BusinessMagazin

Tag: Google

  • La ce s-au uitat românii pe YouTube în 2015

    Satiră cu ritm, animaţie şi jocuri populare, acestea sunt câteva dintre elementele care stau la baza viralizării în 2015 pe YouTube în România. Creaţiile româneşti sunt cele care ţin capul de afiş atunci când vorbim de consum de muzică pe YouTube în 2015, potrivit Google.  

    Top 10 video-uri virale în România în 2015 (non-music)

    Umorul a fost cheia viralizării pe YouTube în România anul acesta. Cele mai multe dintre video-urile din top folosesc acest ingredient, în diferite reţete: de la muzică şi satiră (Noaptea Târziu) şi animaţie (Robotzi de la Creative Monkeyz), până la vlog-urile lui Mihai Zmenta sau episoade de comedie ale grupului Vacanţa Mare. Reprezentativă pentru 2015 este şi zona de „gaming”, cu două intrări în acest top: un video cu momente spectaculoase din jocul Grand Theft Auto 5 şi un „play-through” a unui joc devenit popular în România, PixWords.


    1 DA-TE-N SARBATOAREAMEA #NoapteaTârziu(Cover amuzant Connect-R-Da-te-n dragostea mea)

    2 RObotzi.S04.Ep19.Truc

    3 Call Baby! comenzi pentru masina :))

    4 DA MAMA, SUNT BEATĂ! / Analfabetii de pe internet

    5 Barbie de România se străduieşte să cânte “Barbie Girl” şi leşină pe scenă!

    6 VACANTA MARE – NORA PENTRU LEANA, 2 ORE DE UMOR 100% ROMANESC

    7 Mircea săracu – Doza de Haş

    8 AWESOME GTA 5 STUNTS & FAILS (Funny Moments Compilation)

    9 PixWords 1-40 levels romana (Romanian) part 1

    10 Adevar si provocare #20 | Tequila

    Metodologie: Pentru acest top au fost luate în calcul video-uri publicate în 2015. Selecţia video-urilor pentru această categorie s-a realizat printr-un algoritm care ia în calcul vizualizările, nivelul de interactivitate (like-uri, share-uri, comentarii) şi tipul de conţinut. Ierarhizarea video-urilor a fost făcută în funcţie de numărul de vizualizări realizate din România. În top a fost reţinut doar cel mai popular video de pe un canal, respectiv acela cu cele mai multe vizualizări

    Top 10 cele mai populare video-uri muzicale pe YouTube în România (videoclipuri oficiale)

    Artiştii români domină topul de anul acesta al celor mai vizionate videoclipuri muzicale de pe YouTube în România: opt din cele 10 piese din top sunt creaţii autohtone. Colaborările dintre Delia şi Carla’s Dream sunt cele care au stârnit cel mai mare interes în 2015 pe YouTube România, primele două poziţii în top fiind rezultatul acestora.

    Artist Video Canal
    1 Carla’s Dreams feat. Delia Cum ne noi (Official video)

    2 Delia  Da, mama (by Carla’s Dreams) Official Video

    3 Ruby feat. What’s Up Nu pune la suflet (Official Video)

    4 Jo feat. Randi Pana vara viitoare (Official Video) by Famous Production

    5 Corina + Mira + Skizzo Skillz Fete din Balcani (Official MusicVideo)

    6 NAGUALE feat. ANDRA Falava (Official Video) by KAZIBO

    7 Major Lazer & DJ Snake Lean On (feat. MØ) (Official Music Video)

    8 Ruby feat. Morosanu & Dorian Popa Lasa cucu-n pace (Official Video)

    9 Peter Pop feat Lora Singuri in doi

    10 Wiz Khalifa See You Again ft. Charlie Puth [Official Video] Furious 7 Soundtrack

    Metodologie: Pentru acest top au fost luate în calcul doar video-uri publicate în 2015, videoclipuri oficiale (de pe canalul care deţine conţinutul), fără video-uri doar cu versuri sau o poză. Selecţia video-urilor pentru această categorie s-a realizat printr-un algoritm care ia în calcul vizualizările şi nivelul de interactivitate (like-uri, share-uri, comentarii). Ierarhizarea video-urilor a fost realizată în funcţie de numărul de vizualizări realizate din România

    Cele mai populare video-uri pe YouTube la nivel global (non-music)

    1. Silento- Watch Me (Whip/Nae Nae) #WatchMeDanceOn
    2. Clash of Clans: Revenge (Official Super Bowl TV Commercial)
    3. Crazy Plastic Ball PRANK!!
    4. Love Has No Labels | Diversity & Inclusion | Ad Council
    5. Lip Sync Battle with Will Ferrell, Kevin Hart and Jimmy Fallon
    6. Justin Bieber Carpool Karaoke
    7. 6ft Man in 6ft Giant Water Balloon – 4K – The Slow Mo Guys
    8. Golden boy Calum Scott hits the right note | Audition Week 1 | Britain’s Got Talent 2015
    9. Dover Police DashCam Confessional (Shake it Off)
    10. Mean Tweets – President Obama Edition


    Cele mai populare video-uri muzicale pe YouTube la nivel global (videoclipuri oficiale)

    1. Wiz Khalifa – See You Again ft. Charlie Puth [Official Video] Furious 7 Soundtrack
    2. Maroon 5 – Sugar
    3. Ellie Goulding – Love Me Like You Do (Official Video)
    4. Major Lazer & DJ Snake – Lean On (feat. MØ) (Official Music Video)
    5. Taylor Swift – Bad Blood ft. Kendrick Lamar
    6. David Guetta – Hey Mama (Official Video) ft Nicki Minaj, Bebe Rexha & Afrojack
    7. Sia – Elastic Heart feat. Shia LaBeouf & Maddie Ziegler (Official Video)
    8. Fifth Harmony – Worth It ft. Kid Ink
    9. Adele – Hello

  • Acesta este clipul care a convins Google să cumpere YouTube – VIDEO

    În 2006, Susan Wojcicki conducea divizia video a Google şi era responsabilă pentru achiziţii. Google avea în vedere achiziţia YouTube, pe vremea când era doar un startup neprofitabil, însă un moment important a fost când  Wojcicki a descoperit acest clip. Doi băieţi chinezi făceau playback după melodia “As Long As You Love Me” a celor de la Backstreet Boys, în timp ce prietenul îşi făcea temele, potrivit Business Insider.

    “Acel clip m-a făcut să-mi dau seama că oamenii de pe tot globul pot crea conţinut video şi nu au nevoie să o facă într-un studio”, a declarat Susan Wojcicki. Astfel, la doar şase luni după ce videoclipul a fost publicat, Google a cumpărat YouTube pentru 1.6 miliarde de dolari.

    A fost numită CEO YouTube în februarie 2014.

     

  • Cele mai inovatoare companii din lume, conform PwC

    În ultimii cinci ani, prin intermediul sondajului Global Innovation 1000, PwC a stabilit clasamentul celor mai inovatoare companii din lume. Din 2010 până astăzi, Apple a deţinut prima poziţie.  Podiumul de anul acesta este completat de Google şi de Tesla Motors, în vreme ce majoritatea companiilor şi-au păstrat poziţia în top 10 faţă de anul trecut, mai puţin Amazon şi Tesla, care au făcut schimb de locuri.

    Deşi Volkswagen nu se află în top 10 al celor mai inovatoare companii din lume, potrivit sondajului Global Innovation 1000, compania germană a cheltuit cei mai mulţi bani pe cercetare şi dezvoltare. Grupul german a cheltuit 15,3 miliarde de dolari, în timp ce Samsung a investit 14,1 miliarde, iar Intel 11,5 miliarde de dolari. Apple, cea mai inovatoare companie, a alocat doar 6 miliarde de dolari pentru cercetare şi dezvoltare.

    După Apple, Google şi Tesla, următoarele locuri în clasamentul celor de la PWC sunt ocupate de Samsung, Amazon, 3M, General Electric, Microsoft, IBM şi Toyota.

  • 7 criterii pentru a determina dacă o companie este sau nu inovatoare

    Care sunt elementele care arată dacă o companie este cu adevărat inovatoare? Cum trebuie să se comporte o companie faţă de angajaţii săi pentru a le permite acestora să dezvolte concepte inovatoare? Potrivit analistului Jeffrey Baumgartner, inovaţia nu este decât o metodă pentru companii de a atinge scopuri unice şi strategice şi există şapte caracteristici pe care o firmă inovatoare trebuie să le aibă.

    În primul rând, compania trebuie să aibă o strategie unică şi relevantă. Organizaţii precum Apple, Facebook sau Google au succes pentru că şi-au trasat obiectivele şi le urmează fără abatere; strategii vagi precum „vrem să fim cei mai buni“ nu reprezintă o cale spre inovaţie. Companiile care exprimă idei precum „construirea celei mai sigure maşini din lume“ sau „livrarea oricărui colet oriunde în lume“ sunt mai aproape, încă de la început, de scopul pe care şi l-au propus.

    În al doilea rând, inovaţia trebuie să fie un mijloc de a atinge obiectivele strategice – companiile care domină sectoarele în care activează nu privesc procesul de inovaţie ca obiectiv final, ci ca o cale ce trebuie urmată pentru a aduce lucruri care să le diferenţieze de competiţie.

    În al treilea rând, companiile inovatoare sunt lideri de piaţă, dar acest lucru nu se traduce întotdeauna şi în profitabilitate. Amazon, spre exemplu, a fost întotdeauna o companie care a căutat să dezvolte noi soluţii şi a stabilit noi standarde în ceea ce priveşte comerţul electronic, dar a avut nevoie de aproape zece ani pentru a deveni profitabilă. Cord a fost una dintre cele mai inovatoare companii din sectorul auto la începutul secolului al XX‑lea, introducând elemente precum tracţiunea pe faţă; nu a avut însă succes din punct de vedere financiar şi a intrat în faliment în 1938. Nu trebuie însă să generalizăm: există desigur şi exemple pozitive, precum Apple sau Google, care au fost profitabile încă de la început.

    Un alt element care diferenţiază inovatorii de celelalte companii este gradul de implementare a ideilor. Cu alte cuvinte, există companii care preferă să vorbească despre inovaţie şi companii care preferă să inoveze.

    Cel de-al cincilea criteriu este viziunea asupra eşecului: companiile de succes le oferă angajaţilor libertatea de a experimenta şi îi încurajează pe aceştia în demersurile lor. Dacă angajaţii consideră că pot eşua fără să îşi pericliteze locul de muncă, atunci vor fi mai deschişi la idei care ar putea transforma cândva o lume întreagă.

    Un alt aspect pe care companiile inovatoare îl au în vedere este crearea unui mediu de încredere pentru angajaţi, astfel încât aceştia să se simtă în siguranţă atunci când vor să împărtăşească ideile lor cu alţii. Conceptele creative pot părea la început inutile, dar încrederea că orice idee va fi ascultată şi dezbătută va duce, de multe ori, la apariţia unor idei inovatoare.

    Ultimul element care diferenţiază companiile inovatoare de celelalte este autonomia, atât cea a angajaţilor, cât şi cea a echipelor. Dacă organizaţiile oferă scopuri bine definite, dar şi libertatea procesului de a atinge aceste scopuri, acest lucru va duce la crearea unui mediu propice inovaţiei. Angajând oameni inteligenţi, capabili şi oferindu-le libertatea de a rezolva probleme, ei vor face exact aceste lucruri.

  • Cei mai inovatori români din Europa Centrală şi de Est

    Domeniile în care s-au remarcat reprezentanţii României sunt variate: de la educaţie şi creatori de conţinut, la dezvoltare de aplicaţii, astrofizică sau robotică.

    Nominalizările din România de pe lista NE100 2015:

    • Radu Georgescu, fondator GECAD Group

    Antreprenor în sectorul tehnologiei. După ce a fondat compania GECAD la începutul anilor ‘90, a fost implicat în dezvoltarea mai multor proiecte antreprenoriale, inclusiv RAV AntiVirus şi Avangate;

    • András Kapy, CEO Axosuits

    Axosuits este o companie de robotică care dezvoltă exo-schelete puternice, ce pot fi utilizate în diverse scopuri;

    • Cosmin Mihaiu, co-fondator MIRA Rehab

    MIRA Rehab dezvoltă o serie de jocuri şi lecţii interactive pentru diverse dispozitive, precum Kinect, cu scopul de a ajuta recuperarea medicală;

    • Paul Balogh, Cristian Dinu, fondatori Read Forward

    Read Forward este un start-up care a dezvoltat primul manual digital din România, iar acum produce manuale utilizate pe scară largă în şcoli;

    • Ramona Cordoş, Codin Pop, fondatori Creative Monkeyz

    Echipa Creative Monkeyz publică gratuit tutoriale video şi lecţii despre software de grafică, design, montaj şi modelare 3D;

    • Stefania Druga, fondator HacKIDemia

    Hackidemia este o reţea globală care dezvoltă seminarii şi kit-uri care ajută copiii să rezolve diverse provocări prin curiozitate, joacăşi empatie;

    • Eduard Alexandrian, co-fondator SafeDrive

    SafeDrive este o aplicaţie românească, care recompensează şoferii care nu folosesc telefonul în timp ce conduc;

    • Aurora Simionescu, astrofizician

    Aurora Simionescu a făcut parte dintr-un grup de cercetători care au observat pentru prima oară unul dintre filamentele de gaz care leagă grupurile de galaxii. Existenţa acestor filamente a fost dedusă teoretic în urmă cu zece ani;

    • Dan Ciotu, Dragoş Ilinca, Vladimir Oane, fondatori UberVu 

    UberVu este o platformă de tip „social analytics”, care analizează datele de pe bloguri, forumuri şi reţele sociale şi oferă informaţii pe baza cărora se pot lua decizii de business;

    Proiectul NE100 este organizat de Res Publica împreună cu Visegrad Fund, Google şi Financial Times, şi în cooperare cu importante instituţii din această regiune a Europei. Lista completă a celor 100 de inovatori din Europa Centrală şi de Est este disponibilă la http://ne100.org/.

    „Lista New Europe 100 de anul acesta arată că în multe domenii, inclusiv educaţie, sănătate, transport, agricultură, inovatorii din această regiune utilizează cele mai recente tehnologii pentru a adresa probleme sociale şi de afaceri. Diversitatea acestei liste evidenţiază că inovaţia economicăşi socială în Europa Centrală şi de Est are un potenţial considerabil de creştere, generând proiecte solide de afaceri, locuri de muncăşi creştere economică”, a declarat Agata Wacławik-Wejman, directorul Public Policy, Google CEE.

    Între cei 100 de vectori ai schimbării din Europa Centrală şi de Est se regăsesc persoane care utilizează noile tehnologii pentru a crea noi modele în cultură, politică, afaceri, ştiinţă şi activităţi sociale. Majoritatea sunt antreprenori (50%) sau activişti şi politicieni (32%). „Lista evidenţiază oamenii care vor fi motorul schimbărilor pozitive în Europa Centrală şi de Est”, a declarat Wojciech Przybylski de la Res Publica Foundation, iniţiatorul proiectului.

    Printre câştigătorii de anul acesta regăsim persoane care nu doar au generat schimbări pozitive prin activitatea lor, dar au adresat şi anumite probleme sociale. Avem astfel creatori de platforme online pentru artişti şi sponsori ai artei, dezvoltatori a unor programe interactive de recuperare medicală, organizaţii care predau IT copiilor sau constructorii dronei AirDog, utilizatăîn sporturile extreme. Lista inovatorilor de anul acesta acordă credit şi personajelor politice proeminente. Între acestea se numărăşi Toomas Hendri Ilves, preşedintele Estoniei, unul dintre arhitecţii acestei ţări cu o dezvoltare economică remarcabilă. Un alt politician de pe listă este Andrej Kiska, preşedintele Slovaciei, un nume sinonim cu inovaţia şi soluţiile electronice în economie, educaţie şi politică.
     

  • Intrebări bizare pe care companii precum Google, Facebook sau Apple le pun la interviuri de angajare

    Companii precum Google, Facebook, Apple sau Boeing sunt unele dintre cele mai mari companii din lume, companii care oferă, pe lângă un salariu bun, beneficii considerabile candidaţilor, însă înainte de a fi acceptaţi mai mulţi candidaţi au trebuit să răspundă la câteva întrebări neaşteptate.

    Cei de la Business Insider au căutat pe platforma Glassdoor şi au compilat lista de mai jos cu unele dintre cele mai bizare întrebări la un interviu de angajare.

    Google: Dacă ai avea de ales un singur cântec care să cânte de fiecare dată când intri într-o cameră pentru tot restul vieţii, ce ai alege?
    Alege un oraş din lume şi estimează câţi oameni sunt care acordează piane?
    Dacă ai putea fi ţinut mine pentru o singură propoziţie, care ar fi aceea?

    Facebook: Câţi Big Mac pe an crezi că vinde McDonalds în Statele Unite?
    Câţi bani ai cere pentru a spăla toate geamurile din Seattle?

    Boeing: Ce părere ai despre lava lamps?

    Apple: Câţi copii se nasc în fiecare zi?

    Dacă aş vorbi cu cel mai bun prieten al tău, care ar fi un lucru pe care l-ar spune despre tine l-a care ar trebui să lucrezi?

    Hess: Care e culoarea ta favorită?

    Intel: Creează un stand cu condimente pentru orbi

    Celgene: Spune-mi o poveste

    Microsoft: Dacă ai putea avea super-puteri, ce ai alege, să fii invizibil sau să zbori?

    St. Jude Medical: De ce capacele de canalizare sunt rotunde?

    Mastercard: Ce faci în cazul în care un angajat îţi spune că este deranjat de mirosul oribil al unui alt coleg?

    Cisco: Ce fel de copac ai fi?

    Biogen Idec: Cum ai fost când erai mic?

    Medtronic: Ce crezi că o să urăşti la acest job?

     

     

  • Directorul de HR de la Google dezvăluie cele 5 lucruri pe care trebuie să le faci pentru a avansa în carieră

    Deşi nu există o formulă valabilă în orice industrie, spune Bock, există o serie de lucruri care te pot pune într-o poziţie mai bună de a avansa.

    1. Cere feedback în permanenţă – persoana care te poate promova este aceeaşi persoană care ştie ce trebuie să faci pentru a avansa. Este extrem de important, atunci, să întrebi ce ai de făcut pentru a obţine acea promovare. Nu trebuie însă să fii prea insistent, remarcă Block, pentru că astfel ţi-ai putea deranja superiorul direct.

    2. Rezolvă problemele şefului tău – află care sunt cele mai presante probleme ale superiorului direct şi încearcă să le rezolvi.

    3. Gândeşte cu trei mutări înainte – nu ai de unde să ştii ce slujbă vei avea peste 5 sau 10 ani, aşa că e important să îţi dezvolţi o serie de abilităţi care să îţi fie de folos în situaţii diverse. Cu alte cuvinte, încearcă în fiecare zi să îţi creezi oportunităţi.

    4. Cere să fii promovat – în perioada evaluărilor, este important să te defineşti ca un candidat pentru o funcţie ierarhică superioară.

    5. Fii conştient de şansele tale de promovare – dacă singura metodă de avansare este ieşirea la pensie a şefului, este foarte probabil timpul să îţi cauţi o nouă slujbă. Este important să nu îţi pierzi prea mult timp lucrând pentru o companie unde nu există un model de recompense bine pus la punct.

  • Motivul incredibil pentru care acest angajat Google doarme într-un camion în parcarea companiei. Vezi în ce condiţii doarme – FOTO

    Brandon, tânărul de 23 de ani, s-a angajat la Google pe un post de inginer de software, iar în loc să închirieze un apartament în San Francisco, el a ales să trăiască într-un camion.

    Ideea i-a venit lui Brandon când era intern în cadrul companiei şi stătea într-un apartament cu două camere alături de alţi 3 oameni, loc pentru care plătea 65 de dolari pe noapte, aproximativ 2000 de dolari pe lună, informează Business Insider.

    “Plăteam prea mulţi bani pentru apartament şi stăteam foarte puţin acasă”, a explicat tânărul. Anul următor s-a întors în San Francisco, angajat la Google, dar de data aceasta a cumpărat o camionetă Ford din 2006 cu sute de mile la bord, pentru care a plătit 10.000 de dolari.

    Astfel costurile s-au redus dramatic, nu foloseşte electricitate, telefonul este plătit de Google, doar asigurarea maşinii îl costă 121 de dolari pe lună. “Nu deţin nimic ce trebuie băgat în priză, camionul e prevăzut cu lumini, am o lampă ce merge pe baterii, iar laptopul şi telefonul îl încarc la serviciu”, a spus el. “Am doar lucruri esenţiale, un pat, un dulap şi cam atât”, adaugă Brandon.

    În plus, Brandon mănâncă în fiecare zi în campusul Google şi face duş la sala de sport, după antrenament.

    Această soluţie l-a făcut să economisească destul de mulţi bani, încât să plătească 16.500 de dolari din datoriile pe care le avea către stat. Mai are de achitat aproximativ 6.000 de dolari. Speră să economisească 90% din venituri astfel.

    Acest stil de viaţă îi oferă mai multă libertate şi crede că este o experienţă ideală având în vedere că vrea să călătorească prin lume.

  • Cât de rău poţi deveni făcând lucrul corect?

    Trecerea de la divizii preocupate de tot soiul de afaceri, de la maşina fără şofer la media, trecând prin „wi-fi pentru popor“ la un grup de companii, fiecare cu o misiune precisă, cu o conducere dedicată şi cu ţinte clare are logică şi are sens. Dar, dincolo de o astfel de schimbare de paradigmă, multă lume s-a întrebat ce se va alege de acel spirit Google care a ţinut compania pe locuri fruntaşe în topurile „to work for“. Şi lumea a mai remarcat şi eliminarea sloganului „don’t be evil“ din codul de conduită al noii companii, înlocuit cu un mai prudent „do the right thing“.

    Ani de zile Google a fost cea mai cool companie: „Don’t be evil“, cel mai bun loc de muncă din lumea asta, ba chiar şi ziua aniversării era aleasă de angajaţi, care decideau momentul în care li se făcea poftă de tort; aşa s-a procedat mereu – compania a fost înfiinţată în septembrie, aşa că luna rămâne mereu aceeaşi, dar ziua aniversării era aleasă de angajaţi.

    Dar între timp Google a crescut până la aproape 50.000 de angajaţi şi cu o valoare de piaţă uriaşă. Să privim nu unul, ci doi giganţi, ambele companii de referinţă: Google şi Microsoft.

    La început lumea era o linie şi avea o singură dimensiune; iar linia era trasată de un cursor verde ce clipea (vă amintiţi de programele din epoca DOS?). Microsoft a mai adăugat o dimensiune, iar lumea a devenit plană, ca o coală de hârtie; pe ea te puteai plimba în sus şi în jos, la stânga şi la dreapta, într-o fereastră adică. Dar numai pe ecranul unui calculator. Google a dat profunzime lumii plane desenate de Windows, i-a adăugat substanţă şi cunoaştere şi istorie. Google a făcut inutile acumulările preistorice de muzică şi videoclipuri de pe calculatoarele personale, îţi oferă mail, cursuri de schimb, date, lungimi, lăţimi şi înălţimi, este omnipotent şi omniprezent. Dar, privindu-i, putem spune liniştiţi că Microsoft a îmbătrânit un pic, iar Google e pe cale să îmbătrânească. Nu vorbesc aici musai de îmbătrânire în sensul strict al cuvântului, ci mai degrabă de cum s-au transformat; Google de exemplu a cumpărat sau a înglobat în timp circa 180 de companii, iar boardul său avea la un moment dat câtva zeci bune de persoane. Compania prietenoasă de la începuturi, care miza, lucru extrem de important, pe simplitate, pe înţelegerea nevoilor utilizatorului (saltul de la o căsuţă poştală de câţiva mega la un Gmail de 30 de giga), pe extindere prietenoasă şi folositoare a devenit o entitate corporatistă. Care, chiar dacă şi-a stabilit inclusiv o funcţie de Chief Culture Officer, o persoană numită special pentru a menţine cultura şi modul destins de lucru care a caracterizat-o la începuturi, tot corporatistă rămâne.

    Unora nu li s-o părea mare lucru această schimbare. Dar ar trebui să mai introducem în ecuaţie un factor, Generaţia Y, cei care preferă un salariu mai mic dacă scopul pentru care lucrează are însemnătate pentru ei ca persoană sau face bine societăţii. Unele companii s-au prins de asta şi definesc foarte exact plusul de valoare pe care îl aduc în societate şi în acelaşi timp plusul de valoare adus individului ce lucrează la ei.

    Şi atunci banii devin un efect al faptului că oamenii lucrează pentru un scop şi nu sunt un scop în sine.

    Am separat fraza de mai sus pentru a o evidenţia, pentru că, dacă va fi aşa, avem de-a face cu o schimbare majoră de paradigmă care va avea efecte peste câţiva ani. În sprijinul ei vin faptele: faptul că tânăra generaţie nu mai are o abordare chiar atât de consumeristă, că maşinile şi proprietăţile şi bijuteriile nu mai contează chiar atât de mult, în faptul că locuiesc cu părinţii, dar se dedică volunariatului şi muncii în folosul societăţii.

    Habar n-am dacă lumea corporatistă este, în ansamblul ei, conştientă de această mutaţie.

    Şi mă întreb: cât de rău poţi deveni făcând lucrul corect?

    Ilustrez cu „Idilă“ de Francis Picabia, un pictor care s-a opus constant înregimentării într-o anumită mişcare.