Sedinta speciala de guvern dedicata Petrom va incepe la ora
9.45. Operatiunea prin care statul vrea sa vanda 9,84% din
actiunile OMV Petrom are un pret maxim de 0,46 lei/titlu.
Operatiunea este intermediata de catre consortiul format din banca
rusa de investitii Renaissance Capital, BT Securities, Romcapital
si EFG Securities. Consortiul a fost selectat la inceputul lunii
aprilie. Actiunile vor fi alocate in doua transe, una de 85% pentru
investitorii institutionali si alta de 15% pentru micii
investitori. In ambele transe se va folosi aceeasi metoda de
alocare, primand pretul de subscriere si, ulterior, fiind luat in
calcul si ordinea in care s-au introdus ordinele.
Tag: capital
-
Guvernul se reuneste in sedinta pentru pretul minim de vanzare a 9,84% din capitalul Petrom
-
Volksbank vrea sa vanda si filiala din Romania, dupa ce a vandut restul afacerilor din Est catre Sberbank
“Ar fi aproape fara sens sa pastram o singura unitate
din Europa de Est, dupa ce am vandut restul unitatilor”, a declarat
Wenzel, citat de Bloomberg.Volksbank Romania avea la sfarsitul anului trecut active de 4,8
miliarde de euro, fiind de departe cea mai mare dintre unitatile
Volksbank International (VBI), divizia Volksbanken care reuneste
toate afacerile din Europa de Est. Tot Volksbank Romania a avut
insa si cele mai mari pierderi – 31,4 milioane de euro. VBI a
raportat o pierdere de 22,4 milioane de euro in 2010, comparativ cu
un profit net de 33,3 milioane de euro cu un an in urma.Celelalte unitati, pentru care Volksbanken si ceilalti actionari ai
VBI au semnat joi acordul de vanzare catre Sberbank Rossii, cea mai
mare banca din Rusia, sunt in Ungaria, Croatia, Cehia, Slovacia,
Slovenia, Ucraina, Serbia si Bosnia.Oesterreichische Volksbanken a ratat testul de soliditate
financiara organizat de Autoritatea Bancara Europeana, situandu-se
printre cele 8 banci europene (dintr-un total de 90) care trebuie
sa-si suplimenteze capitalul pentru a fi pregatita in
eventualitatea unui scenariu negativ de evolutie a economiei in
zona euro.Conform rezultatelor testului comunicate vineri de Autoritatea
Bancara Europeana, intr-un astfel de scenariu, grupul austriac ar
ajunge pana la finele anului viitor la o rata de adecvare a
capitalului de 4,5%, sub nivelul minim admis de 5%, ceea ce
inseamna ca banca trebuie sa faca rost de capital suplimentar de
160 de milioane de euro.Oesterreichische Volksbanken AG a ajuns, joi, la un acord cu
Sberbank asupra termenilor principali ai vanzarii Volksbank
International, urmand ca tranzactia sa se incheie pana la finele
anului curent. “Din perimetrul tranzactiei va fi exclusa filiala
din Romania”, precizeaza Sberbank.Strategia bancii rusesti prevede ca pana in 2014, circa 5% din
profit sa fie generat de activele din strainatate (banca are
birouri in Germania, India si China, insa in afara Rusiei are
afaceri doar in Ucraina, Belarus si Kazahstan). “Europa de Est e
nr. 1 si ne intereseaza foarte mult”, spunea in urma cu cateva luni
Gherman Gref, seful Sberbank Rossii, dand ca exemplu de piete
atractive Polonia si Turcia.Agentia Reuters, citand surse bancare apropiate tranzactiei,
transmite ca pretul de vanzare pentru VBI ar fi de 590 de milioane
de euro pentru pachetul de 51% scos la vanzare de austrieci,
inferior sumei de 700-750 milioane de euro de care se vorbea luna
trecuta, cu precizarea insa ca este vorba de un acord preliminar si
ca suma finala va putea fi modificata. Surse apropiate de unul
dintre consultantii Sberbank in tranzactie (JP Morgan Chase si
Societe Generale) au declarat pentru Kommersant ca ar fi vorba de o
suma cuprinsa intre 670 si 760 de milioane de euro. -
Summit european pentru Grecia la 21 iulie. Ce masuri vor lua cele doua banci elene care au ratat testul de stres
Autoritatea Bancara Europeana (ABE) a publicat vineri
rezultatele testului de soliditate financiara pentru bancile de pe
continent, care arata ca din 90 de banci considerate, opt nu ar
intruni pana la finele anului viitor cerintele minime de
capitalizare, reflectate intr-o rata de adecvare a capitalului de
rang I de cel putin 5%. Dintre cele opt banci, doua sunt din Grecia
– ATEBank (rata de adecvare -0,8%), prezenta si in Romania, si EFG
Eurobank Ergasias, proprietarul Bancpost din Romania (rata de
adecvare 4,9%).Calculele ABE arata ca ATEBank ar avea nevoie de fonduri
suplimentare de 713 mil. euro ca sa ajunga la plafonul minim admis
de adecvare a capitalului, iar Eurobank de 58 mil. euro.Oficialii ATEBank au explicat pentru Wall Street Journal ca ratarea
testului se explica prin portofoliul sau foarte mare de obligatiuni
grecesti de stat si credite acordate in sectorul public, in
conditiile in care ABE a inclus in scenariul de risc pentru bancile
elene si eventualitatea asumarii de catre creditorii Greciei a unei
pierderi de pana la 25% din valoarea portofoliului lor de
obligatiuni grecesti pe zece ani. Agentiile de rating au anuntat
deja ca intr-o asemenea eventualitate ar considera Grecia in
incapacitate selectiva de plata.ATEBank a precizat ca provizioanele de 750 de milioane de euro,
absente din calculul rezultatelor testului, si o emisiune de
obligatiuni convertibile de 235 de milioane de euro, planificata
pentru finele lui 2012, o vor ajuta sa ajunga in timp util la rata
de adecvare a capitalului de 5%.In privinta Eurobank, directorul executiv adjunct al bancii,
Michael Colakides, a declarat pentru Dow Jones ca nu va fi nevoie
de masuri suplimentare sau de majorari de capital, pentru ca banca
va ajunge la o rata de adecvare a capitalului de 11,2% prin “masuri
organice” – vanzarea a 70% din participatia sa la Polbank EFG din
Polonia catre Raiffeisen, pentru 490 de milioane de euro,
tranzactie deja incheiata, precum si planificata vanzare a
pachetului majoritar detinut la filiala din Turcia, Eurobank
Tekfen.National Bank of Greece, Alpha Bank, Hellenic Postbank si Piraeus
Bank, ca si Marfin Popular Bank si Bank of Cyprus au trecut
testul. -
Inainte de furtuna perfecta. Avem sau nu de-a face cu o criza in forma de W?
Criza cea mare se amana pentru 2013, ne anunta Nouriel Roubini:
talentul Europei, al SUA sau al Chinei de a-si impinge in viitor
problemele va asigura inca un an-doi de tranzitie, pana ce vom
intra intr-o noua perioada de “furtuna perfecta”. In Occident si in
SUA s-ar razbuna criza nerezolvata a datoriilor si a deficitelor si
incapacitatea de a crea locuri de munca; in Orient, eforturile
Chinei de a-si stapani supraincalzirea economica vor paraliza
comertul cu Vestul, fara a reusi sa impiedice o “aterizare dura” a
economiei asiatice, iar coincidenta dintre astfel de factori va
aduce o perioada de recesiune de unde va fi greu de iesit, lasa de
inteles Roubini.2011, istoria unui an memorabil (GALERIE
FOTO)Noutatea e aici doar anul prezis pentru furtuna perfecta; in
rest, previziuni despre o “aterizare dura” iminenta a Chinei apar
cel putin din 2004 incoace, iar amanarea electorala a unor probleme
fiscale in democratiile mai mult sau mai putin dezvoltate e
calificata de zeci de ani drept pericolul care va arunca economiile
respective in prapastie. Nici teama de revenire a recesiunii nu e
noua: din 2008 inca s-au prefigurat mai multe modele de evolutie a
crizei, de la cele optimiste, exprimate in literele V sau U, pana
la cele pesimiste, figurate in litere ca W sau L, ba chiar O, dupa
anumite abordari mai ironice. Insusi guvernatorul BNR spunea nu
demult ca la noi criza a luat intre anii 2008 si 2011 forma unui V
frant, cu ruptura V-ului cauzata de majorarea in iulie trecut a
TVA, dar daca n-ar fi fost ruptura, “forma de V putea fi mai
ascutita, adica revenirea putea fi mai rapida”.In situatia de fata, cu tot cu marirea TVA, cele mai noi
prognoze ale BNR despre evolutia economiei, datand din mai, arata o
reducere a decalajului fata de PIB potential de la circa 5% la
inceputul lui 2011 spre mai putin de 3% la inceputul lui 2013, ceea
ce ar corespunde in sfarsit cu ideea de crestere economica
sanatoasa, un ideal visat de autoritati si de analisti deopotriva
inca de pe vremea guvernelor Stolojan si Vacaroiu.
Pana atunci insa, ce facem cu furtuna perfecta? Scumpirea
materiilor prime, incheierea unor programe de stimulare a
economiilor de catre state (inclusiv a programului de relaxare
monetara cantitativa in SUA) si taierile de cheltuieli
guvernamentale (austeritatea bugetara) au facut ca ritmul de
crestere economica in zona euro si in SUA sa nu mai fie atat de
promitator pe cat parea anul trecut, iar mai nou sa apara estimari
ca in trimestrul sau trimestrele urmatoare, cresterea se va
restrange si mai mult. Unii interpreteaza chiar acest semi-recul
presupus drept dovada ca tarile dezvoltate se indreapta spre o
criza in forma de W, altii iau in considerare doar o faza temporara
de incetinire a cresterii.Inainte de furtuna perfecta. Avem sau nu de-a
face cu o criza in forma de W? (GALERIE GRAFICE)Cum acelasi gen de temeri au functionat si in ultimii doi ani,
capitalurile s-au orientat din timp spre pietele emergente mari,
ferite de criza sau macar mai putin vulnerabile la ea (China,
Brazilia in primul rand), tendinta care e in plin avant acum, cu o
a doua faza de orientare insa, catre piete ca Rusia, India, Mexic,
Indonezia si Turcia, conform analizelor Erste. In privinta Europei
de Est, ocolita ca un focar de infectie in 2009, pe cand se credea
ca de aici va porni criza in Europa, zona e azi socotita de
Institutul International de Finante (IIF), principala grupare
mondiala a institutiilor financiare, drept singura din lume unde e
de asteptat pentru 2011 o sporire a influxurilor de capital cu
aproape 100 de miliarde de dolari fata de anul trecut, pana la
246,6 miliarde de dolari, adica aproape de nivelul dinainte de
criza. -
Erste: O retragere de capital din Romania de catre bancile elene ar avea consecinte limitate
Leu s-a aflat recent sub presiune din cauza escaladarii crizei
din Grecia. Motivul pietelor financiare a fost ponderea relativ
mare a bancilor elene in sectorul bancar romanesc, spre 20%. “Chiar
daca bancile elene ar retrage bani din Romania, consecintele pentru
economie ar trebui sa fie limitate. Fata de 2009, cand retragerea
de capital de catre toate bancile starnea teama, criza din Grecia
ar afecta doar o parte a sectorului financiar. Competitorii ar fi
acum bucurosi sa intervina, in timp ce avansul creditarii este
departe de nivelul de dinainte de 2009. Astfel, dependenta
economiei de cresterea creditarii a fost redusa dramatic”, se arata
in raportul Erste. -
Actiunile Fondului Proprietatea: scade sau creste pretul?
Aceasta participatie trece astfel de la Ministerul de Finante la
fostii proprietari cu drept de despagubire, ceea ce reduce ponderea
detinuta de stat la FP de la 36,79% la 24,54%.Problema este ca procesul de conversie n-a fost facut la
valoarea nominala initiala de 1 leu, ci la un pret dictat de
evolutia de la bursa, in jur de 0,6 lei, ceea ce inseamna ca au
fost cedate mai multe actiuni, ramanand astfel mai putine
disponibile pentru restul proprietarilor care asteapta
despagubiri.Viorel Stefan, seful Comisiei de buget-finante a Senatului, a
calculat chiar ca statul ar putea fi nevoit sa vanda active sau sa
se imprumute de inca 4 miliarde de euro (adica echivalentul valorii
actuale a activelor FP) pentru a putea acoperi toate cererile de
despagubire inca neonorate.Pretul la BVB al unei actiuni FP:
“Anuntul privind conversia titlurilor este surprinzator, tinand
cont de zvonurile ca Guvernul are intentia sa amane reluarea
procesului de conversie, ca sa evite o prabusire a pretului
actiunii la BVB”, a apreciat Mihai Caruntu, analist al BCR.
“Anticipam pe termen scurt presiuni semnificative de depreciere
pentru actiunile FP.”Analistii BCR recomanda insa acumularea actiunilor FP, apreciind
ca un pret-tinta realist pe actiune este de 0,72 lei. -
IIF: Fluxurile de capital spre Europa emergenta vor creste cu cca 100 mld. dolari. Riscurile pentru Romania
“Daca fluxurile de capital contribuie la cresterea economica in
economiile emergente, ele ridica in acelasi timp probleme pentru
acele tari care deja se confrunta cu presiuni inflationiste,
crestere puternica a creditului si scumpiri ale activelor”,
apreciaza IIF, principala asociatie internationala a institutiilor
financiare, cu aproape 400 de membri din peste 70 de tari.“Ungaria si Romania vor ramane cele mai vulnerabile din zona la
fluctuatiile din perceptia pietelor”, noteaza IIF, ceea ce se
traduce prin riscul, evidentiat de BNR in ultima vreme, ca
fluxurile de capital sa plece la fel de repede precum intra in
tara, destabilizand moneda si preturile. In cazul Ungariei,
vulnerabilitatea este explicata prin impunerea taxei asupra
bancilor si a altor multinationale, apreciaza IIF. In cazul
Romaniei, vulnerabilitatea e legata de apropierea alegerilor din
2012, care “vor testa consecventa fragilei coalitii de guvernamant
de a mentine masurile nepopulare de austeritate care au fost
esentiale pentru ajustarea fiscala de anul trecut pana acum”.Ungaria, Polonia si Romania raman primele expuse la contagiune
in urma unei extinderi a problemelor din zona euro, insa riscurile
in cazul Poloniei si al Romaniei sunt limitate de acordurile cu FMI
ale celor doua tari.Europa emergenta este singura regiune pentru care IIF prevede o
sporire a influxurilor de capital in 2011. Atat in Asia emergenta,
cat si in America Latina, fluxurile de capital privat sunt estimate
sa scada usor, iar pentru Africa/Orientul Mijlociu se prevede o
scadere mai accentuata.Intrarile nete de capital strain vor creste cel mai mult in
Polonia si in special Turcia, unde cresterea economica si-a
revenit, dobanzile sunt atractive, iar pietele sunt cel mai
lichide, anticipeaza IIF. In ciuda masurilor de descurajare a
fluxurilor speculative pe termen scurt, cu potential daunator
pentru economie, Turcia va atrage in continuare un volum
semnificativ de capitaluri.IIF noteaza ca aproape o treime din cresterea fluxurilor spre
Europa emergenta va reflecta majorarea investitiilor straine
directe, in special prin reinvestirea profiturilor, in dauna
imprumuturilor de la bancile comerciale occidentale cu filiale in
tarile din Est. Aceste imprumuturi vor ramane sub nivelul dinainte
de criza, din cauza incertitudinii privind resursele de lichiditate
ale bancilor, in conditiile problemelor financiare din zona euro.
In Bulgaria, Romania si Ungaria, creditarea bancara catre sectorul
privat nu si-a revenit inca, spre deosebire de restul zonei.
“Europa emergenta” cuprinde, in acceptiunea IIF, Bulgaria, Cehia,
Ungaria, Polonia, Romania, Rusia, Turcia si Ucraina.Europa emergenta a atras in 2008 un flux de 257,7 miliarde de
dolari, care s-a redus la numai 56 de miliarde in 2009. Anul
trecut, cifra a crescut la 148,4 miliarde.In total, volumul capitalului atras de economiile emergente din
toata lumea este estimat sa ajunga anul acesta la 1.041 miliarde de
dolari, fata de 989,8 miliarde in 2010. Cresterea nu mai este insa
nici pe departe la fel de importanta precum cea din 2010, care a
marcat un adevarat salt de la 643,7 miliarde in 2009.Pentru 2012, IIF estimeaza ca Europa emergenta va continua sa
atraga un volum mai mare de capitaluri (300 de miliarde). Tot
volume mai mari ar urma sa atraga si Africa/Orientul Mijlociu, in
timp ce atractivitatea Asiei emergente si a Americii Latine va
scadea in continuare. -
ING Bank: Turbulentele din pietele de capital cresc probabilitatea ca Romania sa amane emisiunea de titluri externe
“Este posibil ca Romania sa emita mult asteptatele titluri pe
termen mediu in euro intr-un viitor foarte apropiat, mai ales
deoarece Romania nu are o prezenta activa pe pietele internationale
si suma emisa ar putea fi cumparata relativ usor de catre
investitori”, apreciaza Vlad Muscalu, analist in cadrul ING
Bank.“Credem insa ca turbulentele de pe pietele internationale de
capital maresc probabilitatea ca Romania sa amane emisiunea de
titluri. Acest lucru pare probabil mai ales deoarece
administratorii datoriei publice au aratat o atentie deosebita
pentru controlarea costurilor de finantare”.Presedintele Basescu a declarat la finele saptamanii trecute ca
Romania ar putea emite titluri de stat pe piata internationala de
capital la inceputul lunii iunie, iar ministrul de finante Gheorghe
Ialomitianu a declarat ca actualele conditii ale pietei sunt
favorabile Romaniei, intrucat tara are credibilitate in ochii
investitorilor, ceea ce o fereste de tensiunile legate de
problemele din zona euro.Presedintele a justificat prin apropierea lansarii titlurilor ideea
ca este nevoie de stabilitate politica, raspunzand astfel
speculatiilor despre iminenta schimbarii din functie a premierului
Boc, care ar fi urmat sa fie inlocuit cu un premier
“tehnocrat”.Vara trecuta, Ministerul Finantelor a selectat Erste Group Bank si
Societe Generale in calitate de aranjori ai programului de
finantare externa prin titluri pe termen mediu (medium term notes),
in valoare totala de 7 miliarde de euro. Desi planul era ca prima
emisiune sa aiba loc in primul trimestru din acest an, Finantele
faceau cunoscut in martie 2011 ca statul isi poate permite luxul sa
astepte momentul oportun al pietei spre a lansa prima emisiune de
titluri din program, intrucat Romania se bucura de sustinerea
financiara a FMI si a Comisiei Europene.Ultima emisiune de titluri in valuta lansata de statul roman a avut
loc la sfarsitul lui noiembrie 2010, cand au fost vandute pe piata
interna obligatiuni pe trei ani in valoare de 1,3 miliarde de euro,
cu o dobanda de 4,8% pe an, cu scopul refinantarii imprumutului de
1,6 miliarde de euro contractat in 2009 tot de la bancile de pe
piata interna. -
De ce populatia trebuie stimulata sa economiseasca, in viziunea BNR
Finantarea de pe pietele internationale ramane dificila, pentru
ca persista adversitatea la risc si asistam la modificarea
frecventa a comportamentului investitorilor, exista competitie
pentru finantarea datoriilor suverane, iar dobanzile sunt pe o
tendinta de crestere, a apreciat Danila, intr-o prelegere sustinuta
vineri la Universitatea Ovidius din Constanta.“Se poate demonstra ca exista o legatura puternica intre
economisirea dintr-o tara si nivelul investitiilor, cu efect direct
asupra cresterii economice”, spune el. Criza, dupa cum s-a vazut, a
afectat mai mult tarile dependente de influxuri de capital din
strainatate, asa cum este si cazul Romaniei, iar reducerea
ulterioara a acestor fluxuri sau stoparea lor a scazut cererea
interna si activitatea economica in ansamblu. Iar investitiile cele
mai stabile sunt intotdeauna cele finantate din economisire
interna, intrucat capitalul strain se poate dovedi de multe ori
volatil, speculativ si chiar destabilizator, a aratat
bancherul.“Perspectivele cresterii economice in Romania sunt afectate negativ
de comportamentul gospodariilor, in dubla lor ipostaza, de capital
uman si generator de capital financiar”, apreciaza Danila. Iar
comportamentul gospodariilor nu este decat raspunsul la politicile
si deciziile economice in ceea ce priveste cheltuielile publice,
politica monetara si incurajarea economisirii prin intermediul
produselor financiare.
Nicolae Danila afirma ca Romania mai are de facut pe termen mediu
“restructurari semnificative in domeniul cheltuielilor bugetare,
vizand atat alocarea resurselor umane, cat si politica de asistenta
sociala”. Pana acum, restructurarile din 2010 si 2011 au produs
efecte negative asupra pietei muncii si au diminuat venitul real
disponibil. “Incertitudinile si neincrederea au descurajat
activitatea sectorului privat, au redus cererea de consum si au
comprimat venitul real disponibil al populatiei”, care a devenit
pesimista in privinta viitorului locurilor de munca si a inflatiei,
iar cine si-a permis a inceput sa stranga “bani albi pentru zile
negre”.In ianuarie, constatand ca a crescut volumul economiilor la
banca ale populatiei, premierul Emil Boc se aratase nemultumit de
“nihilismul” mediatic, care ii sperie pe oameni si ii determina
sa-si puna banii la banca in loc sa-i foloseasca pentru consum si
sa ajute astfel cresterea economica. “In loc ca oamenii totusi sa
dea drumul si la partea de consum, prefera sa duca mai multi bani
la banca si sa economiseasca, ceea ce este foarte rau si ineficient
pentru o economie”, spunea Emil Boc la TVR.
Datele din Romania ultimilor 15 ani arata ca economisirea slaba,
comparativ cu alte state din UE si zona euro, nu a fost cauzata
insa de criza, ceea ce inseamna ca politicile economice au transmis
“semnale nepotrivite cu privire la necesitatea economisirii”,
atrage atentia Nicolae Danila. Mai departe, se creeaza un cerc
vicios intre politicile economice nepotrivite, pentru ca intr-un
mediu cu economisire scazuta, politicile autoritatilor trebuie sa
faca fata nevoii de a inlocui economisirea interna cu indatorarea
externa.La ora actuala, Romania nu are totusi de-a face, ca alte state
din zona euro si UE, cu un dezechilibru intre economisirea interna
si o indatorare externa exagerata, insa “ceea ce ingrijoreaza
pietele si le face sa ceara garantii suplimentare (de genul
acordurilor cu FMI) este dinamica deficitului public si a
consumului privat”. Mai exact, criza economica a fortat scaderea
puternica a consumului populatiei, in timp ce consumul public
(cheltuielile guvernului) continua sa fie considerat excesiv de
piete, din doua motive: inainte de debutul crizei, nivelul
cheltuielilor bugetare era oricum nesustenabil, iar dupa criza, la
cheltuielile bugetare s-au adaugat si cele legate de politica
sociala, destinata somerilor si celor cu venituri mici.“Altfel spus, ajustarea cheltuielilor bugetare trebuie sa continue
credibil, pentru ca pietele sa fie dispuse sa imprumute Romania,
chiar daca noi nu avem o problema de finantare a serviciului
datoriei publice”, conchide bancherul. -
De-a uliii si porumbeii sau ce logica e in evolutia inflatiei
“Nu suntem <porumbei>, suntem <ulii> in continuare”,
ii replica saptamana trecuta guvernatorul Mugur Isarescu unui
analist nenumit din mediul bancar, care dupa ce BNR a pastrat
dobanda la 6,25%, implinind astfel anul de cand n-a mai
modificat-o. Analistul, Nicolaie Alexandru Chidesciuc de la ING,
considera abordarea BNR drept “dovish” (de la “dove” = porumbel; in
cazul unei banci centrale, o conduita “dovish” inseamna retinerea
de la lupta cu inflatia prin inasprirea politicii monetare).
“Probabil ca banca centrala va rezista anul acesta sa nu majoreze
dobanda, dar va incepe s-o faca la anul, cand inflatia va fi
probabil mai mare decat cea estimata”, apreciase analistul ING. Cum
inflatia chiar a fost pana acum mai mare decat estimarile – in
martie, rata anuala a ajuns la 8,01%, in aprilie la 8,34%, iar BNR
a modificat prognoza pentru finele anului de la 3,6% la 5,1%, ceea
ce inseamna o depasire cu 1,1% a intervalului de tinta a inflatiei
– concluzia trasa de multi comentatori e ca insistenta de a mentine
o tinta centrala nu-si mai are rostul.Pe de o parte, trebuie zis ca inflatia anuala a ajuns atat de
mare fiindca se raporteaza la o epoca in care TVA era de 19% si la
o perioada din 2010 cu inflatie lunara redusa, stiind ca in
calculul inflatiei anuale, o baza de calcul mai mica (ratele lunare
din ultimele 12 luni) umfla cifra finala. Asa se explica sirul de
date aparent fara noima: in ianuarie si februarie, desi preturile
au crescut la fel, cu 0,77%, rezultatul anualizat era diferit
(6,99% in ianuarie – ingloband deci si recordul lunar de 1,68%
atins in ianuarie 2010-, respectiv 7,6% in februarie), iar in
martie, o inflatie lunara de 0,6%, deci mai mica decat in lunile
precedente, s-a corelat cu o inflatie anuala de 8,01%. De aceea
spune acum Isarescu ca “daca prevedem cresteri ale inflatiei, nu
inseamna ca prevedem si cresteri mai mari ale preturilor in lunile
respective”. Si tot de aceea Cristian Popa, viceguvernatorul BNR,
apreciaza ca disparitia din calcule a efectului majorarii TVA,
incepand din iulie, ar urma sa taie ea singura circa 3 procente din
rata anuala de inflatie.
Tinta de inflatie vine insa obligatoriu la pachet si cu o
calculare a “intervalului de incertitudine” in functie de cateva
criterii de risc cu impact masurabil, de la variatiile de productie
agricola si politica de preturi administrate la preturile
internationale ale materiilor prime. In raportul BNR asupra
inflatiei din august 2010, cand majorarea TVA schimbase brusc
datele problemei, prognoza de inflatie pentru sfarsitul anului 2010
fusese ridicata de la 3,7% la 7,8%, iar limita de sus a
intervalului de incertitudine se apropia deja de 9% pentru
decembrie 2010 si era usor peste 8% la sfarsitul lui iunie 2011 –
maximul anului. Aceasta nu inseamna ca ar trebui sa ne uitam
de-acum numai la limita de sus a intervalului de incertitudine din
graficele BNR ca sa aflam cat va fi inflatia (cel mai apropiat
contraexemplu e incheierea anului 2010 la o inflatie cu aproape 1%
sub respectiva limita), ci ca ea e relevanta pentru importanta
riscurilor in toata povestea tintirii inflatiei.In raportul asupra inflatiei prezentat de Mugur Isarescu
saptamana trecuta, limita de sus a intervalului de incertitudine
depaseste usor 9% la sfarsitul lui iunie. Viceguvernatorul BNR
spune ca in realitate cifra va fi undeva sub 9%, iar analistii de
la ING si Raiffeisen, zgarciti cu optimismul cand e vorba de
prognoze de inflatie, se asteapta ca in iunie sa avem 8,6%,
respectiv 8,5%. Zecimalele nu sunt lipsite de interes, intrucat
depasirea unei inflatii anuale de 8,8% la sfarsitul lui iunie ar
atrage, conform acordului cu FMI, consultari ale Fondului cu
autoritatile pe tema politicii monetare. Acesta e si sensul
remarcii lui Jeffrey Franks, reprezentantul FMI, ca in urmatoarele
cateva luni, banca centrala ar putea avea nevoie sa-si adapteze
politica monetara (remarca tradusa imediat de analisti intr-o
anticipare a unei cresteri de dobanda).Ce se intampla insa din iulie incolo? Dincolo de disparitia din
calcul a diferentelor de TVA, devine posibila o ieftinire macar
temporara a materiilor prime – petrol, metale, produse agricole –
pe pietele externe, luata in calcul in prezent de analistii straini
dupa epuizarea bulelor speculative care in ultimele luni au umflat
pretul materiilor prime si au adus bani fierbinti si inflatie pe
pietele din Asia si America Latina. Fluxurile de capital migrator,
pe care le cunoastem din experienta anilor 2005-2007 macar prin
prisma recordului de apreciere a leului fata de euro din 2007 si a
fluctuatiilor ulterioare, au reinceput acum sa vizeze economiile
din Est, pe care analistii le recomanda investitorilor, pentru ca
au iesit mai sanatoase fiscal din criza decat cele din zona euro si
au perspective bune de crestere. A aparut astfel si aici riscul
unor intrari si iesiri bruste de fonduri. “De multi ani n-am mai
vazut atatea rapoarte pozitive despre Romania. Ele sunt pentru
politica monetara a BNR o potentiala complicatie, pentru ca e greu
de gasit dozajul corect al reactiei”, spune guvernatorul Mugur
Isarescu.Analistii Erste remarca faptul ca pentru bancile centrale din
tarile din Est, combinatia dintre cererea slaba de consum,
deficitele in scadere si inflatia cu cauze exclusiv externe face ca
“in lupta cu inflatia, aprecierea monedelor nationale sa fie mai
tentanta decat majorarea dobanzilor”, dar atata vreme cat motorul
cresterii pentru tarile din Est ramane deocamdata exportul,
“toleranta bancilor centrale la aprecierea monedelor ramane
limitata”. Nu altfel e si in cazul Romaniei. “Fluxurile de capital
ne pot ajuta pe termen scurt in lupta cu inflatia”, afirma
guvernatorul Isarescu, prin faptul ca sustin aprecierea leului,
“dar vrem ca inflatia sa vina in jos sustenabil, nu sa fie afectate
productia industriala si exporturile si sa se deterioreze
echilibrele. O apreciere excesiva a leului nu e sustenabila”.
Pentru finele anului, BNR estimeaza o inflatie de 5,1%, mai mare
decat cea prognozata de FMI (4%) si apropiata de estimarile
analistilor bancari, cu cateva exceptii (BCR – 5,2%, Volksbank –
5%, Citibank – 5%, UniCredit – 4,7%, ING – 6%, Raiffeisen – 5,3%).
Toate aceste cifre vin insa la pachet cu aceleasi riscuri mai sus
mentionate, dar si cu unul de ordin intern care nici n-a putut fi
cuantificat pana acum, pentru ca nu s-a batut in cuie calendarul de
liberalizare a preturilor administrate cu cel mai mare impact in
economie.“Vedem presiuni inflationiste semnificative in contextul
potentialelor majorari de preturi administrate la energie si
transport, la solicitarea FMI si a UE”, afirma Eugen Sinca, analist
BCR. Melania Hancila, economistul-sef al Volksbank, se teme de
“riscurile unor majorari mai mari decat se astepta a tarifelor la
gaze si energie, dupa cererea Comisiei Europene ca Romania sa
elimine controlul administrativ al preturilor”. Iar ca peisajul sa
fie complet, BNR introduce in “incertitudinea” ei inca un risc, pe
care il considera mai mare decat toate: ca autoritatile sa inceapa
sa arunce cu bani in anul preelectoral si la anul, distrugand
astfel roadele propriilor lor politici de strangere a curelei.