Unul dintre liderii grupului parlamentar al GERB, Krasimir
Velcev, a anuntat aceasta decizie, care a fost luata dupa
discutiile avute marti cu organizatii neguvernamentale si experti
publici si dupa examinarea implicatiilor legale ale “scandalului
transcrierii” unei discutii intre presedinte si ministrul de
Finante, Simeon Djankov.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Femeile sunt mai perseverente decat barbatii, nu zabovesc mult
la pranzuri si nici nu merg in baruri”, insista Boiko Borisov,
actualul premier si fostul primar al Sofiei, care spune ca le are
drept modele pe mama sa si pe cancelarul german Angela Merkel.
“Femeile au caractere mai puternice decat barbatii, pentru ca
atunci cand spun nu inseamna nu, si sunt mai putin coruptibile”,
spunea el vara trecuta, cand a inaugurat organizatia de femei a
partidului sau de centru-dreapta.
Desi unii critici vad promovarea femeilor de catre Borisov ca o
tentativa mai degraba cinica de a crea pentru aceasta tara saraca
si renumita pentru coruptie o imagine mai buna in exterior, sunt
putini cei care nu recunosc ca promovarea femeilor in viata publica
a Bulgariei cunoaste noi culmi, chiar daca barbatii inca domina
clasa politica.
Femei aflate in pozitii inalte sunt ministrul justitiei,
primarul Sofiei, presedintele Parlamentului, candidatul Bulgariei
pentru postul de comisar european si seful cancelariei
primului-ministru.
Irina Boskova, 57 de ani, diplomatul bulgar care si-a invins
recent contracandidatul egiptean la sefia UNESCO, este mama si
expert in controlul armamentului. La alegerile din 2009 pentru
Parlamentul European, 60% dintre candidatii promovati de partidul
lui Borisov erau femei. Si dupa alegerile generale din iulie, 34
din cele 116 locuri ale parlamentului erau ocupate de femei, ceea
ce nu e un procentaj neobisnuit pentru unele tari, dar cu siguranta
e fara precedent pentru Bulgaria.
Cat de rezistente sunt pozitiile ocupate de femei in varful
ierarhiei publice e inca neclar. Dar cel putin oficialii bulgari,
constienti ca tara lor a fost prima care in octombrie 2008 a
castigat dubiosul renume de a fi pierdut fondurile europene din
cauza suspiciunilor de frauda in favoarea crimei organizate, spera
cu siguranta ca o schimbare de imagine se va produce in
exterior.
Borisov, poreclit in unele medii Batman pentru invincibilitatea
sa proclamata, sustine ca femeile sunt arma sa secreta in lupta
impotriva coruptiei. Kamen Sildinski, procurorul general adjunct,
observa ca in Bulgaria nu exista femei acuzate in justitie de
coruptie, iar candidatele la Parchetul General sunt constant mai
bune la testul poligraf decat barbatii. “E greu de recunoscut, dar
femeile sunt mai putin coruptibile si sunt mai curate, pentru ca
sunt mai precaute in a-si asuma riscuri”, spune el.
Chiar daca ministrul bulgar al Transporturilor, Alexander
Tvetov, sustinea recent in Parlamentul de la Sofia ca pana in luna
iulie se vor finaliza lucrarile de constructie a celui de-al doilea
pod peste Dunare, la Vidin-Calafat, urmand ca pe el sa se poata
circula pana la finele anului, realitatea este cu totul alta.
“Constructorul podului, firma spaniola FCC Construccion,
selectat de partea bulgara, a solicitat o extindere de un an de
zile a termenului de finalizare, care fusese stabilit initial
pentru sfarsitul lui 2010. N-a obtinut un an, ci sase luni, adica
pana in vara lui 2011”, au declarat pentru Gandul surse din cadrul
Ministerului Transporturilor.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
“Preturile sunt foarte mici, chiar as putea spune ca fata de
anul trecut, acum au mai scazut cu vreo 10%. Ma astept sa vad un
card de masini la frontiera cu Bulgaria. Va fi o invazie de romani
pentru Paste, in Bulgaria. Este mai ieftin decat in tara. Aici nu
vei gasi nici macar doua nopti la o pensiune rurala, de Paste, cu
mai putin de 100 de euro”, a declarat pentru incont.ro Cristian
Balcescu, directorul general al agentiei de turism CMB Travel.
Cititi mai multe pe
www.incont.ro
“Bulgaria se afla in prima linie in privinta prezentei bancilor
grecesti, urmata fiind de Romania si Turcia”, se arata in
raport.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Guvernul condus de Boiko Borisov elaboreaza evaluarile
preliminare privind necesitatea, capacitatea si fezabilitatea
economica a unui nou reactor al centralei de la Kozlodui, a afirmat
Traikov intr-un interviu acordat agentiei Reuters, citat de presa
bulgara. Potrivit lui Traikov, capacitatea noului reactor va fi
probabil de cel putin 1.000 de megawati. Construirea acestuia va
implica costuri mai mici decat realizarea unei alte centrale
nucleare in localitatea Belene, situata pe Dunare, a afirmat
ministrul bulgar.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Exista o vorba: “Daca ma compar cu altii, sunt minunat. Daca ma
compar cu exigentele mele, sunt jalnic”. Despre exigentele noastre,
multi ar spune ca nu le avem, iar despre comparatii, ca indiferent
cu cine ne-am compara, tot rau am arata. Dar ar fi fals.
Ca sa intelegem cat de bine sau cat de rau am reactionat noi si
autoritatile noastre la criza economica, trebuie sa gandim criza ca
pe-un rau general – intr-o mai mica sau mai mare masura, toata
lumea a fost afectata. Daca am compara goana dupa redresarea
economica intr-o cursa atletica, cei care au fost afectati mai
puternic de la inceput, asa cum sunt tarile baltice, Ungaria sau
Islanda, ar porni cu un handicap de cativa metri fata de plutonul
european; aceasta nu inseamna insa ca handicapul e si decisiv
pentru soarta cursei – decisive sunt calitatea guvernarii, gradul
de maturitate a economiei si un raport sanatos intre productia
pentru piata interna si cea pentru piata externa.
Mark Gibbins, partener in departamentul de taxe al KPMG, cu
importanta experienta in statele din Europa Centrala si de Est
(CEE), crede ca e greu de spus cine a reactionat mai bine si cine
mai slab in regiune, pentru ca in fiecare tara criza a adus alte
pericole. “Daca ne uitam spre Ungaria, acolo s-au luat masuri de
reducere a deficitului bugetar, sub indrumarea FMI, de la 10% din
PIB pana la 4% din PIB. Deci nu au ramas mari resurse pentru
sporirea consumului sau a investitiilor, chiar daca aceste masuri
ar fi fost oportune”, explica Gibbins.
La fel ca in Romania sau in tarile baltice, ungurii s-au
imprumutat masiv in valuta (euro sau franci elvetieni); in
conditiile deprecierii durabile a forintului, aceasta a condus la
mari probleme de rambursare a creditelor si la reducerea accentuata
a consumului. Gibbins crede ca Ungaria nu putea face prea multe
pentru a repara dintr-o data toate excesele trecutului, dar cel mai
important pentru guvernul de la Budapesta este acum sa duca la
capat masurile luate pentru diminuarea deficitului bugetar. In
primavara vor fi alegeri parlamentare si in Ungaria, iar actualul
guvern, tehnocrat, trebuie sa asigure o gestiune stransa a
economiei pana atunci.
Daca ar ramane aici, ar putea avea soarta celor 22.000 de
companii romanesti care anul trecut au intrat in insolventa, spun
ei. “Guvernul ne obliga sa luptam impotriva distrugerii capitalului
autohton prin masurile pe care le pregateste mediului de afaceri.
In acest caz, mutarea afacerilor in Bulgaria, Cipru sau orice alt
paradis fiscal este singura solutie, insa asta va insemna si
venituri mai mici la buget, pe care statul va trebui sa le acopere
cu noi imprumuturi”, a declarat vineri Florin Parvu, vicepreşedinte
al Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si
Mijlocii din Romania.
Vedeti pe
www.gandul.info care sunt avantajele fiscale oferite de
Bulgaria.
Aceasta a fost solicitarea facuta in urma cu doua zile de
premierul bulgar Boiko Borisov catre cancelarul german Angela
Merkel. Declaratiile la adresa Romaniei, citate de Sofia Echo, au
fost facute in contextul in care Bulgaria doreste sa adere la zona
euro. Solicitarea de trecere la euro va fi evaluata de Comisia
Europeana si de Banca Centrala Europeana, si nu de state
comunitare, a spus Merkel. Cancelarul german l-a asigurat pe
premierul de la Sofia ca tara sa va beneficia de o evaluare
corecta, bazata pe realizarile individuale, a solicitarii de
aderare la spatiul Schengen. “Nu ar fi corect ca un grup de state
sa fie considerat ca un intreg”, a spus Angela Merkel.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
“Nu mai avem nevoie de banii FMI si estimarea mea e ca din
moment ce Ungaria merge pe acelasi drum bun de pana acum, nu vom
mai avea nevoie de ajutor financiar”, a declarat Oszko pentru
Financial Times. Drumul bun inseamna capacitate de a reduce
cheltuielile bugetare si capacitate de a atrage resurse financiare
de pe pietele private, in loc de FMI, UE si Banca Mondiala, adica
institutiile ce au oferit Ungariei o linie de credit de 20 de
miliarde de euro in octombrie 2008, cand tara se confrunta cu o
criza acuta de lichiditati. Dupa ce a folosit 14 miliarde de euro,
ultima transa de credit, prevazuta pentru decembrie 2009, nu a mai
fost trasa de guvernul ungar.
Economia tarii, estimata sa se fi contractat cu 6,7% anul trecut,
are slabe sanse de crestere in 2010, de cel mult 0,6% in cazul cel
mai bun. Peter Oszko a insistat insa ca din primavara anului
trecut, cand guvernul condus de tehnocratul Gordon Bajnai a preluat
fraiele, disciplina fiscala a fost reintrodusa, cu eforturi mari,
dar cu succes – forintul, doborat de criza in toamna lui 2008, a
castigat in valoare 15% fata de euro din martie 2009 incoace.
Mai departe, continuarea reformei sistemului de pensii si asistenta
sociala a facut posibila limitarea deficitului bugetar, estimat la
3,9% din PIB in 2009. Pentru moment, analistii par sa se preocupe
mai putin de starea economiei si mai mult de declaratiile
politicienilor: partidul de opozitie Fidesz continua sa vorbeasca
despre cum ar trebui sa fie gestionat bugetul si ca deficitul ar
putea ajunge la 7% din PIB daca ar fi calculat corect.
Reprezentantul rezident al FMI, Irina Ivaschenko, a replicat,
evident, ca Fondul nu va tolera indisciplina fiscala, mai ales
acum, dupa ce obiectivul de deficit pentru 2010 – 3,8% din PIB – a
fost convenit de guvern cu Fondul si considerat de catre expertii
acestuia drept “realizabil”. Cat priveste datoria, premierul Oszko
a promis ca Ungaria isi va limita indatorarea externa in 2010 la
1,5 miliarde de euro, tinta fixata de Agentia de Administrare a
Datoriilor (AKK) si necesara pentru achitarea debitelor ce vor
ajunge la scadenta. “Vrem sa ne concentram pe emisiunea de titluri
pentru piata interna, pentru ca nu dorim sa ne majoram datoria in
valuta”, a declarat premierul, citat de Portfolio.hu.
Pe scurt: