BusinessMagazin

Tag: DNA

  • DNA: Bunurile de 150 de milioane de euro sechestrate în 2014 vor intra în patrimoniul statului peste patru-cinci ani

    “Ceea ce s-a schimbat în ultimii ani este creşterea eficienţei statului în a identifica bunurile care au fost dobândite din infracţiuni şi care urmează să fie confiscate. Nu suntem nici măcar pe aproape de un ideal, de ceea ce ne-am dori, dar s-a ajuns la un punct în care doar DNA, în 2014, până acum, a instituit măsuri asigurătorii asupra unor bunuri care valorează 150 de milioane de euro”, a spus Bulancea, la o dezbatere organizată în cadrul proiectului “Susţinerea confiscării extinse şi recuperării prejudiciului în România”, finanţat de Uniunea Europeană.

    Bulancea a adăugat că bunurile sechestrate de procurori vor intra efectiv în posesesia statului, după ce vor fi date sentinţe definitive în dosarele în care s-au dispus măsurile asigurătorii.

    “Ţinând cont că aceste bunuri sechestrate în 2014 vor fi implicate în nişte hotărâri de condamnare în România peste trei, patru, cinci ani, abia atunci vom putea vorbi că aceste bunuri vor intra efectiv în patrimoniul statului. Fiind vorba de bunuri efectiv sechestrate – 416 imobile, 93 de autoturisme – sunt bunuri a căror valorificare va trebui să se realizeze relativ uşor”, a spus consilierul Laurei Codruţa Kovesi.

    Marius Bulancea a adăugat că imediat după ce aceste sentinţe rămân definitive, ANAF este autoritatea care trebuie să se ocupe de valorificarea bunurilor sechestrate.

    Potrivit unei statistici a Oficiului Naţional de Prevenire a Criminalităţii şi Cooperare pentru Recuperarea Creanţelor provenite din Infracţiuni (ONPCCRCI), în 2013, valoarea bunurilor sechestrate se ridică la peste 434 milioane de euro. Pe de altă parte, valoarea bunurilor confiscate conform notificărilor ANAF este de doar 7,6 milioane de euro.

    Aceste date statistice au fost analizate în cadrul aceleiaşi dezbateri referitoare la implicaţiile la nivel european şi naţional ale criminalităţii financiare şi economice, în mod specific pe problema confiscării extinse şi a recuperării bunurilor provenite din infracţiuni. Evenimentul este inclus în proiectul “Susţinerea confiscării extinse şi recuperării prejudiciului în România”, finanţat de Comisia Europeană.

  • Preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, Mircea Moloţ, audiat la DNA

    ŞTIRE ÎN CURS DE ACTUALIZARE

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    3.650.900
    populaţia şcolară din sistemul naţional de educaţie în anul şcolar/universitar 2013-2014 (elevi şi studenţi înscrişi), din care majoritatea în învăţământul primar şi gimnazial (47,7%) şi ponderi semnificative în învăţământul liceal (21,3%) şi superior (11,9%)

    41,8%
    ponderea companiilor active în 2013 care aveau activitate în servicii, în timp ce numărul cel mai mare de salariaţi a fost consemnat în industrie (35,5% din total)

    214 mld. lei
    creditele pentru populaţie şi companii existente la finele lunii octombrie, cu 3% sub nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut, dar ritmul reducerii s-a diminuat faţă de septembrie, când stocul de credite indica o scădere cu 5%

    3,9%
    creşterea economică a SUA în T3 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în urma revizuirii datelor anterioare care arătau o creştere cu 3,5%

    7,8 mld. euro
    excedentul de cont curent al UE în T3, după un excedent de 21,2 mld. euro în T2; în comerţul cu servicii, UE a avut un excedent de 47 mld. euro, dar în comerţul cu mărfuri a avut un deficit de 22,2 mld. euro


     

  • DOSARUL MICROSOFT: Ecaterina Andronescu, audiată la DNA

    Surse judiciare au declarat că procurorii au citat-o pe Ecaterina Andronescu să se prezinte la Direcţia Naţională Anticorupţie pentru a fi audiată în dosarul Microsoft, după ce, în 19 noiembrie, Senatul a avizat începerea urmăririi penale a acesteia, pentru perioada în care a fost ministru al Educaţiei.

    Potrivit surselor citate, Ecaterina Andronescu trebuia să se prezinte la DNA în jurul orei 10.00, însă aceasta a venit mai devreme cu mai bine de două ore.

    Senatorul Ecaterina Andronescu a fost ministru al Educaţiei în perioadele 2000-2003 şi 2008-2012, în dosarul Microsoft fiind suspectată de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani.

    Procurorii susţin că Andronescu, în perioada în care a fost ministru al Educaţiei, ar fi procedat la aprobarea bugetului pentru derularea Programului “Sistem Educaţional Informatizat” şi respectiv pentru proiectul ce a vizat licenţierea Microsoft. De asemenea, Andronescu ar fi iniţiat şi avizat proiecte de Hotărâri de Guvern prin care s-ar fi urmărit favorizarea firmelor Compaq şi Siveco, respectiv firmele colaboratoare ale acestora şi ar fi stabilit, printr-un Memorandum, firmele care să participe la realizarea proiectului, atestând în mod nereal că acestea fac parte dintr-un consorţiu.

    Fostul ministru ar fi stabilit procente de participare la proiect în favoarea anumitor firme, ar fi acceptat cesiunea contractului de către SIVECO, deşi invocase necesitatea achiziţiei de la aceeaşi sursă, ar fi înlesnit firmei SIVECO şi colaboratorilor săi încheierea contractului în condiţiile lipsei de competiţie, încheind contractul în condiţii oneroase pentru ministerul pe care îl conducea, toate acestea având drept consecinţă prejudicierea bugetului de stat ca urmare a achiziţiei de servicii şi produse la preţuri peste valoarea de piaţă: licenţe cu circa 30 – 40% mai scumpe, calculatoare şi produse software la preţuri cu până la 50% mai mari decât cele pentru aceleaşi produse sau produse similare de pe piaţă, potrivit anchetatorilor.

    De asemenea, în perioada 2001 -2009, Andronescu ar fi pretins şi primit de la firma SIVECO şi firmele colaboratoare foloase necuvenite constând în sume de bani sau calculatoare, pentru sine sau pentru altul, în scopul de a le asigura derularea unor proiecte cu ministerul.

    Andronescu declara, după ce procurorii au cerut aviz de urmărire penală de la Senat, că nu a cerut şi nu a luat niciun leu în perioada în care a fost ministru.

    În dosarul Microsoft, DNA a cerut avize pentru urmărirea penală a nouă foşti miniştri – senatorii Şerban Mihăilescu şi Ecaterina Andronescu, deputatul Valerian Vreme, europarlamentarul Dan Nica, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu şi Adriana Ţicău.

    Camera Deputaţilor a aprobat, în 13 octombrie, cererea de începere a urmăririi penale a deputatului Valerian Vreme.

    Preşedintele Traian Băsescu a avizat, în 3 octombrie, cererea DNA, pentru foştii miniştri Adriana Ţicău, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu şi Daniel Funeriu.

    În 19 noiembrie, Plenul Senatului a avizat începerea urmării penale în cazul senatorilor PSD Ecaterina Andronescu şi Şerban Mihăilescu.

    Potrivit DNA, persoanele din Guvern, ministere şi din societăţile implicate în derularea proiectului privind licenţele Microsoft pentru şcoli ar fi pretins 20 de milioane de dolari din cele 54 de milioane achitate de Executiv în cadrul contractului.

    Contractul cadru de închiriere de licenţe Microsoft, din 15 aprilie 2004, ar fi fost încheiat în condiţii oneroase pentru bugetul de stat, asigurând posibilitatea deturnării unui discount de circa 47 la sută acordat de Microsoft în considerarea Guvernului şi, implicit, permiţând plata unor comisioane către persoanele implicate, susţin anchetatorii.

    Potrivit DNA, contractul cadru s-ar fi încheiat cu încălcarea dispoziţiilor legale privind achiziţiile publice, invocându-se, în mod nereal, calitatea de unic distribuitor a Fujitsu Siemens Computers, la un preţ cu cel puţin 40 la sută mai mare faţă de cel real, având la bază un necesar nefundamentat, susţin procurorii.

    Direcţia Naţională Anticorupţie a fost sesizată la data de 5 iunie 2013 de către Corpul de Control al Primului-Ministru, ca urmare a acţiunii de control efectuată la Ministerul pentru Societatea Informaţională şi la Ministerul Educaţiei Naţionale, în legătură cu închirierea de licenţe educaţionale.

    Întrucât din Raportul de control rezultau indicii cu privire la încheierea, în condiţii nelegale, a contractului comercial de închiriere licenţe din 15.04.2004, extins ulterior pentru produse educaţionale Microsoft, a actelor adiţionale la acest contract, precum şi a contractelor aferente derulării Programul „Sistem Educaţional Informatizat” (SEI), Direcţia Naţională Anticorupţie s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de abuz în serviciu şi respectiv a unor infracţiuni de corupţie în legătură cu derularea acestor contracte.

     

  • Percheziţii DNA în Teleorman, la fostul prefect Teodor Niţulescu, la trei primării şi la un spital

    Potrivit unor surse judicare, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie fac percheziţii la apartamentul în care locuieşte Teodor Niţulescu în Alexandria şi la un conac al acestuia, din satul Gresia, comuna Stejaru, judeţul Teleorman, imobil izolat, aflat în vecinătatea Asociaţiei Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Vedea şi lângă fosta fermă de pui din localitatea Gresia.

    Anchetatorii percheziţionează şi Spitalul de Pneumoftiziologie Roşiorii de Vede, precum şi primăriile comunelor Vedea, Stejaru şi Trivalea Moşteni, din judeţul Teleorman.

    De asemenea, au loc percheziţii şi la sediul firmei Venus Mob SRL din Bucureşti, la un punct de lucru al societăţii, din comuna Nanov, judeţul Teleorman, precum şi la două societăţi din Roşiorii de Vede, ambele controlate de Niţulescu – SC Comixt SA şi SC Grup NTIR SRL.

    Teodor Niţulescu este suspectat de abuz în serviciu, conflict de interese şi efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea îndeplinită.

    Potrivit unor documente ale anchetatorilor, Teodor Niţulescu, în calitate de prefect al judeţului Teleorman în perioada 2009-2012, a exercitat acţiuni de influenţă pentru ca Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi (AVPS) Vedea, unde este preşedinte, să obţină dreptul de gestionare a faunei cinegetice din cuprinsul anumitor fonduri cinegetice situate în Teleorman.

    Niţulescu mai este suspectat că ar fi intervenit la persoane din conducerea Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Teleorman pentru a fi oprite controale la SC Comixt sau a influenţa concluziile controalelor.

    Fostul prefect ar fi intervenit şi persoane din conducerea Gărzii Financiare Teleorman pentru a dispune verificări specifice la agenţi economici din Teleorman, respectiv SC Adytex Investment SRL, pentru a putea astfel să obţină informaţii privind raportul acestei firme cu o altă societate din Craiova, “activitatea de verificare fiind făcută pentru a crea presiuni asupra societăţii în vederea acaparării a 75 la sută din părţile sociale ale acestei firme”.

    Anchetatorii susţin că, în perioada mai 2011 – iunie 2012, când ocupa funcţia de prefect, Teodor Niţulescu a efectuat acte de comerţ incompatibile cu funcţia la SC Venus Mob SRL şi SC Comixt SA Roşiorii de Vede.

    De asemenea, Teodor Niţulescu mai este suspectat şi de presiuni asupra lui Gabriel Nicolae Poncea, când acesta era director al Clubului Sportiv Şcolar Turnu Măgurele, pentru anularea unei licitaţii câştigate de asocierea SC Teldrum SA – SC Hidro Olt SRL şi atribuirea ulterioară a contractului privind amenajarea sediului şi a sălii de sport a clubului către altă asociere formată din SC Ten Holding SRL şi SC Hidro Olt SA, potrivit aceloraşi documente.

    În cazul Spitalului de Pneumoftiziologie din Roşiori de Vede, se fac cercetări pentru abuz în serviciu privind nerespectarea de către conducerea unităţii sanitare a prevederilor legale referitoare la achiziţiile publice prin atribuirea directă a unor contracte de furnizare bunuri şi prestări servicii şi plata integrală a facturilor către furnizori anterior livrării efective a bunurilor sau recepţiei serviciilor, favorizând astfel societăţi controlate de Niţulescu, aflat în funcţia de prefect al judeţului Teleorman la data încheierii contractelor.

    Teodor Niţulescu, în vîrstă de 55 de ani, a fost primar al municipiului Alexandria din 1996 şi până în 2001. Din acel an, el a fost prefect al judeţului Teleorman, până în 2004, an în care câştigat un mandat de deputat din partea PSD.

    În octombrie 2009, Teodor Niţulescu a fost numit din nou prefect al judeţului Teleorman, fiind eliberat din funcţie în aprilie 2012, printr-o hotărâre de Guvern semnată de premierul de atunci Mihai Răzvan Ungureanu. Teodor Niţulescu a candidat la alegerile locale din 10 iunie 2012, din partea Alianţei pentru Teleorman (PDL+PNTCD), pentru funcţia de presedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, însă a a pierdut alegerile în faţa lui Liviu Dragnea.

    În iunie 2012, Niţulescu a făst găsit incompatibil de inspectorii ANI, care l-au reclamat şi la Parchet pentru conflict de interese, întrucât ar fi atribuit fonduri pentru deszăpezirea drumurilor unei societăţi unde cei doi fii ai săi sunt asociaţi.

    În ceea ce priveşte activitatea politică, Teodor Niţulescu a fost, pe rând, membru PDSR, membru în Biroul Executiv Judeţean, preşedintele PDSR Teleorman, preşedintele PSD Teleorman, membru în biroul Executiv Central al PSD, preşedinte al PC Teleorman, iar în prezent conduce organizaţia judeţeană a PDL.

  • Kovesi: Numărul sesizărilor primite de la cetăţeni, în creştere cu 63 la sută faţă de anii anteriori

    “Până în acest moment al anului 2014, am primit 1.684 de sesizări de la persoane fizice şi juridice private, faţă de 1.032 primite în anul 2010. (…) În primele 10 luni din acest an am înregistrat peste 4.500 de dosare. Aproximativ 42% din dosare au fost constituite ca urmare a sesizărilor sau denunţurilor de la persoane fizice sau juridice private, iar peste 41% din cazuri au fost constituite ca urmare a sesizărilor unor instituţii publice, altele decât serviciile de informaţii”, a spus procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, la conferinţa de prezentare a rezultatelor Indexului Sustenabilităţii DNA.

    Procurorul şef al DNA a adăugat că, spre deosebire de anii anteriori, activitatea structurii din Ministerul Public se bazează mai mult pe denunţuri şi sesizări de la cetăţeni şi mai puţin pe sesizările de la alte instituţii sau pe cele din oficiu.

    “Deşi există o percepţie referitoare la creşterea implicării SRI în activitatea DNA, am constatat că, în acest an, doar 17% din dosarele înregistrate au avut la bază o sesizare din oficiu pe baza informaţiilor din mass-media, a anchetelor jurnalistice sau primite de la serviciile de informaţii, spre deosebire de anul 2010, când 19% din dosare au avut la bază această modalitate de sesizare”, a adăugat Codruţa Kovesi.

    Declaraţiile procurorului şef al DNA au fost făcute în contextul prezentării raportului unui proiect pilot care se referă la activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Acest raport a fost realizat cu sprijinul Fundaţiei Konrad Adenauer şi Ambasadei Marii Britanii în România.

    Iniţiatorii proiectului pilot încearcă să realizeze o metodologie de monitorizare pentru domeniul justiţiei şi anticorupţiei.

  • Klaus Iohannis, la o conferinţă DNA: Cu o justiţie eficientă, o naţiune poate face paşi uimitori

    ”De foarte multă vreme în societatea noastră se discută despre marile scandaluri de corupţie. Anchete, care se succed cu repeziciune în ultimii ani, înfăţişează un peisaj sumbru, o România înfricoşătoare, o ţară parazitată de corupţie. Trebuie să înţelegem însă că o Românie în care politicieni şi oameni de afaceri se unesc într-o alianţă nocivă pentru a devasta bugetul public este o Românie asasinată”, a declarat Iohannis.

    El a precizat aceste ”imagini” arată cât de ”urgentă trebuie să fie schimbarea”.

    ”Aceasta este România anormală de care vrem să ne despărţim cât de curând şi să construim împreună România noastră, România oamenilor normali”, a mai spus preşedintele ales.

    Iohannis a menţionat că pot fi discuate cauzele acestei situaţii, dar acest lucru nu este suficient pentru a fi înlăturate efectele.

    ”Pentru aceasta este necesar un amplu proces de asanare morală a clasei politice şi de mult curaj şi intransigenţă din partea tuturor instituţiilor responsabile. Nu cred că e imposibil, e doar greu. Acesta este motivul pentru care cer cetăţenilor României, cer societăţii civile, profesioniştilor şi instituţiilor să se mobilizeze exemplar într-un efort de redefinire a respectului şi demnităţii şi de redevenire ca societate şi stat”, a mai declarat preşedintele ales.

    De asemenea, el a apreciat că în acest moment corupţia este principalul duşman al competiţiei libere şi al promovării care are la bază meritocraţia, ”generând o amplă frustrare şi demobilizare a adevăraţilor profesionişti”.

    ”Corupţia ne afectează traiul de zi cu zi, fiind maladia care ne afectează investiţiile străine, dezvoltarea civilă, iniţiativa şi inovaţia. Corupţia inhibă şi intimidează generând centre de putere şi control paralele şi ilegale, incompatibile cu democraţia, iar pe termen lung conduce la regres, segregare socială şi economică şi, cel mai grav, la o răsturnare endemică a valorilor”, a mai spus Iohannis.

    ”Corupţia este de departe principala problemă internă de siguranţă naţională, de aceea prevenirea şi descoperirea infracţiunilor de corupţie şi pedepsirea infractorilor sunt deziderate ale oricărei justiţii şi cu atât mai mult a celei din România”, a mai declarat preşedintele ales.

    ”Fără o justiţie independentă şi funcţională o naţiune poate trăi de zece ori un secol. Fără să aibă o formă de stat, fără un stat de drept adevărat şi fără domnia legii, nu putem avea democraţie şi nici separarea puterilor în stat. Cu o justiţie eficientă, însă, o naţiune poate face paşi uimitori, ca şi când ar trăi un secol în zece ani”, a apreciat Iohannis.

    Totodată, el a dat asigurări că în mandatul său de preşedinte va sprijini lupta împotriva corupţiei şi activitatea DNA.

    ”Misiunea mea principală este aceea de a ocroti şi sprijini acest demers (al luptei împotriva corupţiei, n.r.), precum şi de a încuraja celelalte instituţii ale statului să se angajeze activ şi să coopereze pentru atingerea acestui scop. Preşedintele trebuie să fie nu doar garantul, ci şi cel dintâi promotor al statului de drept. Concret, îmi doresc în mandatul meu dezvoltarea capacităţii DNA şi îmbunătăţirea performanţei la nivel a acesteia. DNA a fost o institiţie foarte performantă a ultimilor ani, începând cu mandatul lui Daniel Morar şi continuând cu mandatul actualei doamne procuror şef”, a mai declarat preşedintele ales.

  • Fermier care şi-a declarat fals oile ca fiind născute recent, într-un proiect UE, cercetat de DNA

    Anchetatorii DNA au descins, marţi dimineaţă, la 12 adrese din Alba, ale unor persoane juridice şi fizice.

    În dosarul în care procurorii au dispus percheziţiile este vizat şi fermierul Gheorghe Ioan Giurgiu, suspectat că a depus documente false în cadrul unui proiect prin care încerca obţinerea unui sprijin nerambursabil de 40.000 de euro.

    Anchetatorii arată că Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) a sesizat DNA cu privire la existenţa unei suspiciuni de fraudă împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene în legătură cu proiectul “Instalare tânăr fermier Giurgiu Gheorghe – Ioan”.

    În urma cercetărilor efectuate, arată procurorii DNA, a rezultat că, în 13 ianuarie 2012, beneficiarul Giurgiu a depus la APDRP, oficiul judeţean Alba, cererea de finanţare pe Măsura 112 – Instalarea tinerilor fermieri, cu denumirea “Instalare tânăr fermier Giurgiu Gheorghe Ioan”, în cuprinsul căreia a declarat – în fals – că ovinele pe care le deţine în cadrul fermei sale, în număr de 148, sunt născute în perioada 2 februarie – 26 februarie 2011, încadrându-se la categoria “Oi – alte oi”, criteriu care a determinat mărirea, în mod artificial, a dimensiunii fermei din punct de vedere al calculului unităţilor de dezvoltare economică (UDE), împrejurare care a condus, în final, la declararea solicitantului ca eligibil pentru finanţare pe Măsura 112, acesta primind, în urma semnării contractului de finanţare, prima tranşă a ajutorului financiar din fonduri europene nerambursabile în cuantum de 103.759 de lei.

    Procurorii mai arată că Giurgiu a justificat datele de naştere ale ovinelor deţinute în cadrul fermei prin depunerea unui formularul de mişcare, întocmit de medicul veterinar Dorin Dumitru, al cărui conţinut a fost modificat, prin introducerea de menţiuni suplimentare faţă de exemplarul original, respectiv menţiunile privind datele false de naştere a ovinelor, în perioada 2 februarie – 26 februarie 2011.

    Din evidenţele existente în baza de date a Direcţiei Sanitare Veterinare şi Pentru Siguranţa Alimentelor – Registrul exploataţiilor, rezultă datele de naştere reale ale aceloraşi animale, respectiv în perioada 2005 – 2008.

    DNA mai arată că din declaraţia lui Giurgiu a reieşit faptul că cererea de finanţare i-a fost întocmită de numitul Florian Farcaş, fostul director al oficiului judeţean Alba al APDRP până în anul 2010.

    Potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie, anchetatorii fac 12 percheziţii, la 11 adrese din municipiul Alba-Iulia şi localităţi învecinate, din care două sunt instituţii publice de interes local, iar restul sunt sediile unor firme şi domiciliile unor persoane.

    Cercetările vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, conexe ori asimilate acestora, şi infracţiuni îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, comise în perioada 2011 – 2014, a precizat DNA.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că una dintre percheziţii are loc la sediul Centrului Regional pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Centru din Alba Iulia, instituţie aflată în subordinea Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale înfiinţată în acest an de Ministerul Agriculturii, prin reorganizarea APDRP.

  • Cât mai stă PSD la guvernare

    Preşedintele Traian Băsescu a cerut guvernului să prezinte bugetul pentru 2015, sugerând astfel şi el că ar dori ca guvernul Ponta să se menţină la putere cel puţin până la predarea mandatului către noul preşedinte Klaus Iohannis, adică până la 21 decembrie. În acest sens, MFP a anunţat că o misiune a FMI şi CE vine la Bucureşti în perioada 2-10 decembrie special pentru a discuta cu autorităţile proiectul legii bugetului, după care proiectul va fi supus dezbaterii publice şi transmis guvernului spre aprobare.

    Estomparea discuţiilor despre o demisie a cabinetului Ponta era cu atât mai previzibilă cu cât PNL nu are la ora actuală niciun interes să intre la guvernare cu un buget necunoscut pe care ar trebui să-l administreze şi înainte de o consolidare a fuziunii PNL-PDL ca forţă de opoziţie. În acelaşi timp, guvernul nu poate fi dat jos pe căi legale acum: o moţiune de cenzură contra guvernului nu se poate depune decât în noua sesiune care începe în februarie, întrucât în actuala sesiune a fost deja depusă una în luna septembrie.

    În aceste condiţii, singurele speranţe ale celor mai grăbiţi dintre penelişti şi pedelişti de a ajunge la putere rapid se pot lega doar de eventuale lupte pentru putere din PSD care ar determina demisia de bunăvoie a premierului Ponta ori, în cel mai rău caz, de alte proteste de stradă pentru demisia guvernului, organizate pe Facebook după tipicul celor din perioada alegerilor prezidenţiale.

    Deocamdată, primul efect al victoriei lui Klaus Iohannis s-a văzut în comportamentul parlamentarilor. Ca prin farmec, îndemnurile lui Klaus Iohannis şi Victor Ponta către parlamentari au făcut posibilă o rafală de decizii amânate în campanie. A fost respinsă rapid legea amnistiei şi graţierii şi a fost încuviinţată în ritm alert, atât în comisiile juridice, cât şi în plen, cererea DNA de arestarea preventivă în cazul a trei deputaţi – Ion Diniţă (PC), Ioan Adam (PSD) şi Mircea Roşca (PNL), a fost aprobată cererea DNA de începere a urmăririi penale a foştilor miniştri şi actuali senatori Ecaterina Andronescu şi Şerban Mihăilescu (PSD), iar Akos Mora (PNL), căruia ANI i-a cerut revocarea pentru incompatibilitate, şi-a dat demisia din Senat.

  • Alina Bica, şefa DIICOT, urmărită penal de DNA şi reţinută pentru 24 de ore

    Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de Combatere a Corupţiei au dispus începerea urmăririi penale şi reţinerea pentru 24 de ore a Alinei Mihaela Bica, membră a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) la data faptelor, cu privire la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, a informat DNA.

    Inculpatei i s-au adus la cunoştinţă calitatea procesuală şi acuzaţiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.

    De asemenea, procurorii au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore, începând cu data de 20 noiembrie, a inculpaţilor Lăcrămioara Alexandru şi Dragoş-George Bogdan, membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP, la data faptelor, în sarcina cărora s-a reţinut infracţiunea de abuz în serviciu.

    Din ordonanţele întocmite de procurori a reieşit că, în cauză, există date şi probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă care conturează următoarea stare de fapt:

    La data de 15 octombrie, DNA s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, în legătură cu reconstituirea unui drept de proprietate asupra unui teren agricol, în suprafaţă de 13,0535 ha, situat în Bucureşti, zona Plumbuita, sector 2.

    Concret, la data de 15 martie 2011, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, din care făceau parte inculpata Bica Alina Mihaela şi inculpaţii Alexandru Lăcrămioara şi Bogdan Dragoş-George, a aprobat raportul de evaluare, întocmit de un expert evaluator, corespunzător dosarului nr. 22714/FFCC, cu încălcarea prevederilor art. 16 alin. 7 din Legea nr. 247/2005, privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente.

    Astfel, membrii Comisiei, luând la cunoştinţă de concluziile raportului de evaluare a terenului, nu au constatat că expertul evaluator a supraevaluat terenul respectiv, de la 113.954.741 lei (valoare reală) la 377.282.300 lei (valoarea unui teren asemănător situat într-o zonă centrală a Capitalei).

    Aceştia au fost conştienţi însă că terenul era supraevaluat, aspect ce reiese şi din faptul că, anterior, în şedinţa din 24 februarie 2011, când dosarul respectiv mai fusese analizat, s-a dispus amânarea luării unei decizii pentru următoarea şedinţă, fiind solicitată participarea evaluatorului şi întocmirea unui scurt istoric al dosarului.

    După emiterea deciziei de despăgubire, la data de 15 martie 2011, oamenii de afaceri, beneficiari ai drepturilor litigioase asupra terenului din anul 2010, au obţinut titluri de conversie în acţiuni la Fondul Proprietatea, listat la bursă din data 25 ianuarie 2010, în cuantum de 377.282.300 lei, echivalentul a 89.426.189 euro (755/metru pătrat).

    Prin îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu de către membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, a fost produs statului român un prejudiciu în valoare de 263.327.559 lei (echivalentul a 62.548.113 euro, reprezentând supraevaluarea), concomitent cu obţinerea unor foloase necuvenite pentru beneficiarii drepturilor litigioase.

    DNA precizează că, în această cauză, procurorii au beneficiat de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informaţii.