BusinessMagazin

Tag: declaratie

  • Primul sondaj după protestele masive din ultimele săptămâni. Câţi români ar vota PSD dacă ar avea loc alegeri anticipate

    În tabăra celor care se consideră simpatizanţi ai opoziţiei, majoritatea (41%) crede că Liviu Dragnea poate fi făcut responsabil de criza instalată între politicieni şi societatea civilă, iar mai bine de un sfert (26%) dau vina pe alianţa PSD-ALDE pentru situaţia creată. În segmentul celor care se declară non-partizani drept vinovat este perceput tot Liviu Dragnea (24%), însă părerile sunt împărţite de această dată, pentru că pe poziţia secundă se situează Klaus Iohannis, cu 17 procente dintre respondenţi care îi atribuie răspunderea pentru problemele apărute.

    Un alt rezultat interesant care se remarcă este acela dat de răspunsurile la întrebarea „Dacă s-ar organiza alegeri anticipate în următoarea perioadă, cu ce partid credeţi că aţi vota?”, majoritatea respondenţilor (41%) declarându-se nehotărâţi în privinţa unei eventuale opţiuni politice. Potrivit sondajului ISSPOL, dacă ar acea loc alegeri anticipate, PSD ar fi preferat de 31% dintre români, PNL de 17%, iar USR de 7%.

    Pe baza întrebării „Cu cine aţi votat la alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016?” au fost identificate trei categorii de subiecţi: cei care au declarat că au votat cu PSD sau ALDE (35%), cei care au spus că au votat cu PNL sau USR (22%) şi cei care au răspuns că nu au votat sau nu au vrut să spună cu cine au votat (43%). 

    Citiţi articolul integral pe www.gandul.info

  • Primul sondaj după protestele masive din ultimele săptămâni. Câţi români ar vota PSD dacă ar avea loc alegeri anticipate

    În tabăra celor care se consideră simpatizanţi ai opoziţiei, majoritatea (41%) crede că Liviu Dragnea poate fi făcut responsabil de criza instalată între politicieni şi societatea civilă, iar mai bine de un sfert (26%) dau vina pe alianţa PSD-ALDE pentru situaţia creată. În segmentul celor care se declară non-partizani drept vinovat este perceput tot Liviu Dragnea (24%), însă părerile sunt împărţite de această dată, pentru că pe poziţia secundă se situează Klaus Iohannis, cu 17 procente dintre respondenţi care îi atribuie răspunderea pentru problemele apărute.

    Un alt rezultat interesant care se remarcă este acela dat de răspunsurile la întrebarea „Dacă s-ar organiza alegeri anticipate în următoarea perioadă, cu ce partid credeţi că aţi vota?”, majoritatea respondenţilor (41%) declarându-se nehotărâţi în privinţa unei eventuale opţiuni politice. Potrivit sondajului ISSPOL, dacă ar acea loc alegeri anticipate, PSD ar fi preferat de 31% dintre români, PNL de 17%, iar USR de 7%.

    Pe baza întrebării „Cu cine aţi votat la alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016?” au fost identificate trei categorii de subiecţi: cei care au declarat că au votat cu PSD sau ALDE (35%), cei care au spus că au votat cu PNL sau USR (22%) şi cei care au răspuns că nu au votat sau nu au vrut să spună cu cine au votat (43%). 

    Citiţi articolul integral pe www.gandul.info

  • Unde-s mulţi, puterea creşte

    „De mic am fost fascinat de fostele CAP de coagulare a produţiei. Mergeam foarte des cu bunica la muncile din CAP şi îmi plăcea ce vedeam acolo: ordine, sistematizare şi eficienţă în productivitate”, povesteşte Tudor Man, cel care a iniţiat asocierea mai multor producători care au format Cooperativa Agricolă Horticolă Alba (CAHA). Aşa că ideea cooperativei a fost cumva „o revelaţie”, după cum o numeşte el; asocierea a apărut în urmă cu şase ani. Atunci, Man a considerat că fermierul român din vremurile actuale nu-şi poate valorifica eficient producţia decât dacă îşi uneşte forţele cu alţii. S-a documentat temeinic şi a aflat că valoarea agriculturii europene o fac cooperativele; s-a întrebat „de ce nu s-ar putea şi la noi?”

    Aşa a ajuns „să pună umărul” la înfiinţarea cooperativei din Alba, iar patru prieteni i-au venit în ajutor. Începuturile nu au fost simple, spune el, oamenii fiind destul de reticenţi la o astfel de idee, în primă fază. „Unii râdeau ironic, că vrem să refacem CAP, alţii pur şi simplu nu aveau încredere, nici nu voiau să se asocieze cu cineva. Alţii, după ce intrau, voiau să li se pună totul pe tavă, fără să ofere nimic”, povesteşte Tudor Man. Când vine vorba de capitalizare, cooperativa este IMM şi are acţionari care trebuie să „verse” părţi sociale, spune el, însă răspunsul multora era: „Să vedem mai întâi ce faceţi pentru noi şi apoi venim cu banii.”

    Odată cu apariţa Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013, ce oferea fonduri pentru asociaţii, situaţia s-a schimbat radical. Pentru a primi puncte în cadrul anumitor proiecte fermierii trebuia să facă dovada că sunt înscrişi într-o cooperativă, iar numărul celor care îşi doreau să facă parte din CAHA a crescut substanţial, ajungând la un moment dat la 170 de membri. Dorinţa lor de unitate nu a durat însă mult, povesteşte Man. „După ce s-au văzut cu sacii în căruţă, au uitat de cooperativă. Ce să mai vorbim de capitalizare pentru a face ceva împreună…”

    Fermierii nu au înţeles finalitatea proiectelor – realizarea unui „lanţ scurt alimentar”, să obţină produsele vegetale sau să crească animalele pe banii europeni, să integreze producţia prin cooperativă, iar în continuare să „câştige de două ori” – o dată prin preţul obţinut direct pe produsul vândut, iar apoi prin exerciţiului financiar anual, explică Tudor Man. Tot el adaugă că tocmai de aceea, foarte multe proiecte au eşuat sau nu şi-au atins scopul gândit în ghidurile PNDR. În prezent, gruparea are 44 de membri, iar taxa de aderare la cooperativă este de 1.000 de lei.

    Producătorii asociaţi sunt, cu precădere, din judeţul Alba; există şi parteneriate comerciale cu câţiva procesatori din judeţele vecine, dar şi din Maramureş şi Banat. Conform site-ului propriu, Cooperativa Agricolă Horticolă Alba este formată din legumicultori şi horticultori, ce administrează împreună peste 500 hectare de pământ cu un efectiv cuprins din peste 100 de capete de bovine, 100 de capete de porcine, peste 500 de ovine şi 100 de capre, culturile (porumb, floarea-soarelui, grâu, pepene galben, cartof, varză, mac, câpşuni, afine, ciuperci, roşii, castraveţi, ridichi, ceapă verde, gulii, brocoli, ţelină, morcov, fasole verde şi boabe, salată verde şi flori), fiind cultivate atât afară, cât şi în solarii (peste 50 de solarii aşezate pe o suprafaţă de peste patru hectare de pământ).

    La începutul anului 2016, adunarea generală a acţionarilor cooperativei din Alba a hotărât să mai facă un pas: au luat decizia de a deschide un magazin propriu. După mai multe dezbateri, proceduri birocratice şi o investiţie de circa 30.000 de lei, CAHA a inaugurat magazinul propriu, sub sigla Bunătăţuri româneşti, la final de an, în decembrie. Deschiderea spaţiului de vânzare, spune Man, s-a bucurat de o primire pozitivă, „chiar neaşteptată, din partea comunităţii locale. «De când aşteptăm aşa ceva!» a fost feedbackul clienţilor”. Deşi este la început, afacerea este populară pe Facebook, unde are săptămânal circa 60.000 de vizualizări. Nu au realizat încă o statistică asupra vizitelor clienţilor ce intră în magazin, prin urmare, argumentează Man, nu poate oferi detalii despre numărul celor care cumpără efectiv atunci când intră în magazin, dar precizează că „personalul abia face faţă”.

  • Unde-s mulţi, puterea creşte

    „De mic am fost fascinat de fostele CAP de coagulare a produţiei. Mergeam foarte des cu bunica la muncile din CAP şi îmi plăcea ce vedeam acolo: ordine, sistematizare şi eficienţă în productivitate”, povesteşte Tudor Man, cel care a iniţiat asocierea mai multor producători care au format Cooperativa Agricolă Horticolă Alba (CAHA). Aşa că ideea cooperativei a fost cumva „o revelaţie”, după cum o numeşte el; asocierea a apărut în urmă cu şase ani. Atunci, Man a considerat că fermierul român din vremurile actuale nu-şi poate valorifica eficient producţia decât dacă îşi uneşte forţele cu alţii. S-a documentat temeinic şi a aflat că valoarea agriculturii europene o fac cooperativele; s-a întrebat „de ce nu s-ar putea şi la noi?”

    Aşa a ajuns „să pună umărul” la înfiinţarea cooperativei din Alba, iar patru prieteni i-au venit în ajutor. Începuturile nu au fost simple, spune el, oamenii fiind destul de reticenţi la o astfel de idee, în primă fază. „Unii râdeau ironic, că vrem să refacem CAP, alţii pur şi simplu nu aveau încredere, nici nu voiau să se asocieze cu cineva. Alţii, după ce intrau, voiau să li se pună totul pe tavă, fără să ofere nimic”, povesteşte Tudor Man. Când vine vorba de capitalizare, cooperativa este IMM şi are acţionari care trebuie să „verse” părţi sociale, spune el, însă răspunsul multora era: „Să vedem mai întâi ce faceţi pentru noi şi apoi venim cu banii.”

    Odată cu apariţa Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013, ce oferea fonduri pentru asociaţii, situaţia s-a schimbat radical. Pentru a primi puncte în cadrul anumitor proiecte fermierii trebuia să facă dovada că sunt înscrişi într-o cooperativă, iar numărul celor care îşi doreau să facă parte din CAHA a crescut substanţial, ajungând la un moment dat la 170 de membri. Dorinţa lor de unitate nu a durat însă mult, povesteşte Man. „După ce s-au văzut cu sacii în căruţă, au uitat de cooperativă. Ce să mai vorbim de capitalizare pentru a face ceva împreună…”

    Fermierii nu au înţeles finalitatea proiectelor – realizarea unui „lanţ scurt alimentar”, să obţină produsele vegetale sau să crească animalele pe banii europeni, să integreze producţia prin cooperativă, iar în continuare să „câştige de două ori” – o dată prin preţul obţinut direct pe produsul vândut, iar apoi prin exerciţiului financiar anual, explică Tudor Man. Tot el adaugă că tocmai de aceea, foarte multe proiecte au eşuat sau nu şi-au atins scopul gândit în ghidurile PNDR. În prezent, gruparea are 44 de membri, iar taxa de aderare la cooperativă este de 1.000 de lei.

    Producătorii asociaţi sunt, cu precădere, din judeţul Alba; există şi parteneriate comerciale cu câţiva procesatori din judeţele vecine, dar şi din Maramureş şi Banat. Conform site-ului propriu, Cooperativa Agricolă Horticolă Alba este formată din legumicultori şi horticultori, ce administrează împreună peste 500 hectare de pământ cu un efectiv cuprins din peste 100 de capete de bovine, 100 de capete de porcine, peste 500 de ovine şi 100 de capre, culturile (porumb, floarea-soarelui, grâu, pepene galben, cartof, varză, mac, câpşuni, afine, ciuperci, roşii, castraveţi, ridichi, ceapă verde, gulii, brocoli, ţelină, morcov, fasole verde şi boabe, salată verde şi flori), fiind cultivate atât afară, cât şi în solarii (peste 50 de solarii aşezate pe o suprafaţă de peste patru hectare de pământ).

    La începutul anului 2016, adunarea generală a acţionarilor cooperativei din Alba a hotărât să mai facă un pas: au luat decizia de a deschide un magazin propriu. După mai multe dezbateri, proceduri birocratice şi o investiţie de circa 30.000 de lei, CAHA a inaugurat magazinul propriu, sub sigla Bunătăţuri româneşti, la final de an, în decembrie. Deschiderea spaţiului de vânzare, spune Man, s-a bucurat de o primire pozitivă, „chiar neaşteptată, din partea comunităţii locale. «De când aşteptăm aşa ceva!» a fost feedbackul clienţilor”. Deşi este la început, afacerea este populară pe Facebook, unde are săptămânal circa 60.000 de vizualizări. Nu au realizat încă o statistică asupra vizitelor clienţilor ce intră în magazin, prin urmare, argumentează Man, nu poate oferi detalii despre numărul celor care cumpără efectiv atunci când intră în magazin, dar precizează că „personalul abia face faţă”.

  • Prima ţară din lume care interzice Valentine’s Day. Care este motivul?

    Ieri, 13 februarie, Pakistan a devenit prima ţară care interzice această sărbătoare, verdictul fiind dat de Înalta Curte din Islamabad, iar legea va intra în vigoare imediat.

    Astfel este interzisă reclama fie ea electronică, tipărită care face referire la Valentine’s Day, dar şi comercializarea produselor asociate cu această sărbătoare (cupidoni, inimioare etc) sau sărbătorirea în spaţiul public.

    Decizia a fost luată deoarece sărbătoarea este considerată “amorală”, “vestică” şi nu face parte din cultura islamică.

    Această lege îi pune în dificultate pe oamenii de afaceri care se pregăteau să facă vânzări mari în această perioadă. Florăriile vând chiar de 10 ori mai mult pe 14 februarie faţă de o zi obişnuită.

    Mohammand Naveed, patronul unei florării, a declarat pentru CNN că a achiziţionat flori în formă de inimă în valoare de 2000 de dolari. “Dacă ne este interzisă vânzarea acestora atunci va fi un dezastru. Nu ne permitem aşa ceva”, a spus el.

     

  • Prima ţară din lume care interzice Valentine’s Day. Care este motivul?

    Ieri, 13 februarie, Pakistan a devenit prima ţară care interzice această sărbătoare, verdictul fiind dat de Înalta Curte din Islamabad, iar legea va intra în vigoare imediat.

    Astfel este interzisă reclama fie ea electronică, tipărită care face referire la Valentine’s Day, dar şi comercializarea produselor asociate cu această sărbătoare (cupidoni, inimioare etc) sau sărbătorirea în spaţiul public.

    Decizia a fost luată deoarece sărbătoarea este considerată “amorală”, “vestică” şi nu face parte din cultura islamică.

    Această lege îi pune în dificultate pe oamenii de afaceri care se pregăteau să facă vânzări mari în această perioadă. Florăriile vând chiar de 10 ori mai mult pe 14 februarie faţă de o zi obişnuită.

    Mohammand Naveed, patronul unei florării, a declarat pentru CNN că a achiziţionat flori în formă de inimă în valoare de 2000 de dolari. “Dacă ne este interzisă vânzarea acestora atunci va fi un dezastru. Nu ne permitem aşa ceva”, a spus el.

     

  • România, vinovată pentru Brexit. Declaraţia unui fost lider britanic sparge toate tiparele

    Nigel Farage, fostul lider al partidului britanic UKIP, a fost acuzat de rasism după ce a spus că României nu i-ar fi trebuit permis accesul în Uniunea Europeană niciodată, potrivit Mirror.co.uk.
     
    În timpul unei dezbateri în cadrului show-ului radio LBC, fostul lider al partidului UKIP s-a confruntat telefonic cu un ascultător care s-a simţit ofensat de comentariile lui.

     

  • De ce a pus ISIS recompensa de 1 milion de dolari pe capul acestei studente de 23 de ani

    Joanna, cu origini iraniane- kurde, s-a născut într-o tabără de refugiaţi din Ramadi, Irak, în urma primului război din Golf. Tânăra a tras prima dată cu arma la vârsta de nouă ani şi era o adolescentă când, în 2014, a renunţat la facultate şi a plecat din Copenhaga către Siria. „M-am simţit inspirată de lupta pentru drepturile femeilor, pentru democraţie; pentru valorile europene am şi studiat ca o daneză”, declara aceasta pe Facebook.  

    Aşadar, s-a alăturat revoltei în curs împotriva guvernului sirian. A luptat mai întâi împotriva regimului Assad  şi apoi împotriva ISIS. Luptele s-au dus în oraşul sirian Koban, la graniţa cu Turcia, în timp ce lupta cu unităţile de protecţie ale poporului kurzilor (YPG). A ajutat, de asemenea, la eliberarea fetelor Yazidi care au erau reţinute ca sclave sexuale în timp ce lupta alături de forţele Peshmerga din Irak .

    Acţiunile ei au intrat în atenţia autorităţilor daneze care i-au interzis să mai călătorească în regiune. De asemenea, a fost apoi închisă în Vestre Fængsel, cea mai mare închisoare Danemarca, când s-a fost descoperit că a încălct interdicţia de a călători în Qatar. Ulterior, a petrecut trei săptămâni după gratii şi de atunci are paşaportul confiscat. Ea crede că este văzută ca o teroristă în propria ei ţară şi trăieşte ascunzând-se continuu şi schimbându-şi locuinţa în mod constant. „Îmi pare rău că încalc legea, dar la momentul respectiv am considerat că nu am  de ales” , a spus ea. „Cei pentru care mi-am riscat viaţa mă privează acum de libertatea. Nu mă aşteptam să pierd aproape totul luptând pentru libertatea şi siguranţa noastră”, a adăugat tânăra. 

  • De ce a pus ISIS recompensa de 1 milion de dolari pe capul acestei studente de 23 de ani

    Joanna, cu origini iraniane- kurde, s-a născut într-o tabără de refugiaţi din Ramadi, Irak, în urma primului război din Golf. Tânăra a tras prima dată cu arma la vârsta de nouă ani şi era o adolescentă când, în 2014, a renunţat la facultate şi a plecat din Copenhaga către Siria. „M-am simţit inspirată de lupta pentru drepturile femeilor, pentru democraţie; pentru valorile europene am şi studiat ca o daneză”, declara aceasta pe Facebook.  

    Aşadar, s-a alăturat revoltei în curs împotriva guvernului sirian. A luptat mai întâi împotriva regimului Assad  şi apoi împotriva ISIS. Luptele s-au dus în oraşul sirian Koban, la graniţa cu Turcia, în timp ce lupta cu unităţile de protecţie ale poporului kurzilor (YPG). A ajutat, de asemenea, la eliberarea fetelor Yazidi care au erau reţinute ca sclave sexuale în timp ce lupta alături de forţele Peshmerga din Irak .

    Acţiunile ei au intrat în atenţia autorităţilor daneze care i-au interzis să mai călătorească în regiune. De asemenea, a fost apoi închisă în Vestre Fængsel, cea mai mare închisoare Danemarca, când s-a fost descoperit că a încălct interdicţia de a călători în Qatar. Ulterior, a petrecut trei săptămâni după gratii şi de atunci are paşaportul confiscat. Ea crede că este văzută ca o teroristă în propria ei ţară şi trăieşte ascunzând-se continuu şi schimbându-şi locuinţa în mod constant. „Îmi pare rău că încalc legea, dar la momentul respectiv am considerat că nu am  de ales” , a spus ea. „Cei pentru care mi-am riscat viaţa mă privează acum de libertatea. Nu mă aşteptam să pierd aproape totul luptând pentru libertatea şi siguranţa noastră”, a adăugat tânăra. 

  • Directorul general al BRD: Ce vedem acum sunt manifestări democratice, nu instabilitate politică

    Protestele din Piaţa Victoriei sunt manifestări democratice şi nu instabilitate politică, a declarat Francois Bloch, noul director general al BRD. Acesta a spus că este greu să separi persoana fizică de cea de reprezentant al unei corporaţii, referindu-se la Steven van Groningen, şeful Raiffeisen.

    “Este dificil să disociezi postura de persoana fizică de aceea de reprezentant al unei corporaţii. Este greu să te rupi”, a declarat joi Francois Bloch, noul director general al BRD. Acesta a răspuns astfel la o întrebare legată de prezenţa lui Steven van Groningen, CEO al Raiffeisen Bank, în Piaţa Victoriei, alături de manifestanţi.

    Francois Bloch a spus că “Ceea ce vedem acum sunt manifestări democratice şi nu vorbim despre instabilitate politică”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro