Iluzia subită a unei femei depre faptul că soţul său i-a fost infidel 20 de ani s-a dovedit a avea o cauza surprinzatoare.
O femeie din Turcia, în vârstă de 43 de ani, a devenit brusc suspectă de infidelitatea soţului ei. Ea a început să caute prin telefon şi prin obiecte personale ale soţului său.
”Femeia a venit la un consult solicitând ajutor medical pentru paranoia ei despre comportamentul soţului”, a declarat doctorul C. Onur Noyan, psihiatru de la Spitalul de Neuropsihiatrie din Istanbul.
Acest bogătaş din China nu merge la shopping însoţit de o echipă de bodyguarzi sau de o femeie frumoasă, ci de mai mulţi roboţi, scrie Mashable.
Bărbatul a fost fotografiat alături de cei 8 roboţi ai săi la cumpărături în Guangzhou. Comportamentul lui nu a atras invidia privitorilor, ci critica acestuia pentru lipsa de bun gust. În media chineză este numit un “tuhao”, care în traducere liberă înseamnă “un om care s-a îmbogăţit peste noapte şi care este lipsit de bun gust”.
Roboţii sunt foarte în vogă în China. Zilele trecute primul restaurant care are un robot chelner a fost deschis în China, Guiyang City.
O bătrânică de 85 de ani din Austria a tăiat în bucăţi mici bancnote în valoare de 1 milion de euro doar pentru a le face în ciudă moştenitorilor ei, potrivit AFP. Femeia a fost găsită moartă în camera de la azilul unde trăia, iar alături au fost găsite mii de bancnote euro tăiate în bucăţi. Procurorul Erich Habitzl a spus pentru ziarul Kurier că nu poate face nimic pentru rude. “Nu este un caz criminal, aşa că nu am început o investigaţie”, a declarat el.
Pe de altă parte, în Kurier se arată că rudele bătrânei ar putea primi milionul, dacă banii au fost asiguraţi. ” În cazul în care moştenitorii găsesc doar fragmente de bani şi dacă originea banilor este asigurată, atunci, desigur, banii sunt înlocuiţi”, a spus Friedrich Hammerschimidt, şef adjunct al diviziei OeNB.
Simona Niculescu a locuit 30 de ani în Franţa, iar în 2007 s-a decis să se întoarcă în România. A ales satul Băiculeşti, unde a şi construit o casă, însă nu şi-a pus problema că drumul de acces va fi o problemă.
„Când am rămas sinistrată, anul trecut, în decembrie, şeful ISU Băiculeşti, în glumă, mi-a zis să dau clima în judecată, să mă mut în California sau să-mi iau un 4×4”, povesteşte Simona Niculescu, potrivit Digi24.
Femeia a urmat sfatul şi a apelat la instanţă, unde a avut câştig de cauză. Judecătoria Curtea de Argeş a decis că Primăria trebuie să asfalteze drumul, dar şi să-i plătească femeii 80 de euro pe zi, pentru închirierea unei maşini de teren. Vehiculul ar trebui să o ajute pe femeie să parcurgă cei doi kilometri de la şoseaua asfaltată şi până la casa ei.
„Instanţa admite în parte cererea, aşa cum a fost transformată şi precizată, formulată de reclamanta Niculescu Simona Lucia, împotriva pârâţilor Consiliul Local şi Primăria Băiculeşti, prin primar Niculae Dragnea (…) Obligă pe pârâţi să plătească reclamantei, lunar, la data de 1 a fiecărei luni, pentru luna în curs, suma de 80 euro/zi, pentru a putea închiria o maşină 4×4, până la data reabilitării drumului local din satul Valea Brazilor, obligaţie stabilită conform sentinţei civile nr. 466/19 noiembrie 2013 pronunţată de Tribunalul Argeş în dosarul nr. 2152/109/2013 (…)”, se precizează în decizia instanţei.
Sentinţa nu e definitivă, iar edilul-şef al comunei a precizat că va declara apel, întrucât decizia i se pare aberantă. „Cum să îi dau eu acelei doamne 80 de euro pe zi sau chiar un euro, când eu am familii cu grad mare de sărăcie, cu cinci sau şase copii, care nu primesc niciun leu de la stat”, spune primarul comunei Băiculeşti, Nicolae Dragnea.
O bătrânică de 85 de ani din Austria a tăiat în bucăţi mici bancnote în valoare de 1 milion de euro doar pentru a le face în ciudă moştenitorilor ei, potrivit AFP. Femeia a fost găsită moartă în camera de la azilul unde trăia, iar alături au fost găsite mii de bancnote euro tăiate în bucăţi. Procurorul Erich Habitzl a spus pentru ziarul Kurier că nu poate face nimic pentru rude. “Nu este un caz criminal, aşa că nu am început o investigaţie”, a declarat el.
Pe de altă parte, în Kurier se arată că rudele bătrânei ar putea primi milionul, dacă banii au fost asiguraţi. ” În cazul în care moştenitorii găsesc doar fragmente de bani şi dacă originea banilor este asigurată, atunci, desigur, banii sunt înlocuiţi”, a spus Friedrich Hammerschimidt, şef adjunct al diviziei OeNB.
O femeie cernită bate în uşa casei situate pe una dintre străduţele aflate în apropierea pădurii Crihala, din nordul oraşului Turnu Severin . Faţa ei este împietrită, iar lacrimile i-au secat. De săptămâni întregi caută locul fără cruce în care i-a fost îngropat băiatul împuşcat în noaptea alegerilor şi odată la câteva zile vine la uşa casei şefului Securităţii, Nicolae Mihuţ. În oraş, lumea vorbeşte cu mare teamă despre faptul că el este ucigaşul tânărului care a vrut să se opună venirii la putere a bolşevicilor comandaţi de la Moscova. De fiecare dată, femeii îi răspunde soţia lui Mihuţ, Paula.
Deşi simte durerea îngrozitoare a mamei îndoliate, Paula nu are niciun răspuns. Pur şi simplu, nu ştie detaliile activităţii îngrozitoare a soţului ei. Nu ştie în ce groapă a fost aruncat trupul băiatului. 70 de ani mai târziu, din zeci de mărturii printre care şi cea a fiicei sale naturale, ProSport a reconstituit viaţa ofiţerului de securitate Nicolae Mihuţ, cel care a curmat sau a schimbat pentru totdeauna destinele a sute de români care se opuneau sistemului bestial importat din Uniunea Sovietică.
Povestea sa pare un scenariu de film. Personajul principal îşi părăseşte soţia şi copilul, apoi comandă uciderea, torturarea sau arestarea românilor care fugeau de comunişti în munţi. Pentru o vreme, conduce clubul Dinamo, timp în care este vânat în străinătate de rudele celor ucişi, şi îşi încheie viaţa, în chinuri, alături de a doua sa fiică, nimeni alta decât cea mai bună actriţă de teatru pe care o are acum România. Detaliile uneia dintre cele mai tulburătoare poveşti postbelice, strânse sub titlul Jivago mutilat, nu sunt recomandate celor slabi de înger.
După 4 ani petrecuţi în slujba regimului comunist, timp în care – spune scriitorul Cicerone Ioaniţoiu – şi-a demonstrat ataşamentul prin cinci crime comise împotriva unor tineri care se opuneau bolşevicilor, în 1949, la Vâlcea, ofiţerul de Securitate Nicolae Mihuţ a început o nouă viaţă. În dosarul de cadre al cerui care avea să devină preşedintele clubului Dinamo se scrie:
„În 1949 a fost mutat la fostul serviciu judeţean Rm. Vâlcea şi numit în funcţia de locţiitor şef serviciu, iar în 1951, o dată cu înfiinţarea fostei Direcţii regionale Vâlcea, a fost numit şef al Serviciului anchete”.
Elizabeth Holmes, fondator şi CEO al Theranos, este cea mai tânără femeie din lume a cărei avere să depăşească 1 miliard de dolari.
Când era în anul doi de studenţie la Stanford, în 2003, Holmes a fondat compania de asistenţă medicală Theranos. Câteva luni mai târziu, ea a renuntat la facultate pentru a se concentra asupra companiei; astăzi, Holmes are o valoare netă de 4,6 miliarde de dolari.
Theranos este o companie de biotehnologie ce valorează 9 miliarde de dolari, datorită succesului înregistrat prin dezvoltarea unei noi metode de testare a sângelui. Scopul său este de a face teste clinice mai ieftin şi mai rapid.
Theranos vrea să efectueze teste de sânge pentru problemele de sănătate dintr-o singură mostră obţinută din degetul pacientului, aceasta fiind o alternativă bună la modelul tradiţional, care presupune preluare de flacoane de sânge în biroul unui medic.
Compania a atras scepticism de partea comunităţii ştiinţifice, în parte pentru că Holmes nu a dezvăluit în amănunt cum funcţionează aparatura utilizată.
O cheamă Sheikha al Massaya este una dintre cele mai puternice femei din lume în domeniul în care activează. Anual, are pe mână un miliard de dolari pe care îi investeşte în numele bogatului emirat arab Qatar-ului, a doua tară din lume ca PIB pe cap de locuitor.
Sheikha al Massaya refuză să vorbească în general despre meseria ei, fiind o persoană extrem de discretă. A făcut o excepţie într-un intreviu acordat recent CNN.
44 de ani. Inteligentă, educată, focusată pe consultanţă şi retail. Aşa arată portretul robot al femeii care face business în România. Un studiu realizat de compania de servicii financiare KeysFin relevă că, spre deosebire de anii trecuţi, tot mai multe femei intră în afaceri, dovadă că peste 200.000 de firme au acţionari majoritari reprezentantele sexului frumos.
Cele mai noi date de la Registrul Comerţului şi Ministerul de Finanţe arată că numai puţin de 217.400 de femei sunt implicate în prezent în afaceri, în calitate de acţionari majoritari la societăţi comerciale active pe piaţa românească.
Cele mai multe femei fac afaceri în Bucureşti, unde sunt înregistrate 47.118 firme cu acţionari majoritari femei, urmate de cele din Cluj (11.842 firme), de doamnele din Timiş (9797 firme), Constanţa (9401 societăţi), Prahova (7654 firme) şi Ilfov (6984 societăţi).
Domeniile preferate de femei sunt comerţul cu amănuntul în magazinele nespecializate cu vânzare predominantă de produse nealimentare (7571 firme), lucrări de construcţii rezidenţiale şi nerezidenţiale (6458 societăţi), activităţi de contabilitate şi audit financiar (5891 firme), baruri şi activităţi de servire a băuturilor (4867 firme) şi restaurante (4310 societăţi).
Raportat la bărbaţi, femeile conduc majoritatea afacerilor din sănătate şi asistenţă socială (58,58%), gospodării private (66,67%), alte activităţi de servicii (51,78%) şi sunt aproape pe picior de egalitate în învăţământ (48,92%), intermedieri financiare (46,7%), activităţi profesionale (44,38%), comerţ (43,62%), hoteluri şi restaurante (42,64%).
“Datele statistice arată că cele mai multe femei implicate în afaceri din poziţia de acţionar majoritar sunt românce. Tot în ţara noastră fac business, printre altele, 116 italience, peste 200 de chinezoaice, 105 femei din Germania, 74 de femei din Republica Moldova, 34 de austriece, 42 de turcoaice, 23 de franţuzoaice, 19 unguroaice şi 26 de femei din SUA”, spun experţii KeysFin.
Spre deosebire de bărbaţi, femeile cu educaţie superioară reprezintă 78%, în timp în cazul bărbaţilor, procentul este de 74%.
Şi în privinţa vârstei, femeile stau ceva mai bine. Vârsta medie a femeilor care fac afaceri este de 44 de ani, în timp ce la bărbaţi este de 44,6 ani.
“Cele mai tinere femei care fac afaceri sunt implicate în organizarea de spectacole (medie de 40 ani), servicii şi activităţi ale gospodăriilor (41 de ani) în timp ce femeile cu vârsta medie cea mai ridicată ( de peste 47 ani) activează în sănătate şi asistenţă socială şi tranzacţii imobiliare. Asta în timp ce bărbaţii maturi sunt implicaţi mai ales în industria extractivă şi cea prelucrătoare, iar cei mai tineri în IT&C”, spun analiştii KeysFin