BusinessMagazin

Tag: faliment

  • Koenigsegg cumpara Saab de la GM

    Angajamentul confirma un acord preliminar incheiat in iunie si reprezinta inca un pas in eforturile GM, confruntat cu probleme financiare, de a se restructura. Noul acord, care ar putea fi anuntat marti, da Koenigsegg dreptul de a produce gratuit noi modele de Saab si permite transferul de tehnologie intre parti, potrivit Wall Street Journal.

    Saab a cerut in februarie instantelor din Suedia protectie in fata creditorilor sub legea falimentului, pentru a facilita eforturile GM de a vinde compania suedeza. Constructorul auto din Suedia este doar una din cele patru marci, alaturi de Hummer, Pontiac si Saturn, scoase la vanzare de grupul american.

    Saab a vandut anul trecut mai putin de 94.000 de automobile, fata de 125.000 de unitati in 2007. In 2006, compania a comercializat un numar record de 133.000 de autovehicule.
     

  • Forfetarul: 100.000 falimente pentru 217 milioane euro

    Impozitul minim va aduce Incasari de aproximativ 1,16 miliarde de lei (In jur de 277 milioane de euro) pana la sfarsitul acestui an, de peste trei ori mai mari decat estimasera initial oficialii de la Finante. Astfel, In numai doua luni de aplicare a acestei obligatii, statul a Incasat 291,7 milioane de lei (69 milioane de euro) de la aproape 65% dintre firme, spune Sorin Blejnar, presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF).

    In momentul introducerii acestei obligatii fiscale, Ministerul Finantelor miza pe o suma de doar 350 de milioane de lei pe opt luni de zile, din mai pana la sfarsitul acestui an. “Fara impozitul minim, 415.033 firme ar fi platit un impozit pe profit si venit de 22,25 milioane lei. Este o diferenta de 270 milioane lei, adica 65 de milioane euro, ceea ce arata ca introducerea impozitului minim a fost benefica”, explica presedintele ANAF.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info.
     

  • Mutu in faliment?

    Decizia a starnit un vald e nemultumiri in randul aparatorilor fotbalistului. Avocatul acestuia promite ca Mutu va continua sa işi caute singur dreptatea.

    Internationalul roman al Fiorentinei a fost gasit vinovat de stricarea imaginii clubului englez de catre Camera FIFA pentru rezolvare a disputelor, care s-a ocupat de judecarea acestui caz, şi s-a decis ca el sa plateasca o suma uriaşa drept despagubiri: 17 milioane de euro. Avocatii fotbalistului au atacat imediat aceasta decizie, iar Tribunalul de Arbitraj Sportiv de la Lausanne a primit misiunea de a se pronunta definitiv daca jucatorul va trebui sa plateasca aceasta suma sau decizia va fi anulata.

    Aflati mai multe despre cazul lui Mutu pe www.prosport.ro.

    Cititi mai multe despre afacerile fotbalistilor romani pe www.businessmagazin.ro.

  • Si-au mai ramas doar trei

    Cazul falimentului sau, mai bine zis al intrarii in insolventa a uneia dintre cele mai mari regii de publicitate online din Romania ascunde o serie de semne de intrebare. De la scindarea companiei, de acum trei luni, pana la datoriile acumulate si legaturile dintre actionari, toate ne fac la o prima vedere sa ne intrebam daca nu cumva acest faliment nu este altceva decat o strategie financiara de a scapa cat mai ieftin dintr-o situatie complicata.

    In urma cu doua saptamani, potrivit informatiilor publice de pe site-ul Tribunalului Bucuresti, Netbridge Investments, compania care opereaza agentia de publicitate online Boom Online Advertising, a intrat in procedura de insolventa, dupa ce impotriva companiei a fost deschis un dosar de catre RealMedia Network, care detine cel mai mare portal de imobiliare din Romania, Imobiliare.ro. Motivul pentru care insolventa a fost ceruta este legat de datoriile de aproximativ un milion de euro acumulate de Boom fata de furnizorii sai. Nu doar RealMedia Network a actionat regia online in judecata pentru neplata datoriilor acumulate, ci si New Colors Trade sau Gazeta Online, alti creditori. Doar fata de aceasta din urma se pare ca datoriile celor de la Boom erau de circa 600.000 de euro. De altfel, compania care gestioneaza site-ul Gsp.ro a incetat colaborarea cu Boom inca din luna februarie. Si Mkco.ro, firma detinatoare a site-urilor 121.ro si Fashionandbeauty.ro, a decis incetarea colaborarii de la 1 iunie din cauza unor neintelegeri legate de derularea contractelor. In ultimul an circa 30 de site-uri s-au retras din portofoliul Boom, printre care Trilulilu. ro, Computergames.ro, Kappa.ro si Gsp.ro.

    Se poate spune ca acesta a fost un prim semn ca lucrurile nu merg bine. Apoi a urmat scindarea companiei si mutarea unei parti din contracte catre entitatea nou creata, Digital Ads. Din luna aprilie, site-urile externe au ramas in portofoliul Boom, iar site-urile detinute de NCH au trecut sub acoperisul Digital Ads, la conducerea careia fusese adusa Mihaela Grafu, fostul director de vanzari de la Boom. Prin aceasta miscare, siteurile reprezentate de Boom erau impartite intre doua companii, parte a aceluiasi grup, vandute publicitarilor la pachet, dar facturate separat – pe Boom, respectiv pe Digital ADS.

    A fost primul moment cand au aparut zvonurile ca Boom si-ar pregati un faliment fortat. De altfel, ce se intampla acum e o noutate doar pentru cei ce nu cunosc piata de publicitate online. Pentru restul, e un moment pe care il asteptau de ceva vreme. “Falimentul nu este nici neasteptat si nici prost gestionat. Toti publisherii mari, importanti, isi vand publicitatea online singuri, iar Boom nu a ramas cu prea multe si nici active importante nu are. In plus, mai are si datorii, asa incat a fost mai buna decizia falimentului”, spune Calin Fusu, directorul general al Neogen, lasand sa se inteleaga ca avem de-a face, mai inainte de orice, cu o “miscare inteligenta”.

    Nici Val Valcu, directorul general de la AdEvolution, nu a fost surprins de aceasta veste. “Stiam de acum patru luni ca urma sa se intample asta. Cred ca motivul principal care a dus la aceasta situatie este ca managmentul Boom era unul corporatist, care nu intelegea pe deplin mediul online.” Nu a fost ocolita nici asemanarea cu disparitia de pe piata de publicitate a agentiei Bigger, care la inceputul acestui an a fost vanduta brusc de omul de afaceri Marcel Straut, pentru a scapa de datorii de patru milioane de euro.

    Faptul ca RealMedia, detinatoarea Imobiliare.ro, a fost cea care a cerut intrarea in insolventa a Boom este cu atat mai suspect cu cat, nu de mult, Adrian Erimescu, managing partner al RealMedia Network si asociatul NCH in RealMedia Network, afirma ca venirea NCH in actionariatul Imobiliare. ro, in 2005, a dus la cresterea portalului pe toate fronturile: de la 5 angajati la 35, de la 50.000 de euro cifra de afaceri la 450.000 de euro. Voci din piata isi explica aceasta decizie a RealMedia ca o incercare (reusita) de a impiedica Gazeta Online sa ceara intrarea in insolventa. Practic, se poate spune ca NCH a actionat impotriva NCH.

    In momentul de fata, Boom incearca sa obtina reorganizarea juridica. Aceasta trebuie insa aprobata de creditori, care vor fixa un termen limita. Daca insa creditorii resping planul de organizare, firma intra automat in lichidare si, implicit, nu mai este nevoita sa plateasca datoria de un milion de euro. Aceasta pentru ca daca datoriile nu sunt acoperite in urma procesului de lichidare, asociatii companiei sunt obligati sa raspunda pretentiilor creditorilor in limita capitalului social, care se ridica, potrivit datelor de pe site-ul Ministerului de Finante, la 10.770 de lei, in 2007, adica mai putin de 3.000 de euro – cheltuieli suportate de Siminel Andrei, managerul NCH, care detine 0,09% din actiunile NetBridge Investments, restul revenind unui offshore cipriot. In acest fel, cei 3.000 de euro vor sterge datorii de un milion. In acest caz, cel mai bun lucru pentru Boom ar fi declararea falimentului. Cu toate acestea, Cristian Petriceanu, directorul general al Boom si administrator al Netbridge Investments, a declarat pentru Paginademedia.ro ca spera in aprobarea reorganizarii juridice. Intrebat insa cum comenteaza zvonurile ca la mijloc ar fi vorba despre un “faliment fortat”, Petriceanu a raspuns ca nici nu poate fi vorba de asa ceva, iar faptul ca insolventa a fost ceruta de o firma din grup e o transpunere a proverbului “frate, frate, dar branza e pe bani”.

    In oricare dintre cazuri, reorganizare juridica sau faliment propriu-zis, “disparitia unui competitor din randul celor patru mari regii de publicitate online din Romania va avea un impact negativ asupra pietei si a jucatorilor, intrucat afecteaza imaginea celorlalte regii de publicitate si scade increderea in acestea”, spune Calin Rotarus, directorul general al Arbo Interactiv, companie care detine intre 20 si 35% din piata.

  • BDO Insolvency, desemnata administrator judiciar in cazul Ultra Pro




    Compania BDO Insolvency SPRL, parte a grupului BDO Romania, cea mai mare firma de audit si consultanta de pe piata locala dupa gigantii BIG4, a fost desemnat ca administrator judiciar pentru K Tech Electronics, compania fondata de sotii Fughina, care administreaza lantul de magazine IT Ultra Pro Computers.Decizia a fost adoptata luna trecuta de catre Tribunalul Constanta, care a dispus deschiderea procedurii de insolventa, precizeaza ZF.

    Reprezentantii BDO Insolvency au precizat ca este prea devreme pentru a oferi detalii despre dosarul Ultra Pro, deoarece procedura se afla in faza incipienta. BDO Romania, care cuprinde BDO Conti Audit, BDO Conti Consultants, BDO Conti Insolvency si BDO Conti Tax Advisors, estimeaza un avans de 10% al cifrei de afaceri in 2009, la peste 11 mil. $. In atributiile administratorului judiciar intra examinarea situatiei economice si a activitatii debitorului, elaborarea planului de reorganizare verificarea si incasarea creantelor.

     

    Aflati mai multe despre posibilul faliment al Ultra Pro pe www.businessmagazin.ro.

     

  • Firmele afectate de criză pot amâna timp de 6 luni plata datoriilor bugetare

    Facilitatea a fost introdusă în şedinţa de marţi a Guvernului, prin ordonanţă de urgenţă. "Prin acest act normativ venim în sprijinul firmelor care, la data de 30 septembrie 2008, nu aveau datorii la bugetul de stat şi care şi-au agravat situaţia financiară datorită efectelor crizei economice, iar astăzi sunt în prag de executare silită, de faliment datorită datoriilor pe care le au. Facilitatea pe care o au constă în aceea că nu sunt executate silit pentru faptul că au datorii la bugetul de stat determinate de criză", a spus Boc, la sfârşitul şedinţei de marţi a Guvernului.
    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
     

  • Falimentul Sky Europe – GALERIE FOTO

    Ca sa fiu sincer, la sfarsitul anului trecut credeam ca primul faliment de care voi auzi pe piata low-cost va fi Wizz Air”, spunea saptamana trecuta Stefan Mladin, directorul aeroportului Baneasa, principala poarta pentru cursele low-cost in Romania. Mladin simte printre primii piata dupa ritmul in care companiile aeriene care opereaza pe Baneasa cer sloturile (intervalele orare pentru aterizare/decolare), iar la sfarsitul anului trecut simtise o incetinire importanta a cererilor Wizz Air. La inceputul lui 2009 insa, compania ungara a primit o infuzie de capital si si-a relansat cresterea. Sky Europe, in schimb, isi scazuse semnificativ ritmul curselor in Romania inca de la jumatatea anului trecut, cand ajunsese sa opereze doar doua curse din Bucuresti si renuntase la o parte din flota, ramanand cu cinci aeronave.

    Atunci, slovacii de la Sky motivasera faptul ca au ramas cu doar doua curse pe Baneasa prin parteneriatul pe care il facusera cu MyAir (companie italiana care opereaza pe Baneasa din 2005 pe curse catre Italia si Franta), parteneriat care le permitea sa opereze doar pe pietele unde nu zbura operatorul italian. “Parteneriatul dintre Sky Europe si MyAir presupunea doar vanzarea de bilete pe site, cele doua companii luand decizia de a-si completa portofoliul de curse prin achizitia de locuri in aerovanele celuilalt, dar nu au operat niciodata impreuna”, explica Alina Rus, director pe piata locala al companiei MyAir.

    In ultimii doi ani, compania slovaca nu a mai primit infuzii de capital de la actionari, iar actiunile sale pe bursa de la Viena, unde este cotata, au evoluat preponderent negativ. Sky Europe plecase la drum in 2001 cu fonduri suficiente de la actionarii sai, iar dezvoltarea lor rapida a scos de pe piata slovaca operatorul aerian national. La finele lunii martie a acestui an, compania a anuntat o pierdere neta de 31,9 milioane de euro pentru primul semestru, in conditiile in care avea acumulate si datorii de peste 100 de milioane de euro. Dupa publicarea acestor rezultate, oficialii companiei de la Bratislava au incercat mai multe strategii pentru a-si relansa pozitia, insa saptamana trecuta au cerut intrarea sub protectia legilor falimentului pentru a putea demara un program de reorganizare si restructurare. Ultima campanie derulata de cei de la Sky a fost una prin care vindeau 1 milion de bilete la 1 euro – ceea ce a facut ca peste 100.000 de pasageri din CEE sa cumpere bilete pentru aceasta vara. Compania a comunicat ca va onora cursele, insa problemele au inceput saptamana trecuta pe mai multe aeroporturi, catre care Sky Europe are datorii.

    Campaniile cu preturi scazute au fost in ultimul an principala arma pentru cota de piata a operatorilor low-cost din Romania. In special ungurii de la Wizz Air au marsat pe campanii cu preturi scazute in cursa lor pentru obtinerea locului unu pe piata. Wizz Air a anuntat, la inceputul lunii iunie, ca a transportat 312.000 de pasageri in Romania in primul trimestru din 2009, ceea ce l-ar face lider de piata. Numarul raportat de Wizz Air este considerat destul de mare de catre Stefan Mladin, directorul aeroportului Baneasa: “Trebuie sa ne gandim ca Blue Air are mai multe curse si a raportat un numar mai mic de pasageri, plus ca mai sunt si alte companii aeriene care opereaza pe Baneasa, iar aeroportul a inregistrat 410.000 de pasageri in primul trimestru”. Aeroportul Baneasa a avut anul trecut o cifra de afaceri de 28 de milioane de euro si 1,7 milioane de pasageri, in crestere cu peste 600.000 fata de 2007, iar pentru 2009 Stefan Mladin estimeaza depasirea a 2 milioane de pasageri: “Zborurile low-cost au crescut o data cu criza economica, multi dintre pasagerii curselor de linie migrand catre zboruri mai ieftine”.

    In acest context, intrarea in faliment a unuia dintre competitorii de pe aceasta piata ascute competitia intre ceilalti operatori. Wizz Air a anuntat deja ca se gandeste la un zbor de conexiune care sa aduca la Budapesta, hub-ul Wizz Air, pasagerii de la Bratislava. O ruta care ramane neacoperita low-cost in acest context este Bucuresti-Viena – de altfel singurul zbor care a mai tinut pe piata zborurile Sky din Romania.

    Blue Air, cea mai mare companie romaneasca low-cost, a initiat primul zbor catre Viena la inceputul acestei luni, dar nu din Bucuresti, ci de la Suceava. Adrian Ionascu, directorul Blue Air, spune ca deschiderea cursei catre Viena nu a avut nicio legatura cu problemele Sky Europe si ca nu crede ca problemele unui singur operator slabesc competitivitatea pietei, ci dimpotriva.

    Adrian Ionascu este de parere ca oricum aceasta criza va arata cat de solida a fost dezvoltarea fiecarei companii aeriene, in special in domeniul low-cost, unde lupta pentru oferirea celui mai mic pret a dus de multe ori la aparitia problemelor: “Un business de transport aerian centrat doar pe promisiunea celui mai mic pret nu poate rezista pe o piata concurentiala. Dinamica pietei face ca oricand un alt competitor sa poata oferi, chiar si pentru o perioada limitata, un pret mai bun”. Ionascu se refera nu numai la strategiile diferite ale competitorilor sai, dar si la faptul ca lupta care urmeaza cu Wizz Air va fi una destul de dura, in care operatorul ungar va incerca sa acapareze cat mai multa cota de piata prin preturi cat mai scazute. Oricum, dupa cum spunea si Stefan Mladin, nu este momentul sa se gandeasca nimeni la ce va fi maine pe o piata atat de imprevizibila si relativ lipsita de profituri. Viitorul este, deocamdata, in aer.

    Lupta stransa pe Baneasa
    Un cer doar pentru ei
     

  • A fost odata General Motors – GALERIE FOTO

    Rar s-a mai vazut o companie care sa cada atat de jos si atat de rapid ca General Motors. Desi perspectiva falimentului devenise tot mai plauzibila in ultimele saptamani, momentul in sine a reprezentat o lovitura dureroasa, in special pentru cei care au legaturi cu compania.
    “N-as fi crezut in vecii vecilor ca lucrurile vor ajunge pana aici”, spune Jim Wangers, un fost executiv al GM, acum pensionat, care a facut parte din echipa ce a dezvoltat modelul Pontiac GTO si a scris cartea “Zile de glorie”, despre perioada de dominatie a Pontiac din anii ‘60, cand masinile puternice faceau legea. “Aveam atata succes!”

    Fondata in 1908, General Motors a fost varful industriei auto mai bine de jumatate de secol, cu o gama diversa de masini reflectand angajamentul companiei de a oferi “cate o masina pentru buzunarul si nevoia fiecaruia”. Expresia “Ce e bun pentru General Motors e bun pentru toata tara” a intrat in vocabularul comun, chiar daca e o citare trunchiata a vorbelor lui Charles E. Wilson, presedintele GM de la inceputul anilor ‘50.

    Dar GM a inceput un proces lung si lent de autosabotare. Atuurile ei, precum structura rigida care initial a asigurat disciplina, au devenit slabiciuni; compania si-a pierdut capacitatea de a anticipa piata auto la a carei creare a contribuit, iar producatorii japonezi au reusit sa-i atraga chiar si pe cei mai fideli clienti ai companiei.
    Cu numai opt luni in urma, Rick Wagoner, pe atunci director executiv, se afla in fata catorva sute de angajati ai companiei, celebrand cea de-a 100-a aniversare. “Suntem o companie gata sa fie in frunte si in urmatorii 100 de ani”, spunea Wagoner. In loc sa fie in frunte, GM va urma drumul altor companii esuate, care s-au aliniat pe drumul catre declararea falimentului.

    Momentul are ecou in fiecare colt al Statelor Unite, de pe Fifth Avenue din New York, unde compania isi avea cartierul general financiar, pana la Epcot, la parcul Disney din Florida, unde GM sponsoriza pavilionul de teste, unde isi prezenta cele mai recente modele.
    Uzinele GM sunt raspandite in toata tara, din Massachusetts pana in California, din Wisconsin pana in Louisiana. De pe portile lor au iesit masini de familie, camionete si modele puternice, bine inchegate, care au facut istorie, adevarate marturii pe roti ale ADN-ului american.

    Chiar dupa amplele restructurari, GM inca mai poate pretinde locul de cel mai mare producator de masini al tarii. Pentru GM, acest fapt simplu – dimensiunea uriasa – a fost folosit multa vreme ca as din maneca pentru a opri orice dezbatere. Daca aveau dreptate criticii cu privire la ce mergea prost la GM, de ce atat de multi oameni inca mai cumparau masinile produse de companie? Compania avea intr-adevar un numar impresionant de cumparatori loiali, dar GM i-a pierdut pe rand, printr-o serie de greseli strategice si culturale, incepand din anii ‘60.

    In anii ‘80, compania si-a sabotat singura eforturile de a reduce costurile; elemente ale unor modele au fost folosite si la alte masini, ceea ce le-a afectat individualitatea. In anii ‘90, GM a cedat pretentiilor sindicatelor si a creat “banca de joburi” (Jobs Bank), un program prin care lucratorii erau platiti chiar atunci cand uzinele nu functionau, ceea ce a dus la construirea unor masini si camioane pe care nu le putea vinde fara reduceri si oferte speciale semnificative.

    Sefii finantelor companiei au intrat in conflict cu dezvoltatorii de produse si cu cei de la marketing, facand ca GM sa devina victima unei practici tip “lanseaza si pleaca” – vehiculele erau lansate pe piata, dar apoi nu erau sprijinite cu campanii publicitare. Cand nu se vindeau, cei de la financiar le abandonau pur si simplu ca pe oricare alt efort esuat, asa cum s-a intamplat cu automobilul electric EV1.
    Desi vedea ca i se micsoreaza cota de piata, GM nu a reusit sa acorde multiplelor branduri si modele pe care le avea atentia care a ajutat Honda sa-si atraga consumatorii catre modelul Accord sau pe cei de la Toyota cu modelul Camry. Acum, galeria de branduri a GM va fi injumatatita, dupa ce compania a decis ca va renunta la o serie de divizii precum Pontiac.

    “Nimeni nu a acordat niciun pic de atentie acelui capitol denumit imagine, pentru ca nu era in business plan”, spune Wangers. “Toate discutiile sunau la fel: ?”
    De-a lungul anilor, executivii GM au devenit maestri in arta explicarii problemelor prin atribuirea vinei oricui altcuiva in afara de ei insisi. Lista includea sindicatul muncitorilor din industria auto, pentru ca ar fi cerut asigurare de sanatate si pensii (desi GM a fost de acord sa le ofere); autoritatile de reglementare, pentru ca ar fi impus companiei reguli despre care GM sustine ca i-au sabotat competitivitatea; guvernul japonez pentru ca ar fi ajutat incorect producatorii auto niponi sa cucereasca piata americana; presa, pentru ca nu aprecia automobilele GM si eforturile pe care compania le facea ca sa le imbunatateasca.

    Intrebat in 1995 de ce nu se misca mai repede ca sa reorganizeze compania, directorul executiv al General Motors de la acea vreme, Roger Smith, a replicat: “Nu-i asa ca ar fi minunat daca am putea-o face doar pocnind din degete?”.
    Lansarea de sloganuri nu era sprijinita si de executie. In 2002, spre exemplu, executivii purtau mici insigne la rever pe care scria “29”, cota de piata pe care compania promitea sa o recucereasca (in timp ce majoritatea companiilor se concentrau pe profituri). In aprilie anul acesta, cota de piata a companiei ajunsese la 19%, o prabusire severa de la varful de 54% atins in 1954. Consumatorii au inceput sa critice GM pentru modelele care lasau mult de dorit. Poate ca i-au acordat companiei a doua, chiar a treia sansa, dar in cele din urma s-au orientat catre alte branduri, ceea ce a facut tot mai greu pentru GM sa-i recastige.

    Rick Wagoner a reusit sa reziste in functie mai mult decat s-au asteptat cei din jur, desi cotatiile GM au cazut continuu, de la 70 de dolari pe actiune la inceputul deceniului, cand a fost el investit in functie. La sfarsitul lunii trecute, o actiune GM ajunsese la 75 de centi.

    Wagoner a fost dat afara de administratia Obama, care a cerut acum trimiterea companiei in procedura de faliment. Un judecator va incepe apoi procesul de a construi o noua si drastic restructurata General Motors, care ar putea avea sansa de a trece cu bine intr-un al doilea secol de existenta. Dar legendarul grup care a dominat scena pietei auto americane pentru atat de multa vreme va trebui sa dovedeasca din greu ca merita sa-si reia locul.

    © 2009 New York Times News Service; Nick Bunkley a contribuit din Detroit; Traducere de Mihai Mitrica

  • Blocajul imobiliar nu a falimentat inca dezvoltatorii „de ocazie”

    Cel mai recent targ imobiliar organizat in Bucuresti a infirmat aceasta opinie, majoritatea proiectelor prezentate fiind ale unor dezvoltatori mai putin cunoscuti in piata. „Scump si sarac in oferte", a sunat descrierea unui vizitator al targului imobiliar organizat la sfarsitul saptamanii trecute in Bucuresti, in ciuda faptului ca un numar ridicat de persoane a trecut pragul evenimentului organizat in holul din Palatul Copiilor.
    Cititi mai multe pe www.zf.ro
     

  • Ultra Pro, aproape de faliment?

     

    Povestea K Tech Electronics, compania din spatele magazinelor Ultra Pro Computers, se apropie periculos de tare de un final nefericit. Pe vremuri unul dintre cele mai importante branduri de retail IT din Romania, alaturi de Flamingo, Depozitul de Calculatoare sau Best Distribution, Ultra Pro Computers a crescut intr-o perioada cand comertul cu calculatoare era inca la inceput si a fost singurul care si-a pastrat de-a lungul timpului aproape intacta filozofia initiala de business – magazine de suprafata mica specializate pe produse IT. Acum, compania trece prin cele mai dificile momente din ultimii aproape 14 ani tocmai din cauza aceastei filozofii.
     
    Principala problema a K Tech in acest moment o reprezinta datoriile neachitate la banci si furnizori care, potrivit unei surse apropiate companiei, au depasit 15 milioane de euro. K Tech a ajuns astfel in incapacitate de plata atat din lipsa lichiditatilor, cat si din cauza vanzarilor in scadere abrupta in ultima perioada – potrivit aceleiasi surse, afacerile companiei au inregistrat o crestere usoara anul trecut, pana la aproape 80 de milioane de euro, din care in jur de 1-2% a fost pierdere neta, dar in primele luni din 2009 scaderea a fost chiar mai mare de 50% comparativ cu perioada similara din anul precedent. Trebuie luate in calcul insa si cheltuielile lunare ale companiei, de aproximativ un milion de euro, din care doar 10% cu personalul, restul fiind directionate catre chirii si stocuri, ceea ce a contribuit la amanarea treptata a platilor si la acumularea datoriilor.
     
    Mai bine de doua treimi din cele 15 milioane de euro inseamna creditele bancare contractate de K Tech Electronics pentru dezvoltarea afacerii si garantate cu stocuri si cu proprietati imobiliare care intre timp si-au pierdut mult din valoare, pe fondul declinului economic.

    Intarzierile de plata cu mai mult de 30 de zile au facut ca UniCredit Tiriac, unde compania sotilor Fughina are o datorie de 7 milioane de euro, impreuna cu alte sase banci – Citibank, Alpha Bank, Banca Transilvania, BCR, Banca Romaneasca si BRD – sa treaca la executarea silita a K Tech Electronics. Bancile au castigat dreptul de a pune sechestru pe depozitele companiei de retail IT – unul situat in parcul Key Logistic Center, iar celalalt in sediul central al companiei din complexul APACA -, putand folosi stocurile evaluate la aproximativ 5 milioane de euro pentru a-si recupera o parte din creante. Mare parte a stocurilor din depozitul central au fost vandute la inceputul lunii trecute catre Flamingo (informatie pe marginea careia oficialii companiei au refuzat sa faca vreun comentariu), la o valoare inferioara decat cea reala a produselor, sustine o sursa apropiata companiei, insa procesul a fost sistat atunci cand K Tech Electronics a contestat executarea silita, punand astfel in asteptare planurile celor sapte banci.
     
    Datoriile bancare nu sunt insa singura problema a lantului de retail IT. Alte peste 5 milioane de euro pe care compania sotilor Fughina nu le-a achitat la timp ar trebui sa ajunga in buzunarele furnizorilor de produse si de utilitati. O parte dintre acestia au inceput deja sa solicite in instanta somatii de plata sau intrarea in insolventa a K Tech, un exemplu recent fiind Tornado Sistems, unul dintre cei mai mari distribuitori de produse IT&C din Romania. “Datoria pe care o avem de recuperat de mai bine de sase luni nu este foarte mare, de ordinul zecilor de mii de euro, insa pana acum nu am reusit sa ne intelegem pe cale amiabila”, justifica John Cusa, directorul executiv al distribuitorului, dosarul depus la inceputul saptamanii trecute la Tribunalul Constanta.
     
    In situatia Tornado sunt zeci de companii, dar deocamdata putine au atacat K Tech Electronics in instanta. Gigaset Communications Austria, companie apartinand Siemens AG, care distribuie printre altele telefoane fixe, a deschis saptamana trecuta procedura de insolventa impotriva K Tech. Dosare pe numele companiei au mai fost depuse in ultima perioada de MB Distribution, Proca, Scop Computers sau Media Direction, iar actionarii au datorii care se apropie de 100.000 de euro si la IPA, compania ce detine cladirea de birouri din Calea Floreasca, unde sotii Fughina au inchiriat multa vreme 1.100 de metri patrati pentru sediul K Tech. Somatia de plata a fost aprobata de Judecatoria Constanta in a doua jumatate a lunii aprilie. “Exista insa furnizori care au de recuperat datorii de ordinul sutelor de mii de euro de la K Tech. Cand si acesti distribuitori vor merge in instanta in incercarea de a evita acumularea propriilor datorii, cu greu va mai fi cale de intors”, a declarat pentru BUSINESS Magazin o sursa din interiorul companiei de retail IT.
     
    Realitatea este ca multe firme se confrunta acum cu dificultati financiare si ajung chiar sa nu mai aiba lichiditati pentru a-si achita datoriile, in conditiile in care piata de produse IT a intrat in declin inca din ultimul trimestru al anului trecut. Odata ajunsa in stare de insolventa, indiferent daca din decizia proprie sau la cererea creditorilor, o firma este supusa unui proces minutios de evaluare, incheiat fie cu reorganizarea activitatii, fie cu lichidarea. Reorganizarea ar putea fi solutia salvatoare, implicand modificarea structurii companiei, separarea sau vanzarea unor linii de business, renegocierea contractelor financiare si comerciale, reducerea personalului sau reorganizarea organigramelor.

    Romeo Cosma, avocat: “Cele mai frecvente cauze pentru care o companie ajunge in insolventa sunt previzionarea gresita a afacerii, greselile de management sau activitatea frauduloasa a administratorilor”

    Teo Paduraru, fondatorul Best Computers: “Cred ca retailerii platesc acum si nesabuinta cu care deschideau pana in 2005 magazin dupa magazin”

    Adrian Furnica, Depozitul de Calculatoare: “Competitia a ramas acum intre noi si jucatorii locali”

    Bogdan Socol, SigmaNET: “Am mentinut o pozitie ferma in raport cu cele mai mici preturi”