BusinessMagazin

Tag: eveniment

  • Cat de indraznet e obiectivul de crestere economica de 2%?

    Dupa ce PIB a crescut cu 0,6% in primul trimestru din 2011,
    comparativ cu trimestrul anterior, Ziarul Financiar a decis sa-i
    aduca fata in fata pe oficialii care pot sa contribuie la
    redresarea economiei. Conferinta “Revenirea economiei. Am iesit din
    recesiune. Care-i planul pentru viitor? Cand va simti Romania din
    nou gustul cresterii?” a pus in dezbatere teme precum eventualele
    modificari in sistemul de taxe, relansarea consumului si factorii
    care ar putea reda increderea consumatorilor, interesul
    investitorilor fata de ajutoarele de stat si viitorul
    creditarii.

    Presedintele Traian Basescu a declarat in cadrul evenimentului
    ca este optimist in legatura cu cresterea economica in acest an,
    mentionand ca vede posibila o crestere mai mare de 2%, daca se va
    ameliora absorbtia fondurilor europene si daca va putea avansa
    reforma companiilor de stat. Seful statului a mai spus ca este
    nevoie de o stabilizare a deficitului de cont curent, obiectivul
    fiind un nivel de 5% din PIB in 2011. “Dificil de realizat, dar nu
    imposibil.”

    Presedintele crede ca iesirea din recesiune ar fi avut loc cu
    sase luni mai devreme daca Guvernul nu ar fi decis cresterea TVA de
    la 19% la 24% in vara anului trecut. Traian Basescu s-a delimitat,
    astfel, de actuala coalitie de guvernamant si a catalogat decizia
    drept “o eroare politica, sustinuta inclusiv de marii barbati care
    s-au duelat la Conventia PDL”.

    Presedintele vedea drept solutie scaderea pensiilor sau
    impozitarea lor cu 10%, ca masura temporara, insa Curtea
    Constitutionala a respins o ordonanta emisa in acest sens.
    Argumentul sau: impozitul pe pensii s-ar fi putut elimina repede,
    pana in ianuarie 2012, in timp ce efectele reducerii TVA dureaza
    mai mult.

    In acelasi registru, Adrian Vasilescu, consilierul
    guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei, a declarat ca am fi
    iesit din recesiune inca de anul trecut daca TVA nu era majorata.
    “TVA este o taxa pe cumparaturi, pe targuieli, pe care o plateste
    intreaga populatie, de la cumparaturile de lapte pentru sugari la
    super-limuzinele pe care le cumpara marii mestesugari, in loc sa
    investeasca in firmele lor”, a spus Adrian Vasilescu.

    Oficialul BNR a atras atentia ca romanii trebuie sa se desparta
    de mitul conform caruia inflatia poate conduce la crestere
    economica, explicand ca o inflatie mare este de fapt un pericol
    pentru relansarea economica, mai ales in vremuri de criza.

    Creditarea isi va reveni in a doua parte a anului, intrucat
    populatia isi va recapata apetitul pentru consum, dupa ce economia
    a iesit din recesiune, apreciaza Radu Ghetea, presedintele
    Asociatiei Romane a Bancilor “Am iesit din recesiune. Toata lumea
    este de acord ca vom avea o crestere care va da mai multa
    stabilitate economica. Si daca ne gandim ca doi-trei ani cetatenii
    si-au infranat dorinta pentru credit, cred ca acest apetit pentru
    consum va reveni”, a afirmat Ghetea. Seful ARB, care este si
    directorul CEC Bank, a identificat vectorii cresterii apetitului
    pentru consum: angajatorii vor fi mai solizi, oamenii vor simti ca
    au mai multa stabilitate in ce priveste veniturile, cu mentiunea ca
    “nu se va reveni la consumul din anii 2007”.

    In alta ordine de idei, Traian Basescu a sustinut ca era
    necesara experienta Fondului Monetar International in perioada de
    recesiune si ca trebuie ca Romania sa se fereasca de “riscul
    politic al anului viitor”: “Teama mea a fost ca, venind anul 2012,
    va exista tentatia unor masuri populiste. In anii electorali noi
    ne-am defectat intotdeauna conditiile de stabilitate
    macroeconomica. As vrea ca 2013 sa fie un an de continuitate si nu
    sa reparam ceea ce s-a stricat in anul anterior”.

  • Marmureanu: Un cutremur de maximum 7,5 Richter in Romania, abia dupa 2040 (VIDEO)

    “Vrancea, din punct de vedere geologic, nu poate produce un
    cutremur cu magnitudinea mai mare de 7,5 pe Richter. Este
    cutremurul la care am calculat si Cernavoda, la care a fost facuta
    si Casa Poporului si tot ce facem este calculat tot pentru 7,5”, a
    explicat directorul Institutului de Fizica a Pamantului.

    Mai mult pe
    stirileprotv.ro    .

  • Cel mai asteptat eveniment al anului nu tine cont de criza – numai paza de la nunta Printului Will va costa 20 de milioane de lire

    Fata de nunta mostenitorului la tronul Marii Britanii, costurile
    de securitate pe care le-au implicat protestele de la intalnirea
    G20, din 2009, de la Londra, palesc cu usurinta. Pentru acel
    eveniment, au fost cheltuite 7,4 milioane de lire sterline.

    Una dintre cele mai importante amenintari pe care le au in
    vedere cei care se vor ocupa de securitatea evenimentului sunt
    posibilele atacuri teroriste, venite din partea grupurilor
    irlandeze si islamice. In atentia lor se afla si grupurile de
    anarhisti, dar si sutele de indivizi cu probleme psihice, care de-a
    lungul timpului au hartuit si amenintat familia regala.

    Mii de ofiteri vor face parte din armata care va asigura
    desfasurarea evenimentului in conditii optime, pe traseul dintre
    Buckingham Palace si Westminster Abbey. Lor li se vor adauga alte
    cateva mii de ofiteri, care se vor afla pe acoperisurile cladirilor
    si vor supraveghea imprejurimile.

    O alta comparatie poate fi facuta cu nunta parintilor sai.
    Acestia s-au casatorit in 1981, iar atunci costurile intregului
    eveniment s-au ridicat la patru milioane de lire sterline.Nunta
    Printului Will cu Kate Middleton va aduna reprezentanti ai tuturor
    caselor regale din lume, precum si reprezentanti ai celor mai
    importante guverne din lume si sefi de stat.

  • Cele mai bune fotografii de presa din 2010 (GALERIE FOTO)


    Sursa foto :
    boston.com

  • Club BM: Ce motive avem sa fim optimisti?

    INVITATII CLUB BM:
    EUGEN SCHWAB-CHESARU, MANAGING DIRECTOR AL PIERRE AUDOIN
    CONSULTANTS
    ANCA BIDIAN, CEO AL KIWI FINANCE
    GEORGE BUTUNOIU, MANAGING DIRECTOR AL GEORGE BUTUNOIU LTD
    ADRIAN CRIVII, PRESEDINTE AL DARIAN
    VALENTIN, ILIE, CEO AL COLDWELL BANKER
    BOGDAN POPESCU, HEAD OF STRATEGIC MANAGEMENT AL METRO CASH &
    CARRY ROMANIA
    MARIUS GHENEA, PRESEDINTE AL FIT DISTRIBUTION
    BOGDAN BELCIU, PARTENER AL PRICEWATERHOUSECOOPERS
    OLIVIU STOICA, CEO AL UNIQA


    BUSINESS MAGAZIN: Incercam sa deslusim daca cele cateva semnale
    care pot fi considerate optimiste, aparute in a doua jumatate a
    anului trecut, ne pot permite sa vorbim despre jumatatea plina a
    paharului. Asa este?

    ADRIAN CRIVII: Daca pana nu demult toata lumea spunea ca abia a
    inceput criza, eu spun acum ca suntem mai aproape de sfarsitul ei
    decat de inceput.

    ANCA BIDIAN: Eu eram optimista si in 2009 si acum sunt cu atat mai
    optimista. Faptul ca inca mai existam este un motiv de optimism.
    Eu, in general, sunt o persoana rationala si ma uit la solutii tot
    timpul. Nu cred ca vaitatul este o solutie si in ultimii doi ani de
    zile am auzit asta preponderent. Nu ne duce nicaieri. In definitiv,
    sunt niste conditii economice schimbate, intern si international.
    Trebuie sa luam datele problemei asa cum sunt si sa vedem ce
    solutii avem ca sa mergem mai departe. Oricum, ciclurile economice
    se schimba, ar trebui sa fim pregatiti sa prindem si alte crize.
    Nimeni nu mai are acum rabdare sa culeaga rezultatele la a doua
    generatie.

    MARIUS GHENEA: Romania pare usor deconectata de vitezele de
    evolutie si involutie ale altor piete. Dupa cativa ani in Uniunea
    Europeana, ne asteptam sa ne conectam mai bine.

    GEORGE BUTUNOIU: Lucrurile par acum putin mai bune prin prisma
    adaptarii. Poate ca ele nu s-au schimbat in mod fundamental in
    bine, dar le acceptam noi pentru ca ne-am adaptat la ele.

    MARIUS GHENEA: Nu stiu daca ne-am adaptat cu totii. Inca nu vedem
    decat varful aisbergului. Mai sunt foarte multe companii cu
    probleme pe care nu le-au previzionat si multe vor exploda acum, in
    primavara lui 2011.

    GEORGE BUTUNOIU: Dar sunt si multi care privesc acum piata cu mult
    mai multa detasare decat acum un an, pentru ca, pur si simplu, s-au
    adaptat.

    BOGDAN BELCIU: Daca vorbim de cifre, eu cred ca vedem un trend de
    stabilizare. Declinul s-a aplanat, exporturile continua sa creasca
    si chiar si scaderea consumului a ajuns la un oarecare echilibru.
    Probabil ca anul acesta va fi un an de tranzitie si trebuie sa
    speram la o crestere incepand cu anii urmatori. Dar semne bune
    sunt: productivitatea muncii creste, firmele incep sa devina mai
    responsabile.

    GEORGE BUTUNOIU: Pe termen lung, sunt mult mai multe efecte
    pozitive decat negative ale crizei.

    ADRIAN CRIVII: Efectul speculativ a disparut. Multe dintre
    companiile romanesti o sa dispara, iar companiile care raman sunt
    foarte puternice si serioase. Curatenia care se face in economie
    este binevenita. Cei care au depasit criza vor face din nou
    investitii importante si vom vedea povesti de succes, in special in
    zona industriei alimentare si a energiei.

    BUSINESS MAGAZIN: Tot optimismul nostru tine de un lucru
    fundamental – se misca banii?

    MARIUS GHENEA: Nu, nu se misca, iar aici avem si probleme
    structurale si conjucturale. Structural vorbind, gradul de
    economisire la gospodarii creste in continuare, ceea ce inseamna ca
    increderea oamenilor a ajuns la un nivel minim. Pe de alta parte,
    ca sa se miste banii ar trebui sa vorbim de creditare sub toate
    formele. Creditarea, la nivelul creditului de consum, este nu doar
    moarta, ci si anatemizata de la cele mai inalte foruri, ceea ce mi
    se pare o mare prostie, deoarece creditele sunt o sursa importanta
    de crestere. Sunt creditele pentru consum, creditele pentru
    investitii, din zona guvernamentala si mai sunt investitiile din
    zona guvernamentala. Cam astea sunt sursele de crestere si asa se
    misca banii. Iar pe partea asta se pare ca banii nu prea se misca –
    investitiile in infrastructura sunt la cifre absolut halucinante.
    Aproape nimic nu se investeste, nici in infrastructura rutiera,
    nici in infrastructura IT.

    ADRIAN CRIVII: Totusi, comprimarea unei economii merge pana la un
    anumit nivel, dupa care trebuie sa reinceapa cresterea.

    MARIUS GHENEA: Dar niciodata o scadere economica de aceasta
    amploare nu este urmata de o crestere pe un palier asemanator, dar
    trebuie sa fie alimentata de niste lucruri, cum ar fi finantarea,
    iar pentru asta noi nu avem resurse si disponibilitate
    imediata.

    ADRIAN CRIVII: Activele neutilizate din zona imobiliara au un
    potential latent teribil. Bancile nu cred ca se mai pot confrunta
    cu cantitatea asta de lichiditate. Ei pot fie sa-si retraga banii
    si sa-i duca pe alte piete sau sa inceapa creditarea. Inceputul
    creditarii va trebui sa fie legat de momentul in care vor incepe
    sa-si vanda creditele neperformante. Cred ca asa o sa se relanseze
    industria imobiliara.

    MARIUS GHENEA: Partea buna este ca acesti bani bagati in terenuri
    care nu valoreaza absolut nimic s-au dus la niste proprietari
    romani, care au facut ceva cu banii respectivi. Deci s-au dus catre
    un circuit economic, fie el si neterminat.

    BOGDAN POPESCU: Credeti ca nu se dau credite pentru ca nu sunt bani
    sau oamenii nu vor sa le ia sau bancile respective nu vor sa le dea
    pentru ca nimeni nu are incredere in nimeni?

    VALENTIN ILIE: Cifrele arata ca sub 20% in momentul de fata
    inseamna creditare pe imobiliar.

  • Traditionala vanatoare de la Balc a inceput

    Gonacii, aproximativ 150, si cateva zeci de de vanatori din
    randul localnicilor au inceput sa soseasca la Balc in jurul orei
    7.00, cu trei tractoare si cu mai multe autovehicule. Gonacii si
    vanatorii s-au adunat apoi la o cabana aflata la intrarea pe fondul
    de vanatoare, unde li s-a facut instructajul si li s-au impartit
    veste reflectorizante.


    Potrivit unor surse, anul acesta un gonaci va primi pentru o zi
    de vanatoare 50 de lei, un vanator – 75 de lei, iar cei care
    transporta cu masinile mistretii – 130 de lei. Dupa ora 8.00, au
    sosit la Balc si aproximativ zece masini cu numere de Bucuresti,
    dar si din strainatate, care i-au adus pe invitatii omului de
    afaceri Ion Tiriac.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • Club BM: Despre 2010, cu bune si rele

    BUSINESS MAGAZIN: Ne-am propus sa facem un bilant al anului
    2010. O statistica recenta spunea ca 98% dintre managerii romani au
    adoptat o tactica de supravietuire si asteapta ca statul sa rezolve
    criza. Este sau nu asa?

    FILIP CRISTESCU, BILLA: Mi se pare ciudat sa astepte cineva de
    la stat rezolvarea crizei. Este adevarat, toate aceste schimbari
    din piata care se intampla de la o luna la alta fac sa fie foarte
    greu sa iei decizii pe termen lung. Dar nu inseamna ca managerii
    asteapta ca statul sa vina cu solutia, ci cred ca mai degraba
    indica faptul ca ei amana decizii si ajung sa nu mai poata puna in
    practica anumite planuri, din simplul fapt ca luna viitoare s-ar
    putea sa fie data o noua lege sau o schimbare in fiscalitate care
    sa afecteze aceste planuri.

    BUSINESS MAGAZIN: Cred ca asta e de fapt o prima componenta a
    bilantului acestui an. Toata lumea a asteptat probabil de la
    autoritati, pe valul deciziilor din Europa, o reactie ferma sau
    macar mai bine directionata si animata de bune intentii. S-a
    intamplat acest lucru?
    DRAGOŞ DAMIAN, TERAPIA: In industria farma a functionat foarte bine
    anul acesta legea efectului de baza. Anul trecut a fost extrem de
    prost pentru noi, pentru ca am avut autoritati animate de bune
    intentii, care au luat insa decizii foarte proaste si au dat legi
    care au incercat sa rezolve o serie de probleme dinainte de 2009,
    dar n-au facut decat sa le agraveze. Vorbesc aici strict din
    punctul de vedere al investitorilor care au venit in Romania, de
    companii care produc si vand in Romania, dar si exporta, avand
    modele de afaceri complicate. A fost un an de reviriment fata de
    2009, pentru ca am invatat niste lectii si am stiut sa ne adaptam.
    Nu cred ca este insa un model pentru toate industriile, mai ales ca
    clientii segmentului farma sunt diferiti, iar in proportie de
    70-75% este o industrie care se bazeaza pe afacerile cu statul,
    fapt care n-a fost in mod neaparat un lucru bun. A fost un an in
    care am cautat solutii financiare mai bune, am invatat lectiile, am
    actionat cu mai multa prudenta si am diminuat riscurile. Una peste
    alta, simt ca a fost un an bun. In niciun caz, piata farma nu mai e
    la fel de interesanta ca in anii precedenti, insa privim 2011 cu un
    oarecare optimism.
    ALIN TAPALAGĂ, PORSCHE: Se poate spune totusi ca nu v-a mers rau.
    Am vazut ca sunteti cel mai mare consumator de media.
    DRAGOŞ DAMIAN, TERAPIA: Asa este, pentru ca ne-am distantat de
    medicamentele pe baza de prescriptie medicala si am investit mai
    mult in produsele care nu necesita reteta si care au insemnat
    lichiditati mai mari si termene de plata mai scurte. Daca ar fi sa
    cumpar o masina de la dumneavoastra cu un termen de plata de 300 de
    zile, v-ar merge bine ca ati vandut masina, dar ati incepe sa
    simtiti problema banilor care vin cu o asemenea intarziere. Oricum,
    industria auto n-ar acorda un asemenea credit, pe cand cea farma a
    fost nevoita. E un business atipic.


    BUSINESS MAGAZIN: Si sectorul auto a facut intr-un fel afaceri
    cu statul anul acesta. Cat de mult a ajutat programul Rabla?
    ALIN TAPALAGĂ, PORSCHE: N-am facut afaceri cu statul propriu-zis.
    Programul a ajutat foarte mult intreaga piata, 55% din cele 105.000
    de masini vor fi vandute prin Rabla anul acesta. Noi suntem chiar
    la polul opus fata de piata farma, pentru ca politicile au fost
    aici coerente si implicit lucrurile merg foarte bine. Asa cum se
    arata pentru 2011, daca va continua programul Rabla sub forma
    redesenata de guvernanti, cu patru vouchere in loc de trei, piata
    va sta chiar mai bine. Asteptam marea cu sarea de la programul de
    casare aflat deja in cel de-al cincilea an de functionare. In
    primii ani, modelul a fost importat din Occident si neadaptat
    pietei locale si formatului romanesc, asa ca nu a mers foarte bine.
    Pe viitor insa, rezultatele pot fi in continuare bune, avand in
    vedere parcul auto de 4,5 milioane de masini cu varsta medie de 17
    ani. Daca va continua sa se caseze masina peste 10 ani, tot ar mai
    fi 2,5 de milioane de autoturisme care s-ar incadra.
    CRISTIAN VLAŞIN, BMW: Fata de restul Europei stam foarte prost din
    punctul de vedere al vitezei de rotatie a masinilor si al gradului
    de innoire al parcului auto. Partea plina a paharului este
    intr-adevar acest program. Cu impact negativ insa au fost luate
    anul acesta doua decizii: cresterea TVA si sistemul de taxare care
    vrea sa mearga spre ideea unei taxe de lux, ceea ce pentru BMW cel
    putin este o descurajare. Este foarte greu sa faci estimari pe
    piata in aceste conditii, evident si din cauza instabilitatii
    politice. Bine ar fi fost ca la aceasta discutie sa participe si o
    autoritate care sa ne explice mai clar deciziile si strategiile.
    Credem intr-o evolutie pozitiva si pentru anul viitor.

  • GALERIE FOTO: Cele mai importante evenimente de marti


  • GALERIE FOTO: Cele mai importante evenimente de vineri


  • Club BM: Cine mai economiseste?

    Invitatii Clubului BUSINESS Magazin:

    Theodor Alexandrescu, director general, Alico Romania
    Eliza Erhan, director de dezvoltare a produselor de retail,
    Millennium Bank Romania
    Dragos Neacsu, director general Erste Asset Management
    Marius Popescu, director general, ING Pensii
    Bogdan Spuza, marketing&segments director, UniCredit Tiriac
    Bank
    Rozaura Stanescu, director executiv delegat, BRD
    Radu Topliceanu, executive director mass customers area retail
    division, Raiffeisen Bank Romania
    Otilia Ungureanu, director al directiei de asigurari de viata si
    sanatate, Astra Asigurari
    Eugen Voicu, director general, Certinvest

    BUSINESS MAGAZIN: La ultima intalnire a G20, presedintele
    american Obama a trimis o scrisoare in care vorbea despre faptul ca
    o revenire economica durabila nu este posibila daca populatia nu
    economiseste. Presupunand prin absurd ca presedintele Basescu ar
    trimite o scrisoare catre G20, ar avea ce sa spuna, din acest punct
    de vedere? Cum sta Romania la capitolul economiilor
    populatiei?
    ELIZA ERHAN: In piata din Romania, s-a inversat tendinta – dintr-o
    tara care mergea mai mult pe creditare, acum suntem o tara care
    merge pe economisire, dar si economisirea are o limita. Acum am
    inlocuit ratele la credit cu banii pusi deoparte, dar daca salariul
    mediu pe economie nu va creste, nici oamenii nu vor mai avea din ce
    sa economiseasca.

    BUSINESS MAGAZIN: In momentul acesta, depozitele in lei sunt
    depasite de inflatie, deci nu mai ofera un avantaj clar, iar cele
    in valuta isi pastreaza o oarecare atractivitate, dar nu foarte
    importanta. Alte instrumente?
    ELIZA ERHAN: Alte optiuni ar fi fondurile de investitii, care au
    avut o crestere spectaculoasa, procentual, daca ne uitam din
    septembrie 2009 pana in septembrie 2010. Activele lor s-au dublat,
    de la 2,5 miliarde euro pana la 5 miliarde de euro, dar gradul de
    penetrare este inca foarte mic in Romania, iar clientii din retail
    sunt foarte reticenti. In banca noastra, economisirea merge tot pe
    zona traditionala – depozite de la o luna la trei luni, cu
    prelungire automata, cu capitalizarea dobanzii. Bineinteles,
    dobanzile la lei trebuie sa fie peste nivelul inflatiei pentru ca
    lumea sa economiseasca in continuare, dar sunt foarte multi care
    merg acum pe economisirea in valuta.


    BUSINESS MAGAZIN: Fac bancile eforturi reale ca sa atraga
    economii?
    RADU TOPLICEANU: Cred ca toate bancile in momentul de fata fac
    eforturi ca sa atraga economii si vedem o plaja destul de larga de
    oferte, super-oferte specializate pe diverse segmente, dar problema
    este ca la un moment dat nu prea mai sunt bani din care sa
    economisim. Ultimul raport al Bancii Nationale arata ca volumul
    economiilor stagneaza si, incet-incet, o sa inceapa sa o ia in jos,
    pentru ca lumea consuma din ce apuca sa economiseasca. Asa ca sume
    noi mie mi-e greu sa vad.
    EUGEN VOICU: Industria fondurilor de investitii ramane o
    alternativa si activele chiar au crescut foarte mult in zona
    aceasta.
    DRAGOS NEACSU: Noi suntem un sector foarte dinamic, care incepe sa
    recupereze si cu siguranta ca evolutia din ultimii doi ani in
    industria fondurilor de investitii este una din putinele zone
    luminoase ale evolutiilor din piata financiara romaneasca. De fapt,
    este valabil nu numai in Romania, ci chiar in context regional.
    Sigur, ritmul de crestere este foarte mare, comparativ cu volumele
    si numarul de investitori existente anterior. Noi am crescut de 15
    ori in mai putin de trei ani de zile, ca volum, in conditiile in
    care colegii nostri din tarile din jur au pierdut din active sau,
    cel mult, le-au conservat. Din punctul de vedere al penetrarii la
    nivelul investitorilor, vorbim, in sfarsit, in industria fondurilor
    de investitii din Romania, de sute de mii de investitori.
    Comparativ cu milioanele de deponenti in depozitele bancare,
    diferenta este inca foarte mare, dar volumele vazute in dinamica ne
    indeamna sa credem ca in urmatorii cinci ani de zile vom putea
    vorbi de o recuperare in industria fondurilor undeva spre zona de
    4,5-5% din PIB, care este nivelul actual in tarile mai avansate din
    regiune. Cred ca vom reusi sa recuperam mult mai rapid comparativ
    cu alte segmente ale pietei financiare.
    Problemele sunt mult mai reduse comparativ cu masa depozitelor
    bancare, unde exista o canibalizare a ofertelor intre diversele
    grupuri si un fenomen de migrare si slabire a loialitatii
    deponentilor. In ceea ce ne priveste, cel putin in 2010, in
    fondurile noastre, intre 15 si 30% din volumele intrate lunar
    reprezinta sume care nu provin din conturile bancare. Vorbim despre
    acele zone de economia informala, depozite la saltea, sume nou
    intrate in circuitul oficial. Sumele sunt de ordinul milioanelor de
    euro, spre 10 milioane de euro lunar, dar incep sa se adune.


    BUSINESS MAGAZIN: N-ar trebui ca marile grupuri financiare sa
    isi creeze piata? Daca ar ajuta mai mult dezvoltarea si incurajarea
    antreprenoriatului, asta nu inseamna ca in cativa ani ar putea
    aparea noi potentiali clienti in zona de economisire?
    ELIZA ERHAN: Daca va referiti la sprijinire prin creditare, piata
    este intr-un moment in care indicatorii de risc nu ne permit sa
    mergem prea mult pe creditare de genul asta. Daca va referiti la
    partea tranzactionala, cred ca exista mai multe programe de
    sprijinire a acestui segment.

    BUSINESS MAGAZIN: Si atunci de ce nu se vad efectele?
    EUGEN VOICU: Pentru ca Guvernul nu a facut ce trebuia si atunci
    degeaba le cerem bancilor sa faca mai mult, daca riscurile sunt
    inca mari si Guvernul nu merge pe calea cea buna.