile lui profesionale erau destul de limitate, ceea ce l-a facut sa ezite indelung atunci cand i s-a oferit promovarea ca ospatar. La un moment dat, cand conducerea restaurantului a lansat “Concursul homarilor”, menit sa creasca vanzarile de meniuri cu homari, existenta lui profesionala a intrat in impas. Incurajati de patroni sa foloseasca “vanzarea sugestiva”, ospatarii isi intrebau clientii, dupa ce acestia comandau, “daca nu cumva doresc totusi o garnitura de homar la friptura”. Rezultatele au fost mediocre (homarul este foarte scump), iar maniera de marketing i s-a parut delicatului domn Bishop prea agresiva (cum de fapt si era).

    Consultandu-se cu mentorul sau, Marketing Mike, afla in sfarsit solutia pentru a deveni castigatorul concursului: “Problema este ca tu si ceilalti ospatari – i-a spus Mike – va straduiti prea tare sa vindeti homari, cand de fapt ar trebui sa-i promovati!”. Aceasta este, de fapt, diferenta dintre vanzare si marketing: vanzare inseamna sa bati la usa cuiva incercand sa-i vinzi ceva, iar marketing inseamna sa faci astfel incat sa ii determini pe clienti sa bata la usa ta.

    Bill Bishop “Cum sa vinzi un homar”,
    Editura All, Bucuresti, 2009

    Aparitii noi:

    • Crime In oglinda
      Intr-o seara de vara, in timp ce toti tovarasii lor de joaca s-au intors deja acasa pentru cina, trei copii nu mai izbutesc sa iasa din padurea tacuta si intunecata de langa o suburbie a Dublinului. In cele din urma, politia il gaseste in viata pe unul dintre copii, un baiat care strangea in brate trunchiul unui copac, avand incaltarile pline de sange. Din pacate pentru mersul anchetei, micutul nu-si mai amintea o iota din ce i se intamplase. Dupa 20 de ani, Rob, unicul supravietuitor al atrocei aventuri, a devenit el insusi inspector de politie si acum se fereste cu mare grija sa-si dezvaluie trecutul, chiar si apropiatilor sai. In aceeasi padure din preajma Dublinului este asasinata o fetita, al carei cadavru sta oferit precum o jertfa, pe un stravechi altar celtic. In timp ce se grabeste la locul faptei, Rob incepe sa fie asediat de fragmente de amintiri din seara primei disparitii. Cele doua istorii sangeroase incep sa se intrepatrunda si sa se completeze una pe cealalta.

    Tania French “Padurea”,
    Editura RAO,
    Bucuresti, 2009

     

    • Misterul masculin
      Pentru majoritatea femeilor, barbatul ramane un mare necunoscut, intre altele si pentru ca majoritatea psihologilor si sexologilor s-au aplecat mult mai frecvent asupra misterelor sufletului feminin. Cartea lui Gérard Leleu, renumit medic francez si specialist in terapia de cuplu, reprezinta o calatorie in intimitatea masculina, un manual care ne explica, poate pentru intaia oara, care este istoria sexului puternic, care sunt temerile si indoielile barbatilor, visele lor secrete si ce comportamente ii fac sa vibreze si sa intre in rezonanta cu femeile.

      Gerard Leleu “Barbatul de azi explicat femeilor”,
      Editura Trei, Bucuresti, 2009
       

  • BusinessWeek, scoasa la vanzare

    O sursa apropiata sustine ca situatia este rezultatul pierderii a 30 procente din vanzarile din advertising in cel de-al 2-lea trimestru al acestui an, avand in vedere recesiunea economica si competitia sporita in domeniul vanzarilor de publicitate.

    Bloomberg adauga ca reprezentantii McGraw-Hill si Evercore Partners au refuzat sa comenteze.

    Business Week a fost fondata in 1929 si are aproape 190 de angajati, conform website-ului sau. Publicatia are 4.8 milioane de cititori saptamanal din 140 tari. Potrivit Publisher Information Bureau, sapamanalul a suferit o scadere de 30 procente in vanzarile de publicitate din al 2-lea trimestru, pana la 43,9 de milioane de dolari, comparativ cu media industriei de 22 procente.

  • Anatomia lui Michael – GALERIE FOTO

    Dupa ce CNN – si dupa el, sute de alte site-uri – au postat joia trecuta secvente filmate la ultima repetitie pe care Michael Jackson a mai apucat s-o faca pentru concertele de la Londra, sutele de comentarii aparute in primul sfert de ora pe site-uri s-au impartit distinct in doua categorii sensibil egale ca pondere: unele s-au entuziasmat de energia si sprinteneala afisate pe scena de megastar, celelalte s-au indignat ca un om atat de slabit fizic si iesit din forma a acceptat sa sustina 50 de concerte, atatea cate ii cerea contractul.

    Daca atatia au vazut intr-unul si acelasi clip lucruri diametral opuse nu e numai fiindca acel clip e scurt si neclar, ci pentru ca e imposibil de iesit din ambiguitatea continua pe care Michael Jackson a reusit s-o intretina in perceptia publicului timp de aproape 20 de ani, de la primele acuzatii de pedofilie, primele operatii estetice si primele manifestari ale tendintelor de a se proiecta pe sine drept o figura mesianica, neinteleasa, la polul opus fata de seninatatea simpla a primilor lui ani de cariera muzicala. Pentru orice afirmatie care se poate face despre viata si opera megastarului exista cate o afirmatie contrara, iar ambele isi gasesc argumente si sustinatori deopotriva de vehementi, intr-un mod aproape fara echivalent in lumea celebritatilor. De pilda: faptul ca are acum fani la fel de infocati precum erau fanii din anii ‘80 sau ‘90 dovedeste ca eticheta de “regele muzicii pop” e corecta – ba nu, de fapt a avut un singur album valoros, poate doua, dupa care n-a mai evoluat. Sau: a vrut sa-si albeasca pielea, sa se transforme fizic in ceva ce nu era – nu, de fapt suferea de vitiligo, iar operatiile estetice le-a facut de nevoie, in urma unor accidente pe scena.

    Astfel de controverse ofera material enorm pentru un studiu de caz asupra modului cum o serie de teme si obsesii asumate de societatea americana au fost asociate de media cu persoana unui artist, spre a produce o figura iconica a pop-culturii globale. Probabil suna pretentios; daca detaliem insa lucrurile, vom vedea ca ele nu au sens decat vazute asa, in ansamblu. Prestigiul mediatic si relevanta comerciala ale lui Jackson ar fi fost infinit mai mici daca elementele de mai jos nu s-ar fi conjugat de-a lungul vietii lui si acum.

    1. CEL CE UNESTE IN LOC SA DESPARTA Un redactor de la Hollywood Today isi aminteste despre clipul video pentru “Billie Jean”, filmat in 1983, ca initial ar fi trebuit sa apara acolo si eroina din cantec, dar s-a renuntat, pentru ca scenaristii nu stiau daca era mai bine ca ea sa fie alba sau de culoare. “Daca ar fi fost de culoare, ar fi indepartat probabil publicul alb care aprecia in numar tot mai mare muzica lui Michael. Daca ar fi fost alba, i-ar fi putut supara pe fanii de culoare.” Toti comentatorii care isi amintesc ce popularitate a avut piesa respectiva in acea vreme o iau ca reper pentru forta ei de a placea in egala masura albilor si negrilor. Nu e vorba ca alti muzicieni de culoare n-ar fi mai fost apreciati pana atunci de publicul alb, ci de raza de actiune a ceea ce s-a intamplat, gratie in special difuzarii intense la MT V a clipurilor lui. Multi vad azi in cel mai mic dintre fratii Jackson o carisma de aceeasi natura cu a presedintelui Barack Obama, votat si de albi, si de negri. Americani albi care spun ca gratie lui Michael au descoperit retroactiv Motownul; americani de culoare care ii atribuie lui Jackson faptul ca mixtura lui de disco, pop, funk si soul din albumele din anii ‘80 a fost eficienta in daramarea deodata a mai multor bariere de receptare a muzicii. Ulterior, colaborarea cu chitaristi ca Eddie van Halen, Slash de la Guns and Roses si Santana a adaugat si rockul in mixtura, iar editia de anul trecut a albumului “Thriller” i-a adus in joc si pe rapperii Akon si Will.i.am.

    Nuanta spectaculoasa si scandaloasa a acestui efort de acoperire a cat mai multe categorii deodata a fost ca Michael Jackson a sfarsit prin a incerca pe propria piele acelasi lucru, transformandu-si treptat si radical aparenta fizica; probabil cel mai cunoscut comentariu pe aceasta tema, spus de un jurnalist, suna asa: “Numai in America poti sa te nasti ca barbat de culoare si sa ajungi o femeie alba”. Ca Jackson a incetat sa mai fie considerat “unul de-al negrilor” o dovedeste zadarnica sa incercare de a vedea rasism in faptul ca Sony a incetat prea repede sa-i mai promoveze albumul “Invincible” din 2001, ca si acuzatiile ca revizuirea trasaturilor si albirea pielii ar fi tradat de fapt un rasism intors asupra propriei persoane. Lucrurile n-au mers insa niciodata asa de departe incat afro-americanii sa-l renege. Gala BET (Black Entertainment Television) din zilele de dupa moartea sa i-a fost dedicata aproape cu totul lui si familiei Jackson, iar o cercetare a centrului Pew arata ca afro-americanii au urmarit cu mult mai multa atentie decat americanii albi stirile despre el in perioada 26-29 iunie: opt din zece persoane de culoare, fata de 22% dintre albi.

     

    O moarte rentabila

    SELF-MADE MAN
    PETER PAN vs. FRANKENSTEIN
    PASAREA PHOENIX
    CEL CE UNESTE IN LOC SA DESPARTA