Romania este cea mai ieftina tara din Europa cand e vorba de
suma platita pentru cumpararea unui produs electrocasnic, sustine
Giuseppe Parma, CEO al Indesit Romania. Clientii de aici platesc in
medie 999 de lei pentru un frigider, o masina de spalat sau un
aragaz, spune el, spre deosebire de Turcia, spre exemplu, unde
pretul este aproape dublu. Motivul este simplu – oamenii nu au
bani, iar producatorii se orienteaza dupa piata, considera
Parma.
Anul trecut, piata romaneasca a bunurilor de folosinta
indelungata a scazut cu 42,6% fata de 2008, ajungand la 1,42
miliarde de euro, potrivit companiei de cercetare de piata GfK.
Piata electrocasnicelor mari a scazut cu 37%, la 334 mil. euro.
In acest context, anul trecut a adus si o schimbare a
comportamentului de cumparare si a preferintelor in materie de
articole electrocasnice. “Cei care au cumparat au facut-o anul
trecut strict din necesitate, nu din dorinta de a schimba un aparat
inca functional cu un altul mai modern sau de alta marca”, spune
Mioara Bolozan, directorul de marketing al Whirlpool Romania.
Bolozan spune ca in cazul aparaturii electrocasnice mari, studiile
facute de Whirlpool indica un ciclu de viata de 8-10 ani atat
pentru masini de spalat, cat si pentru aparate frigorifice, aceste
date fiind in general relevante pentru majoritatea populatiei
urbane. Monica Iavorschi, CEO al Arctic, adauga ca atunci cand un
produs electrocasnic inseamna o adevarata investitie pentru o
familie si multi au nevoie sa ia un credit ca sa cumpere un
frigider sau o masina de spalat, atunci oamenii sunt foarte putin
dispusi sa incerce branduri necunoscute si reticenti in a cauta si
a experimenta noutati, aparate cu functii complexe,
neobisnuite.
Studiul, realizat de catre J.D Power si Asociatii, se refera in
special la satisfactia consumatorilor legata de dispozitivele
wireless, scrie Yahoonews.com. Acesta arata ca persoanele ce
detin telefoane cu ecran tactil sunt in mod semnificativ mai
multumiti de dispozitivele pe care le poseda decat posesorii
telefoanelor cu tastatura. “Ecranele tactile sunt ideale pentru cei
care isi folosesc telefonul pentru divertisment”, a spus Kirk
Parsons, senior director a serviciului wireless J.D. Power si
Asociatii. In ce priveste smartphone-ul favorit, pe primul loc se
afla iPhone-ul Apple, ne mai arata studiul.
Vrem sa incepem anul cu prezentarea unui nou produs magic si
revolutionar”, declara in ianuarie Steve Jobs, CEO si cofondator al
Apple, cu ocazia lansarii iPad de la San Francisco. “Am cautat sa
facem ceva care sa se afle intre laptopuri si smartphone-uri.
Haideti sa vi-l arat!” Si a aratat ce-a vrut: ca iPad e foarte
subtire, ca poti naviga cu ea pe internet, ca ofera “cea mai buna
experienta web pe care ati avut-o vreodata”, ca iPad-ul este “mult
mai bun decat un telefon si mult mai bun decat un laptop”.
Multi au spus ca dispozitivul se va impune gratie functiei de
e-reader, cea mai discutata pana acum. Aceasta situeaza tableta lui
Steve Jobs in competitie directa cu Kindle, cititorul electronic
lansat de Amazon si cu cota cea mai mare de piata. De vreme ce
gratie iPad se pot citi, pe langa carti, si reviste si ziare, noul
dispozitiv a ajuns sa fie deja considerat un potential salvator al
companiilor de media, avand in vedere ca tot mai multi consumatori
de presa citesc online informatiile care-i intereseaza. “Consideram
ca am captat esenta citirii ziarului, o experienta care va deveni
superioara prin aceasta noua aplicatie”, sustine Martin Nisenholtz,
senior vicepresedinte pentru operatiuni digitale in cadrul New York
Times.
Una din aplicatiile pentru iPad poate afisa pe ecranul tabletei
articolele de ziar intr-un stil asemanator cu cel din ziarul
tiparit, are meniuri contextuale pentru ele si fisiere video
incluse la articole. Apple a lansat si magazinul de carti digitale
iBook Store, cu un milion de carti, de unde clientii pot descarca
orice doresc. In fine, cu o saptamana inainte de prezentarea
oficiala a tabletei, Gene Munster, analist al Piper Jaffray &
Co., prezicea ca dispozitivul va fi un competitor de temut nu numai
pentru celelalte e-readere, ci si pentru netbook-uri.
Pe langa functia de cititor electronic, iPad-ul Apple este un
dispozitiv bun si pentru jocuri. Din ianuarie incoace, producatorii
de jocuri sunt in competitie pentru a crea cat mai multe oferte
pentru tableta. “iPad va avea un impact puternic pe piata
consolelor de jocuri”, crede Asbjoem Soendergaard, fondatorul si
directorul executiv al Tactile Entertainment, apreciind ca tableta
ofera o “experienta uimitoare” pentru jocuri, mai ales datorita
ecranului mare, puterii de procesare si graficii bogate.
Astfel, 44% dintre consumatorii intervievati si 47% dintre
retailerii care au raspuns intrebarilor CE sunt de parere ca
bunurile de consum de pe piata sunt nesigure, procentaje apropiate
fiind intalnite doar in Grecia – 47% dintre consumatori, respectiv
38% dintre retaileri.
Veti auzi curand din nou de noi”. Este una dintre putinele
propozitii rostite la sfarsitul lunii iunie de catre Guy Maybud,
directorul general al Energy Holding, intr-un scurt interviu
telefonic cu BUSINESS Magazin. Maybud a fost cativa ani la rand
directorul general adjunct al furnizorului de energie si a trecut
in fruntea companiei in noiembrie 2008, dupa ce fostul director si
fondator al companiei, Enrique Ferrer, s-a retras din functie.
Energy Holding a incetat sa mai comunice oficial cu presa din urma
cu aproximativ doi ani, tacere motivata de oficialii companiei prin
articolele agresive din presa legate de “baietii destepti” si de
contractele de vanzare ieftina si preferentiala a energiei.
Comunicarile sporadice facute de companie in urma cu mai mult de
doi ani au fost legate de proiecte CSR sau de proiecte de
investitii, cum ar fi cel pentru centrala electrica de la Gorj.
Despre business-ul vanzarilor de electricitate, foarte putin. Cu
toate acestea, afacerile Energy Holding au fost efervescente in
ultimii ani: compania a fost vanduta, apoi si-a dezvoltat foarte
mult divizia balcanica, a pierdut importante contracte locale, s-a
restructurat, si-a schimbat conducerea, a pierdut sau a renuntat la
toata cota de piata acumulata in ultimii cinci ani si recent a
derulat o noua campanie de publicitate. Discreta, pe internet, dar
aplecata catre servicii – insistand practic pe ideea ca toti
furnizorii din piata vand energie, dar ca Energy Holding vinde un
serviciu energetic integrat. Roy Maybud a preluat de la Enrique
Ferrer o companie a carei forta in piata de profil a scazut
continuu in ultimul an, dupa pierderea celor mai importante
contracte, care au saltat in anii anteriori compania – cum ar fi
cele cu Petrom, Oltchim sau Alro – si a caror pierdere a dus la
scaderea considerabila a cotei de piata – de la varful de 19% din
2007 pana la 6% in 2008 si sub 1% in ianuarie 2009.
Scaderea sub 1% de la inceputul acestui an are la baza, conform
oficialilor companiei, pierderea acestor mari contracte, care a
avut loc progresiv de la sfarsitul lui 2007 pana la mijlocul lui
2008. Roy Maybud spune ca pierderea clientilor a fost un motiv de
scadere, iar celalalt motiv este legat, fara doar si poate, de
situatia economica generala: “Nu vreau sa fiu inca un manager care
spune non-sensuri despre criza, dar cred ca am intrat intr-un
vartej din care nimeni nu ne mai poate scoate decat rezolvarea
crizei in sine si reinceperea cresterii, despre care nimeni nu stie
cu adevarat cand se va intampla”. Desi foarte retinut in
declaratii, Roy Maybud este de parere ca momentul actual – atat din
punctul de vedere al companiei, cat si al evolutiei economice in
general – nu este propice pentru a face vreo predictie.
Cu toate acestea, la niciun an de la preluarea conducerii Energy
Holding, Maybud este relativ optimist: “Intr-adevar, am pierdut
niste clienti importanti, dar ne concentram pe clienti mai mici si
cred ca putem merge bine mai departe. Nu putem spune ca nu suntem
afectati de criza. Noi activam pe piata industriala, iar scaderea
industriei de 20-30% sau mai mult se simte direct proportional si
in afacerile companiei”. Scaderea afacerilor Energy Holding a
inceput inca din 2008: de la 344 de milioane de euro in 2007,
compania a ajuns anul trecut la o cifra de afaceri de 226 mil. euro
conform datelor Ministerului de Finante. Profitul postat de
companie a ajuns in 2008 la 24,5 milioane de euro, in crestere cu
525% fata de anul anterior, cand profitul net al Energy Holding a
fost de 3,9 milioane de euro.
Cresteri ale profitului au raportat si alti furnizori din energie,
precum Buzzman Industries sau Elcomex, de 76,6%, respectiv 100%.
Cresterea mult mai mare a profitului Energy Holding poate fi pusa
pe seama incasarii unor bonusuri din finalizarea unor contracte
importante sau pe seama vanzarii de energie catre alti furnizori,
la pretul pietei, pret care a fost in 2008 cu aproximativ 15% mai
mare pe bursa de energie fata de 2007. O alta explicatie ar putea
fi reducerea costurilor prin incheierea acestor mari contracte –
unele dintre acestea presupunand o logistica mai complexa.
Indicele increderii in economia Romaniei a scazut, in luna august, la 62,4, de la 65 in iulie, respectiv 101,3 in aceeasi perioada a anului trecut, se arata intr-un studiu al Directoragului General pentru Economie si Finante din cadrul Comisiei Europene (CE), care centralizeaza rezultatele sondajelor derulate de autoritatile europene in randul consumatorilor si investitorilor din cele 27 de state membre.
Componentele indicelui sunt increderea din industrie (cu o pondere de 40%), servicii (30%), constructii si retail (5% fiecare), precum si perceptia consumatorilor asupra situatiei economice, cu o pondere de 20%.
Economia romaneasca a primit astfel una dintre cele mai scazute "note" din UE, reiese din concluziile studiului, indicele increderii plasand Romania pe pozitia a 20-a intre statele membre.
Conform unui studiu Gallup, 52% dintre consumatorii romani se considera neinformati cu privire la drepturilelor, iar 45% dintre cei care au cumparat bunuri cu defecte sau au primit servicii de proasta calitate nu au facut nimic, a declarat luni Silvia Mihalcea, vicepresedintele Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) .
ANPC a lansat campania nationala de informare cu privire la drepturile consumatorilor, campanie finantata, cu 500.000 de euro, din fonduri PHARE. Campania se va desfasura pana in luna octombrie si consta in crearea a 42 de puncte de informare in toate judetele unde exista si Comisariate pentru Protectia Consumatorului, in pregatirea a 45 de specialisti in relatii publice ai ANPC, in instruirea cate unui reprezentant din randul asociatiilor non-guvernamentale de protectie a consumatorilor si in lansarea unei campanii media.
Scopul proiectului este formarea unui consumator avizat, informat si capabil sa faca alegeri in deplina cunostinta de cauza. Se urmareste rezolvarea reclamatiilor pe o cale cat mai putin costisitoare, prin arbitraj sau mediere.
Sondajul Gallup a fost realizat in luna aprilie pe un esantion national de 4.200 de persoane cu varsta de peste 18 ani.
Mersul saptamanal intr-un hipermarket, templu al comertului modern, a devenit un adevarat ritual, unde la placerea de a cumpara o gama foarte larga de produse, de la condimente la rasaduri de pomi, se adauga deseori placerea de a lua masa ori de a sta la o cafenea din magazin. “Hipermarketul are un festivism deosebit, acolo se socializeaza, se face un fel de de turism comercial”, e de parere Caius Crisan, directorul general al lantului de magazine cu discount Profi. Ce ofera, prin comparatie, magazinele cu discount in concurenta cu hipermarketurile ori supermarketurile?
Raspunsul lui Crisan e ca in Occident se remarca o crestere a vanzarilor in magazinele cu regim de discount, cele care practica un comert bazat pe produse cu pret mai scazut si de prima necesitate. Pe de o parte, oamenii au invatat sa fie mai atenti la felul cum isi administreaza banii pentru cumparaturi, inclusiv din cauza crizei financiare. Pe de alta parte, vesticii, mai practici, apreciaza eficienta cumparaturilor intr-un astfel de magazin, deoarece presupune mai putin timp cheltuit decat mersul la un hipermarket.
Pe sansa ca acest gen de pragmatism sa-i tenteze si pe cumparatorii romani se bazeaza si strategia discounterului Profi, care planuieste sa continue expansiunea cu cel putin 10 magazine pe an, ceea ce l-ar aduce la o suta de magazine pana in 2013. Sau poate chiar mai multe: “Prefer sa dau o cifra mai mica si sa deschidem mai multe decat invers”, spune Crisan. Nu sunt cam multe? In tot cazul, un astfel de plan nu difera mult de cele ale altor retele de magazine cu discount. Plus, spre exemplu, a ajuns saptamanile trecute la 63 de magazine si isi continua planul de expansiune in toate orasele cu peste 15.000 de locuitori, estimand deschiderea a 25 de magazine in fiecare an. Pe de alta parte, Profi nu tine seama neaparat de un numar minim de locuitori in orasele in care alege sa deschida un magazin. Crisan da ca exemplu orasul Buzias, cu doar 8 000 de locuitori, unde vanzarile au fost aproape de trei ori mai mari decat cele estimate initial. Reteaua condusa de Crisan, o franciza pentru Romania a grupului franco-belgian Louis Delhaize (din care face parte si lantul de hipermarketuri Cora), a deschis primul magazin la Timisoara in 2000, cand doar cateva lanturi internationale de comert venisera in Romania. “Am fost primii discounteri de pe aceasta piata”, spune Caius Crisan, punctand insa ca intre timp numarul de produse a crescut de la 1.000 la circa 3.500, iar organizarea magazinelor a evoluat. Desi magazinele de tip discount nu sunt cunoscute tocmai pentru estetica aranjamentelor, in multe cazuri produsele fiind puse direct pe paletii de marfa, directorul Profi afirma ca a facut unele modificari in organizarea magazinelor tocmai de dragul aspectului, cum ar fi sa mute sticlele cu bauturi racoritoare de la intrarea in magazin la iesire. “De obicei se urmeaza o ordine logica de cumparare, prin asezarea produselor mai grele la baza caruciorului si, prin urmare, la intrarea in magazin. Insa nu aratau bine, asa ca le-am mutat.”
Cu sediul central la Timisoara, Profi a intrat anul trecut si pe piata Capitalei, prin achizitia retelei Albinuta, care i-a sporit considerabil vanzarile. “In primul semestru al acestui an, fata de aceeasi perioada a anului trecut, cifra noastra de afaceri a crescut cu 100% si datorita achizitiei magazinelor Albinuta”, spune Crisan, care estimeaza pentru acest an vanzari de 135-140 de milioane de euro, fata de 90 de milioane anul trecut. In urmatoarele sase-sapte luni se va desfasura procesul de rebranding al tuturor celor noua magazine Albinuta, care va costa intre 1 si 2 milioane de euro. Intrebat despre alte posibile achizitii, directorul general al Profi nu a negat ca exista interes in acest sens, insa nu neaparat in Bucuresti, cat in restul tarii.
Fata de ceilalti operatori ai magazinelor de tip discount, Profi nu a pus accent pe un spatiu mai amplu de vanzare, ci pe cat mai multe produse. Astfel, un magazin Profi are o suprafata de vanzare de 700-750 de metri patrati, fiind, asadar, comparabil cu un magazin Penny Market sau Plus. Ca produse insa, in timp ce alte magazine de acelasi tip au, in medie, 1.000-1.500 de produse, Profi a atins pragul de 3.500, tinta lui Crisan fiind de a ajunge la 4.000 pana la sfarsitul lui 2008. La cealalta extrema se afla magazinele de tip discount de format mare, Penny XXL si Kaufland, cu 2.500, respectiv 6.500 de metri patrati suprafata medie de vanzare si, evident, o gama mult mai larga de produse. Mai concret, Crisan isi enunta planul de a introduce in magazine cate un raion de panificatie si unul de preparate culinare: “In Timisoara va fi magazinul pilot, iar daca totul merge asa cum vrem, vom extinde proiectul la 20 de magazine pana la sfarsitul anului viitor”. Cele doua raioane suplimentare, care presupun o investitie cumulata de aproximativ 150.000 de euro pentru fiecare magazin, ar fi un mijloc de atragere a unui numar mai mare de clienti pentru discounter. Pana acum, doar hipermarketurile si unele supermarketuri au oferit astfel de servicii, in timp ce discounterii au preferat sa nu intre pe acest segment.
Desi la sfarsitul anului trecut existau aproape 170 de magazine de discount in Romania, ponderea acestui tip de comert ramane destul de scazuta. Astfel, potrivit unui studiu realizat de compania de cercetare de piata Planet Retail, in 2007 discounterii insumau doar 2,5% din cele 38% detinute de comertul modern in Romania, o pondere semnificativ mai mica decat cea a hipermarketurilor (10,3%), urmand sa ajunga insa la 4,7% pana in 2013. Un studiu al MEMRB, prezentat in primavara acestui an, cu prilejul unui summit pe teme de retail, releva ca din cele patru tipuri de comert modern, de departe, cea mai mare rata de crestere o au hipermarketurile, alaturi de care erau nominalizati si discounterii. Pe de alta parte, discounterii se arata reticenti in a-si da cu parere despre ponderea acestui tip de comert. Directorul Profi afirma ca nu vrea sa se hazardeze in a da estimari, in timp ce reprezentantii Plus au aproximat pentru acest an o pondere de 6-7%.
Cu toate acestea, hipermarketurile nu reprezinta intotdeauna o amenintare pentru magazinele de tip discount: “Vecinatatea unui hipermarket poate sa creasca vanzarile unui discounter”, afirma Caius Crisan, explicand cum, atunci cand a aparut un hipermarket in vecinatatea unui magazin Profi, vanzarile fie au scazut in primul an cu 20-25% pentru a reveni apoi la normal, fie au crescut. De ce? E simplu, spune el: daca un hipermarket este prea aglomerat si cumparatorul nu dispune de suficient timp, poate alege sa mearga la magazinul cu preturi mai mici de alaturi. Asa incat, revenind la pasiunea cumparatorilor pentru hipermarketuri, aceasta nu va disparea, crede Crisan, insa vor fi luate in calcul mai mult si alternativele: “Romania nu face exceptie fata de ce se intampla in alte tari. Vom merge o data pe saptamana la hipermarket si mai des la discounteri”.
Vinerea trecuta, in jurul pranzului, prin fata magazinului Unirea din Bucuresti au trecut intr-un interval de cinci minute in jur de 14 persoane ce purtau casti. O jumatate de ora mai tarziu, in primul vagon al metroului care se indrepta spre Dristor, noua persoane din 30 calatoreau ascultand muzica in casti. “Este o modalitate de a ne deconecta de restul lumii, de a trai muzica care ne place, fara sa ii deranjam pe ceilalti”, spune Aurelia Moraru, psiholog. “Si o cale de a ne rupe de stresul si de zgomotul de fond din Bucuresti, un mod de a ne autoproteja si de a ne relaxa.”
Muzica din casti provine fie de la telefoanele mobile dotate cu player muzical sau radio FM, fie de la MP3 playere, doua categorii de produse care intra in competitie din acest punct de vedere. “Este destul de dificil de estimat care ar fi impactul noilor generatii de telefoane cu player asupra pietei de MP3 playere, avand in vedere accesibilitatea acestora, atat din punctul de vedere al diversitatii, cat si al pretului”, considera Daciana Tulpan, director de marketing la Philips. “Consumatorii s-au acomodat foarte bine cu acest produs. Ramane insa de vazut daca sunt dispusi sa renunte la player in schimbul telefonului mobil cu o asemenea functie.”
In opinia lui Catalin Boaru, director de marketing la IRIS (Integrated Romanian Information Systems), distribuitor unic al Apple in Romania, consumatorul tinde sa-si indrepte atentia din ce in ce mai mult catre dispozitive mobile, care ii permit sa asculte muzica, sa navigheze pe internet, dar in acelasi timp sa le foloseasca si ca terminal GSM. Acestea sunt de fapt motivele pentru care Apple a lansat iPhone, un echipament care inglobeaza toate aceste trasaturi ca niciun alt aparat existent in momentul de fata. Pentru muzica insa, din gama Apple sunt mult mai populare playerele iPod, considerate produse premium, pe de-o parte prin design si functionalitate, iar pe de alta parte prin pretul mai ridicat comparativ cu cel al majoritatii playerelor din magazine.
In Romania, spre exemplu, din totalul vanzarilor Apple, aproximativ 60% provin din comertul cu iPod-uri, iar la nivel mondial, 49% dintre utilizatorii de MP3 playere detin cel putin un iPod, potrivit unui studiu efectuat de compania americana de cercetare de piata In-Stat.
Atunci cand isi iau un player, consumatorii acorda o atentie deosebita functiilor acestora, principalele caracteristici cautate fiind calitatea cat mai buna a sunetului, fiabilitatea si durata de viata a bateriei, capacitatea de stocare, functia de reportofon si conectivitatea Bluetooth. “Cu toate acestea, de obicei se vinde in primul rand marca unui astfel de produs, consumatorii punand accent foarte mare pe reputatia brandului”, apreciaza Viorel Balanoiu, partener al OneStop.ro. “In lista prioritatilor urmeaza functiile playerului, pretul si designul, care trebuie sa fie original.” Balanoiu sustine in principal faptul ca oamenii sunt din ce in ce mai interesati de brand, vor gadget-uri complexe cu design original si cauta capacitati de redare foto, video, radio sau functii de reportofon, la preturi cat mai mici.
Dupa Catalin Boaru de la IRIS, “brandul este un criteriu definitoriu in alegerea unui MP3 player; din acest punct de vedere, iPod-urile de la Apple sunt deja un fel de emblema in industrie. Mai mult, exista destui cumparatori care afirma ca au cumparat un iPod chiar daca playerul pe care-l detin este alta marca, ceea ce denota cu adevarat notorietatea brandului si dorinta consumatorilor de a se asocia cu acesta”.
Pretul constituie de asemenea unul dintre factorii determinanti pentru achizitionarea unui MP3 player. In Romania, pretul mediu al unui MP3 player este de aproximativ 42 de euro, mult mai mic in comparatie cu nivelul din SUA, unde pretul mediu este de 62 de euro. Costul unui MP3 player difera de la o marca la alta, principalele motive fiind capacitatea de stocare a aparatului si functiile incorporate.
Insa indiferent de marca si de pret, vanzarile de playere sunt in continua crestere. In SUA, in 2007, piata MP3 playerelor a fost undeva in jur de 155 de milioane de unitati si se asteapta ca pana in 2010 sa creasca de patru ori, pana in jurul a 425 de milioane de unitati, in timp ce numarul de posesori se va dubla, conform unui studiu realizat de compania de cercetare de piata Bridge Ratings. In ce priveste cresterea medie anuala a pietei romanesti de playere, in ultimii ani se poate vorbi aproape de o dublare de la an la an din punct de vedere cantitativ, in timp ce din punctul de vedere al castigurilor, piata playerelor este asteptata sa creasca anul acesta cu peste 1,5 milioane de euro in 2008 comparativ cu anul trecut, cand s-au inregistrat vanzari de 7 mil. euro, conform estimarilor lui Viorel Balanoiu.
Nu toate companiile sunt de acord cu studiul OneStop. Spre exemplu, cei de la Samsung estimeaza ca anul acesta se vor vinde in Romania 350.000 de bucati, mai multe cu 75% fata de 2007, cand s-au vandut 200.000 de playere, in timp ce reprezentantii PCFun sustin ca cererea se afla intr-un usor regres, insa spera ca lucrurile se vor redresa in cea de-a doua jumatate a anului. Theodor Dimanche, product manager la eMag, sustine ca anul trecut s-au vandut, la nivelul companiei, aproximativ 7.500 de MP3 playere si ca anul acesta se asteapta o cifra aproape dubla – 14.000.
Daca vorbim de un profil al consumatorului, atat la scara mondiala, cat si la nivelul Romaniei, aceia care folosesc MP3 playerele sunt in principal tineri, care au o viata activa sau sunt impatimiti ai gadgeturilor. Conform studiilor internationale, aproximativ 70% dintre consumatorii cu varsta cuprinsa intre 12 si 17 ani detin un player portabil. “Consumatorul de MP3 playere isi petrece foarte mult timp in discutii in comunitati sau pe messenger. De altfel, cei mai multi isi creeaza playlist-urile cu melodii prin interactiunea in cadrul acestor comunitati, facand schimb cu prietenii”, observa Madalin Durca, director de marketing la PCFun. “Cei mai multi sunt tineri, fara venituri foarte mari, de unde ar putea fi desprinsa probabil si concluzia ca pretul platit pentru playere este mai jos decat media pietei.”
Un alt punct de vedere il au cei de la OneStop, care sustin ca in ziua de azi este o moda ca majoritatea tinerilor din companiile multinationale, cu o slujba unde lucreaza mult la calculator, sa asculte muzica la un aparat portabil. “Deci, ca sa rezumam, as defini consumatorul de MP3 playere ca fiind o persoana tanara, activa, cu atractie catre gadgeturi, cu un venit mediu sau chiar fara venit (vorbim aici de copii, elevi si studenti), care beneficiaza de veniturile parintilor”, afirma Viorel Balanoiu.
“La un moment dat, si in Romania se va ajunge la o impartire mai echitabila a pietei intre retailerii care prefera investitia directa si cei care vin prin franciza”, prevede Alexander Zeciu, director general al reprezentantei companiei poloneze LPP, care a deschis in Baneasa Shopping City primul magazin propriu din tara, cu brandul Reserved.
Statisticile consultantilor de la CHR Consulting arata ca in prezent piata de moda este dominata de francize, 175 de afaceri fiind inchiriate, insa tendinta este pe cale sa se modifice. De anul trecut opereaza magazine proprii in tara comerciantii germani Deichmann, New Yorker si Takko, iar deschiderea mall-ului din nordul Capitalei, de anul acesta, corespunde si cu intrarea directa in Romania a unor lanturi internationale de fashion – Peek & Cloppenburg, Leder & Schuh, cu marca Humanic, si Baltika din Estonia.
Totodata, si-au schimbat radical strategia privind Romania si spaniolii de la Inditex, care cunosteau bine piata, dupa ce in 2004 au acordat doua francize, Zara si Pull and Bear, companiei Azali Trading, care apartine grupului de retail libanez Azadea Group. “Ne-am convins de potentialul pietei si am decis sa urmam calea noastra traditionala de extindere, ceea ce inseamna control direct asupra propriilor magazine”, motiveaza pentru BUSINESS Magazin Raul Estradera din cadrul departamentului de comunicare al Inditex de ce compania a decis sa preia integral managementul pentru Romania.
In jumatate de an, Inditex a ajuns la o retea de 19 magazine in Bucuresti, Cluj si Constanta, dintre care cate patru magazine Zara si Pull and Bear, cate trei magazine pentru brandurile Bershka, Stradivarius si Oysho si cate un magazin pentru Zara Home si Massimo Dutti. Iar la sfarsitul anului in curs, reteaua va numara cu cinci in plus; pe langa Zara – cel mai mare lant de magazine din portofoliul sau – Inditex duce si in Iulius Mall din Iasi patru marci (Pull and Bear, Bershka, Stradivarius si Oysho), pentru care a inchiriat o suprafata de peste 3.200 de metri patrati. Ritmul alert de extindere nu se opreste aici, in prima jumatate din 2009 fiind planificate sa fie deschise alte cinci magazine (Zara, Bershka, Pull and Bear, Oysho si Stradivarius) in Iulius Mall din Timisoara, unde retailerul spaniol va ocupa peste 3.000 mp in extensia centrului comercial la care se lucreaza in prezent.
Cazul Inditex nu este singular; dupa ce a vandut in Romania timp de opt ani prin intermediul distribuitorului local Mexxem din Cluj-Napoca, Puma, unul dintre cei mai mari trei comercianti de articole sportive din lume, si-a facut tot anul acesta intrarea directa in tara. Operatiunile Puma Sports Romania au debutat luna trecuta, odata cu deschiderea primului magazin propriu, la Constanta, in City Park Mall. “Reteaua va creste cu patru noi magazine pana in 2010”, spune Stefan Pesendorfer, directorul regional pentru Europa de Est, Orientul Mijlociu si Africa.
De ce au ocolit pana acum marile firme piata romaneasca? “Nu aveau unde sa vina. Faptul ca s-au creat spatii potrivite de inchiriat a dus Romania in topul destinatiilor favorite, dintre toate tarile est-europene”, sustine Alexander Zeciu, explicand de ce LPP a inceput abia acum o extindere agresiva in tara, desi a avut in vedere sa intre pe piata inca din 2006. In amenajarea celor 1.260 de metri patrati, inchiriati pe doua niveluri in mall-ul din Baneasa, LPP a investit 1,8 milioane de euro. Luna trecuta, la Braila, compania poloneza a mai deschis inca doua magazine: un Reserved (500) si primul magazin Cropptown (300 mp), urmand ca pana la sfarsitul anului in curs reteaua sa ajunga la sase spatii de vanzare. In total, in urmatorii doi ani, LPP va investi peste sapte milioane de euro in 40 de magazine in tara cu trei branduri din portofoliu, Reserved, Cropptown si Esotiq.
Intr-adevar, Romania a devenit o piata mai accesibila si datorita cresterii numarului de proiecte de mall-uri anuntate. Un studiu al companiei de consultanta imobiliara Cushman & Wakefield Activ Consulting estimeaza ca stocul actual de spatii de 910.000 mp se va tripla intr-un an, pana la 1,8 milioane mp de inchiriat. Romania ocupa deja a patra pozitie in Europa in functie de stocul de centre comerciale noi anuntate pentru 2008-2009, fiind devansata doar de Rusia (3,2 milioane mp de proiecte noi), Ucraina (2,8 milioane mp) si Spania (1,98 milioane mp). In urma Romaniei raman vecini precum Polonia, Bulgaria, Cehia sau Ungaria.
Concret, in Romania exista in prezent aproape 41 mp de centre comerciale la mia de locuitori, iar pentru ianuarie 2010, estimarile Cushman & Wakefield indica 127 de mp, ceea ce inseamna ca vor fi disponibili peste 86 de mp de centre comerciale noi la mia de locuitori. Spre comparatie, media din Uniunea Europeana este de peste 195 mp la mia de locuitori. Cehia, de exemplu, are deja 158,5 mp la mia de locuitori, Polonia – 142 mp, iar Ungaria -120 mp.
