BusinessMagazin

Tag: consum

  • Este OFICIAL: acciza la combustibil va creşte cu 0,32 lei pe litru, în două etape

    ”Termenele pe care l-am stabilit sunt 15 septembrie, dată la care va fi o creştere cu 0,16 lei pe litru pentru toate cele trei categorii de combustibil – benzină cu plumb, fără plumb şi motorină – şi data de 1 octombrie la care va creşte cu încă 0,16 lei pe litru pentru cele trei categorii”, a declarat Ionuţ Mişa.

    Ministrul de Finanţe a precizat că majorarea se face etapizat pentru a nu genera creşterea preţului la pompă şi scăderea consumului. ”Această măsură pe produce în etape pentru a nu crea un şoc la nivelul consumului, şoc care poate genera creşteri de preţ, automat scade consumul şi poate afecta bugetul de stat prin încasări mai mici”, a explicat Ionuţ Mişa

  • Este OFICIAL: acciza la combustibil va creşte cu 0,32 lei pe litru, în două etape

    ”Termenele pe care l-am stabilit sunt 15 septembrie, dată la care va fi o creştere cu 0,16 lei pe litru pentru toate cele trei categorii de combustibil – benzină cu plumb, fără plumb şi motorină – şi data de 1 octombrie la care va creşte cu încă 0,16 lei pe litru pentru cele trei categorii”, a declarat Ionuţ Mişa.

    Ministrul de Finanţe a precizat că majorarea se face etapizat pentru a nu genera creşterea preţului la pompă şi scăderea consumului. ”Această măsură pe produce în etape pentru a nu crea un şoc la nivelul consumului, şoc care poate genera creşteri de preţ, automat scade consumul şi poate afecta bugetul de stat prin încasări mai mici”, a explicat Ionuţ Mişa

  • ”Tigrul Europei“ se împiedică în ruinele infrastructurii

    Creşterea economică anualizată de 5,7% consemnată în trimestrul al doilea consolidează poziţia României de ”Tigru al Europei“, fiind de departe cea mai puternică din blocul comunitar. La fel şi performanţele – statistice – din primul semestru.

    Majoritatea sectoarelor economice au avut creşteri de două cifre, ca în anii de boom 2007-2008, în primul semestru din acest an, cele mai puternice avansuri fiind consemnate la construcţiile rezidenţiale (+61%), înmatriculările auto (+54,4%) şi comerţul online (+29,1%).

    Salariul real a crescut cu 13,6%, pe fondul unei evoluţii deocamdată suportabile a preţurilor (+0,9% pe medie), dar şi al unui deficit tot mai acut de forţă de muncă, iar afacerile companiilor au crescut cu peste 10% în toate domeniile care participă la formarea Produsului Intern Brut.

    Aceste plusuri au generat resurse pentru ca românii – populaţie şi firme – să ridice din nou cotele cererii la maxime istorice. Industria a început să ”prindă“ această cerere, astfel că producţiile au crescut cu 8% pe medie şi cu peste 10% în ramurile în care se fabrică bunuri de larg consum şi de folosinţă îndelungată, fenomen nemaiîntâlnit în anii postcriză, timp în care comenzile pentru producţiile viitoare au avansat şi ele cu peste 11%. Iar unde se dezvoltă industria se dezvoltă şi serviciile (+11% la cele prestate populaţiei, respectiv +13,3% la cele prestate întreprinderilor), dar şi transporturile (+13,8%).

    Cu toate aceste creşteri, economia internă n-a reuşit să ţină pasul cu nevoile de consum, ca dovadă că importurile per ansamblu au crescut cu 12,4% în primul semestru, la 36,7 miliarde de euro, importurile de alimente atingând un nou record istoric de 3,2 miliarde de euro.

    Toate aceste statistici au mai fost întâlnite (unele, chiar în măsuri mai mici) în anii 2007-2008, când economia creştea cu peste 7%. Care e diferenţa faţă de acea perioadă, de ce nu avem şi acum creştere economică de peste 7%? |n primul rând pentru că, pe atunci, la creşterea Produsului Intern Brut contribuiau şi investiţiile, lucru care se reflecta în formarea brută de capital şi în atragerea de capitaluri străine, dar mai ales în construcţii. Acum, în primul semestru din 2017, avem o scădere cu 19% la investiţiile publice (arată datele privind execuţia bugetului de stat la şase luni, raportate de Ministerul Finanţelor) şi o scădere cu 13,4% a investiţiilor străine (arată datele Băncii Naţionale). Dar mai ales în construcţii avem o scădere, de 7,2% per ansamblu şi de – atenţie – 26,6% la lucrările inginereşti. Adică la lucrările de infrastructură.

    De menţionat că, în premieră istorică, banii trimişi acasă de românii (persoane fizice) plecaţi la muncă în străinătate au fost mai puţini decât banii alocaţi de firme, ca investiţii străine. |n al doilea rând, balanţa importuri/exporturi (numită ”export net“ în termenii statisticilor privind PIB-ul) este negativă şi se adânceşte tot mai mult în teritoriul minusurilor. |n primul semestru din acest an, când importurile au crescut cu 12,4%, exporturile au avansat doar cu 9,6%, lucru care frânează serios creşterea mediei generale a economiei.

    Deocamdată, INS nu a raportat şi evoluţia detaliată pe ramuri a Produsului Intern Brut, astfel că nu avem date despre mersul agriculturii. Dar dacă ne ghidăm după mersul sectoarelor profilate pe produse agroalimentare, le putem da dreptate specialiştilor care spun că 2017 este unul dintre cei mai buni ani agricoli de după Revoluţie, însă putem anticipa că acest lucru nu va contribui substanţial la creşterea PIB: producţia industriei alimentare a stagnat (+0,5%), iar comerţul angro al produselor agricole brute a scăzut cu 6,4%.

    Creşterile de 3,5% la comerţul alimentar cu amănuntul şi de 7,9% la cel cu ridicata au fost susţinute mai mult de importuri, pentru că – după cum se ştie deja prea bine în rândurile specialiştilor – România se hrăneşte mai mult din import în prima parte a anului, respectiv din producţia autohtonă în a doua parte a anului. Se întâmplă aşa pentru că nu dispunem de capacităţi suficiente de depozitare şi conservare sau, cu alte cuvinte, stăm prost şi la infrastructura agricolă.

    Stăm prost la aproape toate categoriile de infrastructură (mai puţin la cea informatică, unde ne numărăm chiar printre campionii mondiali) şi reducem investiţiile exact acolo şi atunci când e mai mare necesitatea, astfel că este chiar surprinzătoare creşterea economică de 5,8% în aceste condiţii precare. Nu e surprinzător, în schimb, că ”Tigrul Europei“, în loc să salte cu peste 7% ca în anii săi de glorie, avansează timid, cu mai puţin de 6%, împiedicându-se în ruinele infrastructurii.

  • Managerul responsabil de toate produsele din benzinăriile Rompetrol

    Din 2015, echipa dedicată dezvoltării zonei de magazine din cadrul staţiilor Rompetrol a ajuns la 13 angajaţi, specialişti pe fiecare din grupele mari de produse din portfoliul companiei.

    Carmen Pârlog a absolvit în 2006 Facultatea de Economie şi Politici Economice în cadrul UE, la Universitatea Româno-Americană din Bucureşti. În acelaşi an şi-a început cariera la Rompetrol Downstream, iniţial ca junior buyer, de unde a evoluat până în funcţia sa actuală, în care a fost promovată în 2015. Ea spune că momentul cel mai dificil de până acum din activitatea sa profesională se leagă şi de cea mai mare satisfacţie: odată cu schimbarea conceptului de magazin şi a modernizării staţiilor din perioada 2014-2015, s-a născut şi provocarea de a defini un nou layout, gama de produse, standarde de expunere şi servire, atât pentru zona de magazin, cât şi pentru zona de gastro. „A fost un proces complex, care a implicat schimbări majore atât în maniera de abordare a portofoliului, dar mai ales în definirea unui sistem de aliniere a proceselor şi procedurilor de lucru care să permită implementarea şi uniformizarea acestora la nivel întregii reţele Rompetrol.” Spune că rezultatele au fost pe măsura efortului, pentru că după mai bine de un an şi jumătate de construcţie şi îmbunătăţire continuă, creşterea constantă a vânzărilor a confirmat succesul acestui proiect. „În această perioadă, s-au înregistrat evoluţii pozitive atât în zona de magazin, cât şi în partea de gastro – unde prin diversificarea şi calitatea oferită s-a observat o creştere semnificativă a numărului de clienţi şi a valorii per tranzacţie.”

    CARMEN PÂRLOG

    33 DE ANI

    SHOP MANAGER, ROMPETROL DOWNSTREAM

    CIFRĂ DE AFACERI (BRUTĂ) 2015: 2,052 MLD. DOLARI   /   CIFRĂ DE AFACERI (BRUTĂ) 2016: 1,99 MLD. DOLARI

    PIERDERE NETĂ: 27,4 MIL. DOLARI   /   PROFIT NET (2016): 18,9 MIL. DOLARI*

    NUMĂR DE ANGAJAŢI (2016): 748

    *INFORMAŢIILE PREZENTATE SUNT ÎN CONFORMITATE CU STANDARDELE INTERNAŢIONALE DE CONTABILITATE IFRS ŞI SUNT PREZENTATE ÎN DOLARI

     

    Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 12-a ediţie.

     

  • La 35 de ani, are un rol important în menţinerea poziţiei de lider de piaţă a uneia dintre cele mai mari companii din România

    De asemenea, este responsabil de elaborarea şi armonizarea, la nivel tactic, a operaţiunilor de retail ale OMV şi Petrom în România, Bulgaria, Serbia şi Moldova, asigurând şi consolidând prin acestea poziţionările pe piaţă ale celor două mărci din portofoliul companiei. Echipa pe care o coordonează are 83 de membri – dintre care 62 îşi desfăşoară activitatea în sediu, iar 21, pe teren.

    Nicolaescu a absolvit Facultatea de Comerţ şi Turism a Academiei de Studii Economice din Bucureşti (2000-2004) şi şi-a început cariera încă din perioada facultăţii, ca junior accountant şi trezorier la OMV România Mineraloel (2001-2004). Apoi, a evoluat treptat în cadrul companiei trecând prin funcţii precum area sales retail manager (2004-2006), sales manager retail (2007-2010), şef al vânzărilor de retail la OMV – Petrom V, iar în 2013, şef al vânzărilor operaţionale din cadrul OMV Petrom. În funcţia actuală a fost numit în 2013. „În acest moment, sunt foarte entuziasmat de rolul meu în compania în care mă aflu şi nu aş dori să schimb nimic. Totuşi, dacă m-aş gândi la o schimbare, aş încerca o nouă oportunitate într-o companie de stat, pe care să o restructurez şi să reuşesc să o fac profitabilă”, spune el referindu-se la viitorul parcursului său profesional. Nu exclude nicio implicare antreprenorială: „Cred că singura direcţie de business pe care aş alege-o ar fi lansarea propriului restaurant care să obţină stele Michelin, având în vedere pasiunea mea pentru gastronomie.”

    ADRIAN NICOLAESCU

    35 DE ANI

    SENIOR HEAD OF RETAIL MANAGEMENT ROMÂNIA PETROM, OMV PETROM

    VÂNZĂRI ÎN 2016: 16,247 MLD. LEI   /   VÂNZĂRI ÎN 2015: 16,145 MLD. LEI

    PROFIT NET ÎN 2016: 1,038 MLD. LEI   /   PROFIT NET ÎN 2015: 690 MIL. LEI

    NUMĂR DE ANGAJAŢI 2016: 14.769

     

    Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 12-a ediţie.

     

  • Segway lansează două trotinete electrice

    Trotineta ES1 poate atinge o viteză maximă de 20 km/h şi are o autonomie de aproximativ 25 km *. Este dotat cu afişaj digital LED, sistem de frânare ABS şi viteză de croazieră.

    Modelul ES2 poate atinge o viteză maximă de aproximativ 25 km/h şi are autonomie maximă de până la 25 km şi are un sistem de amortizare a şocurilor.

    De asemenea există opţiunea de a adăuga oricăreia dintre trotinete, o a doua baterie. Acest lucru creşte autonomia până la 45 km* şi permite utilizatorilor de ES2 să atingă viteze de până la 30 km/h, să călătorească pe distanţe mai mari şi să abordeze pante mai abrupte. Ninebot by Segway KickScooters vor fi disponibile în Q4 2017. Preţurile modelelor vor fi anunţate tot în aceeaşi perioadă.

    “Suntem încântaţi să ne adresăm, cu produsele noastre KickScooters, unui segment de piaţă aflat în creştere rapidă şi să lansăm aceste noi produse la IFA  Europe, unul dintre cele mai importante târguri de produse electronice de consum” a declarat Richard van Santen, Vice Preşedite de Vânzări şi Marketing, Segway Europe B.V. “
     

  • Care este cel mai mare regret al lui Bill Gates, cel mai bogat om în viaţă

    Întrebat care este cel mai mare regret din viaţa sa, Bill Gates a răspuns: “Mă simt destul de prost că nu ştiu nicio limbă străină”, a răspuns Bill Gates.

    “Am învăţat latina şi greaca în liceu şi am luat note de zece şi cred că îmi ajută vocabularul, dar îmi doresc să ştiu franceză sau arabă sau chineză. Sper în continuare să am timp ca să studiez una dintre ele – probabil franceza pentru că e cea mai uşoară. Am folosit Duolingo (n.r.: aplicaţie pentru telefon şi PC cu jocuri educative pentru învăţarea de limbi străine) pentru un timp dar nu m-am ţinut. Mark Zuckerberg a învăţat în mod uimitor mandarina şi a făcut o sesiune de întrebări şi răspunsuri cu studenţi chinezi – incredibil” , scrie realitatea.net

  • Ce recomandări are Ministerul Sănătăţii pentru zilele de caniculă

    “În perioadele de caniculă este recomandat consumul zilnic de lichide (între 1,5 – 2 litri de lichide), fără a aştepta să apară senzaţia de sete. Este necesar un pahar de apă (sau echivalentul acestuia) la fiecare 15 – 20 de minute. Medicii ne sfătuiesc să consumăm în fiecare zi cât mai multe fructe şi legume proaspete (pepene galben, roşu, prune, castraveţi, roşii) deoarece acestea conţin o mare cantitate de apă. O doză de iaurt produce aceeaşi hidratare ca şi un pahar de apă”, transmite ministerul.

    De asemenea, ne este recomandat să nu consumăm alcool pentru că deshidrateaza organismul dar şi evitarea băuturilor cu conţinut ridicat de cofeina (cafea, ceai, cola) sau de zahăr (sucuri racoritoare carbogazoase) deoarece acestea sunt diuretice.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Utilizatorul mediu de telefonie mobilă consumă lunar 756 MB trafic de internet mobil

    Datele indică o creştere cu peste 50% a consumului de internet pe mobil şi o uşoară scădere a numărului de minute şi SMS-uri lunare consumate de utilizatorul mediu de telefonie mobilă, care vorbeşte lunar cu 7 minute mai puţin şi trimite cu 8 SMS-uri mai puţin faţă de intervalul precedent de raportare.

    Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) a actualizat pe site-ul www.veritel.ro – aplicaţia de comparare a ofertelor telecom – valorile de consum care configurează profilul utilizatorului ocazional, mediu şi intensiv de servicii de telefonie mobilă şi internet pe mobil din România, pe baza celor mai recente date statistice prelucrate de Autoritate.

    Potrivit www.veritel.ro, utilizatorul mediu de telefonie fixă vorbeşte în fiecare lună 35 de minute în reţea şi 26 de minute în afara reţelei.

  • Ce recomandări are Ministerul Sănătăţii pentru zilele de caniculă

    “În perioadele de caniculă este recomandat consumul zilnic de lichide (între 1,5 – 2 litri de lichide), fără a aştepta să apară senzaţia de sete. Este necesar un pahar de apă (sau echivalentul acestuia) la fiecare 15 – 20 de minute. Medicii ne sfătuiesc să consumăm în fiecare zi cât mai multe fructe şi legume proaspete (pepene galben, roşu, prune, castraveţi, roşii) deoarece acestea conţin o mare cantitate de apă. O doză de iaurt produce aceeaşi hidratare ca şi un pahar de apă”, transmite ministerul.

    De asemenea, ne este recomandat să nu consumăm alcool pentru că deshidrateaza organismul dar şi evitarea băuturilor cu conţinut ridicat de cofeina (cafea, ceai, cola) sau de zahăr (sucuri racoritoare carbogazoase) deoarece acestea sunt diuretice.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro