Tag: asteptare

  • Cea mai aşteptată autostradă din România intră în linie dreaptă. Loturile 1 şi 5, trimise la Autoritatea de Achiziţii Publice. Când ar putea fi gata şi care vor fi traseele

    Primul set de documente se referă la proiectarea şi execuţia autostradă Sibiu-Piteşti, secţiunea 1, Sibiu-Boita, km. 0+000 – km. 14+150 – Lot 1, km. 0+000 – km. 13+170.

    Lotul 1 aferent secţiunii 1 se întinde între km. 0+000 şi km. 13+170, iar traseul autostrăzii va începe în zona localităţii Şelimbăr, la intersecţia cu centura Sibiu. Aliniamentul se continuă la vest de DN7, în paralel cu acesta, fiind amplasat într-o zonă colinară până la km 6, în zona localităţii Veştem. În continuare, traseul autostrăzii traversează, la vest de Tălmaciu, drumul judeţean DJ 105G, Avrig – Marsa – Tălmaciu – Sadu, până în zona Boiţa unde este prevăzut un nod rutier ce asigură conectivitatea temporară a autostrazii Sibiu-Pitesti cu DN7.

    Valoarea estimată a contractului este de 765,83 milioane de lei fără TVA. Durata acestuia este de 108 luni şi cuprinde: 12 luni perioada de proiectare, 36 de luni perioada de execuţie şi 60 de luni perioada de garanţie a lucrarilor.

    Al doilea set de documente se referă la proiectarea şi execuţia autostrăzii Sibiu-Piteşti, secţiunea 5 Curtea de Argeş – Piteşti, km 92+600 – km 122+950.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cea mai aşteptată autostradă din România intră în linie dreaptă. Loturile 1 şi 5, trimise la Autoritatea de Achiziţii Publice. Când ar putea fi gata şi care vor fi traseele

    Primul set de documente se referă la proiectarea şi execuţia autostradă Sibiu-Piteşti, secţiunea 1, Sibiu-Boita, km. 0+000 – km. 14+150 – Lot 1, km. 0+000 – km. 13+170.

    Lotul 1 aferent secţiunii 1 se întinde între km. 0+000 şi km. 13+170, iar traseul autostrăzii va începe în zona localităţii Şelimbăr, la intersecţia cu centura Sibiu. Aliniamentul se continuă la vest de DN7, în paralel cu acesta, fiind amplasat într-o zonă colinară până la km 6, în zona localităţii Veştem. În continuare, traseul autostrăzii traversează, la vest de Tălmaciu, drumul judeţean DJ 105G, Avrig – Marsa – Tălmaciu – Sadu, până în zona Boiţa unde este prevăzut un nod rutier ce asigură conectivitatea temporară a autostrazii Sibiu-Pitesti cu DN7.

    Valoarea estimată a contractului este de 765,83 milioane de lei fără TVA. Durata acestuia este de 108 luni şi cuprinde: 12 luni perioada de proiectare, 36 de luni perioada de execuţie şi 60 de luni perioada de garanţie a lucrarilor.

    Al doilea set de documente se referă la proiectarea şi execuţia autostrăzii Sibiu-Piteşti, secţiunea 5 Curtea de Argeş – Piteşti, km 92+600 – km 122+950.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Iohannis: PESC, aprobată în Consilul European; Fondul pentru apărare nu intră în conflict cu NATO

    “Este o colaborare structurată în domeniul apărării. S-a vorbit şi se vorbeşte despre un fond de apărare, însă, nu vorbim despre un fond destinat achiziţiei de armament sau echipament. Este vorba despre un fond destinat în special cercetării şi cooperării”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis.

    Klaus Iohannis a afirmat că temele legate de cooperarea structurată în domeniul apărării nu vin în conflict cu NATO.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Copii fără copilărie: când începe suprasolicitarea celor mici?

    În vreme ce mai mulţi părinţi îşi înscriu copiii la numeroase astfel de cursuri, cât de multe activităţi sunt potrivite pentru cei mici? Cât de mare este pericolul de a suprasolicita un copil?

    Chiar dacă implicarea în unele activităţi e benefică pentru dezvoltarea corectă a copilului, apare de multe ori tentaţia părinţilor de a concura cu alte familii pentru a oferi copilului un avantaj încă de la început. Participarea la un număr mare de activităţi extraşcolare poate fi stresantă şi chiar copleşitoare pentru copii.

    .„Unde trebuie să semnez?” este reacţia celor mai multe cadre didactice atunci când se iscă o discuţie despre un demers care să modifice programa foarte încărcată pe care trebuie să o parcurgă copiii în instituţiile de învăţământ. Prea multă informaţie, prea stufoasă, prea puţin timp la dispoziţie.

    Prea multe lucruri inutile, prezentate rapid şi plictisitor. Programa şcolară în prezent este o veritabilă piedică în educaţia copiilor. „Da, au un program încărcat la şcoală sau grădiniţă, iar multe din informaţiile livrate în mediile instituţionalizate sunt absolut nefolositoare şi uneori haotice. De aici şi pretenţiile ridicole ale dascălilor şi ale părinţilor în egală măsură”, crede psihologul Ana Chiorean. Gradul de abandon şcolar creşte, al analfabetismului funcţional ajunge la cote record. Şcoala în sine este un factor de stres pentru copii. Dar nu este nici pe departe singurul.

    Şi chiar dacă pare important pentru copil să încerce cât mai multe experienţe – şi cât mai diverse, de altfel – există numeroase studii care amintesc de importanţa conceptului de joacă. „Copiii se dezvoltă fizic, intelectual, creativ şi mai ales din punct de vedere social prin joacă. Ei îşi fac planuri, încearcă să le ducă la capăt şi le împărtăşesc apoi cu alţii, chiar dacă e vorba doar de asamblarea unei nave spaţiale”, explică Kim Cernek, director executiv al Sky Blue Scholars Early Learning Community din Statele Unite, potrivit education.com. „Ei îşi dezvoltă vocabularul şi multe alte abilităţi atunci când îi invită pe alţii în lumea lor.”

    Toţi părinţii îşi pun semne de întrebare atunci când văd că alţi copii de vârstă similară sunt ocupaţi cu activităţi opţionale, crede Monica Bolocan, psiholog clinician şi educaţional, practician acreditat Triple P (Positive Parenting Program). „Părinţii se întreabă, firesc, «oare fac tot ce trebuie pentru copilul meu? Oare nu ar trebui să investesc mai mult în educaţia lui? Va putea el ţine pasul cu alţi copii care ştiu şi fac atât de multe lucruri deja?». Şi cad în capcana unei curse contra cronometru pentru acumulare cantitativă de abilităţi, cunoştinţe, competenţe, câteodată de-a valma şi în neconcordanţă cu profilul de dezvoltare a copilului lor, cu interesele şi înclinaţiile sale naturale.”

    Monica Bologan, psiholog


    Un părinte care investeşte în educaţia copilului său este un părinte responsabil, crede psihologul Monica Bolocan, dar este şi o metodă de a umple timpul copiilor astfel încât şi părinţii să aibă mai mult timp pentru ei înşişi.

    „Auzim în jurul nostru, la cunoscuţi, colegi sau rude, că e obligatoriu să duci copilul la diverse activităţi, să ştie neapărat cel puţin două limbi străine şi de la vârste fragede”, remarcă psihologul Lucica Ştefănescu. „Programa şcolară stufoasă, numărul mare de teme pentru acasă, chiar şi orarul unor şcoli care nu respectă ritmul biologic specific fiecărei categorii de vârstă solicită la maximum capacitatea intelectuală a copilului, atenţia şi nivelul de concentrare. Toate aceste activităţi îi răpesc copilului dreptul său elementar: acela de a se juca. Copilăria poate fi definită de joc, voie bună, stare de bine, de mulţumire. Fiţi cinstiţi cu dumneavoastră: care sunt cele mai frumoase amintiri din copilărie? Mă îndoiesc că veţi pune pe primul plan reuşitele şcolare. Cei mai mulţi dintre noi rememorăm cu plăcere jocurile copilăriei, relaţiile de prietenie, sentimentele de bucurie”, spune ea.

    Sorin Faur – psiholog, autor şi expert în dezvoltare cognitivă – spune că trebuie să vorbim de un complex de cauze pentru care copiii sunt suprasolicitaţi. „O vină poate aparţine în unele cazuri şi părinţilor, care îşi doresc împlinite şi compensate propriile vise în copii, într-o societate care glorifică succesul şi mai ales cel financiar, astfel încât mulţi doar asta îşi doresc în viaţă. Ţine de o motivaţie pozitivă, este firesc să vrem mai mult şi mai bine pentru copii, asta înseamnă progresul, dar progresul necesită şi să fii sănătos şi echilibrat”, explică el. „Pentru unii poate fi o soluţie pentru a-şi ţine copii departe de tehnologie, dar mai mult cred că are de-a face cu ambiţia de a reuşi. Aici, un alt motiv ţine de lipsa consilierilor şi psihologilor specializaţi care să asiste şcoala şi părinţii să descopere întâi valenţele copiilor prin testare psihologică, înainte de a-i înscrie la diverse programe. Unii părinţi, exact pentru că nu ştiu în ce direcţie ar putea să îşi îndrume copiii, văd asta ca un fel de încercare, «gustă şi vezi dacă îţi place»… Însă existe metode mai bune de a descoperi direcţia potrivită.”

  • Cum să te bagi în faţă la restaurant

    Uneori însă te ajută tehnologia să sari peste rând fără ca alţii să ţi-o poată reproşa, deoarece diverse restaurante sau cafenele au început să introducă posibilitatea comenzilor online cu ridicare din local celor care se grăbesc, scrie Boston Globe.

    Chiar dacă nu este ceva nemaiauzit, căci şi înainte se putea da telefon pentru a comanda ceva cu ridicare ulterioară, elementul de noutate din prezent îl reprezintă site-urile speciale şi aplicaţiile pentru telefoane mobile. Pe lângă clienţii care scutesc nişte timp atunci când vor să mănânce sau să bea ceva, câştigă foarte bine şi localurile, deoarece utilizatorii acestor aplicaţii sau site-uri sunt de regulă loiali, îşi lasă adresa de e-mail la care li se pot trimite oferte speciale şi tind să cheltuiască mai mult.

    Printre restaurantele şi cafenelele americane care au implementat deja acest sistem se numără Starbucks, Taco Bell, McDonald’s, ori tot felul de localuri mai mici, de la altele vegetariene la unele care funcţionează în dubiţe care se tot plimbă din loc în loc.

  • Cronică de film: debut fantastic pentru femeia fantastică

    Primul proiect pentru un film cu Wonder Woman a apărut în 1996, iar de-a lungul următorilor ani s-au schimbat zeci de regizori sau scriitori. Abia în 2015 s-a concretizat o producţie bazată pe un scenariu realizat de Allan Heinberg ce urma să fie regizat de Patty Jenkins, devenind astfel prima femeie ce cârmeşte un film blockbuster cu supereroi.

    ”Wonder Woman“ spune povestea Dianei, prinţesa amazoanelor, o excelentă luptătoare al cărei destin este să pună capăt tuturor războaielor. Amazoanele duc o viaţă liniştită pe o insulă, ce era ascunsă vederii de un scut, până când un pilot britanic se prăbuşeşte cu avionul şi pune capăt vieţii idilice. Amazoanele îl apără de nazişti, iar el le povesteşte ceea ce se întâmplă în lume, Primul Război Mondial. Diana se simte nevoită să intervină şi pleacă pe front alături de spionul Steve Trevor (Chris Pine).

    În poveste regăsim clasicul scenariu ”străin într-un loc străin“, menit să stârnească râsete, numai că aici avem de-a face cu o dublă situaţie de acest gen. Trevor învaţă despre cultura amazoanelor, ce şi cum sunt, apoi Diana învaţă cultura oamenilor, care sunt obiceiurile lor şi aşa mai departe. Momentele sunt amuzante, stârnind râsete în sală, mai ales atunci când Diana învaţă cum funcţionează lucrurile în lumea mare.

    Cum era de aşteptat, filmul are scene de acţiune bine realizate, bătălii spectaculoase şi efecte speciale din belşug; totuşi meritul filmului este că are şi personaje mai bine creionate decât în alte pelicule de acest gen, dar şi că lasă spectatorii să respire, să se bucure de film, oferindu-le momente de respiro între cele trei mari bătălii care au loc de-a lungul desfăşurării acţiunii. Vorbind de scenele de acţiune, acestea sunt, majoritatea timpului, foarte bine realizate, cu momente explozive, altele filmate cu încetinitorul, iar eroina utilizează tot arsenalul pe care-l are la dispoziţie de-a lungul filmului, atât celebrul lasou, cât şi sabia sau scutul. Totuşi, există momente de confuzie în scenele de bătaie, din cauza tăieturilor prea dese, rapide sau din cauza acţiunii grăbite excesiv, nenatural.

    Gal Gadot, în rolul amazoanei eroine, este categoric atracţia numărul unu a filmului şi aici nu mă refer doar din punct de vedere vizual. Gadot interpretează excelent rolul, arătându-le spectatorilor atât momente de vulnerabilitate, cât şi de putere. Amazoana Diana experimentează trăiri diverse de-a lungul filmului şi o putem vedea în momente de acţiune, dar şi în altele amuzante sau emoţionante, iar Gadot le interpretează excelent. Tânăra actriţă din Israel întruchipează perfect valorile ”Wonder Woman“: bunătate, naivitate, frumuseţe, simplitate, putere. Nu cred că o altă actriţă s-ar fi potrivit la fel de bine. Chris Pine face şi el un rol bun, este carismatic şi are chimie cu Gal Gadot. Am remarcat-o şi pe Robin Wright, celebra Claire Underwood din ”House of Cards„, în rolul lui Antiope, generalul amazoanelor. Este frumoasă, elegantă, puternică şi se descurcă de minune ca luptătoare. Aş vrea să o mai văd în roluri asemănătoare.

    Wonder Woman face parte din universul DC şi urmează să li se alăture celorlaţi supereroi precum Batman, Superman, Flash sau Cyborg în ”Justice League“. Totuşi, spre deosebire de peliculele cu Batman sau Superman, Wonder Woman nu este un film atât de posomorât, din punct de vedere estetic, cât şi din punctul de vedere al temelor explorate, ci se apropie mai mult de stilul filmelor cu supereroi din cealaltă tabără, Marvel, fiind mai amuzant, mai puţin serios. În acest film vedem culori aprinse, peisaje idilice, nu doar încăperi întunecate şi peisaje nocturne, deşi scenele din timpul Primului Război Mondial sunt cât se poate de sumbre.

    Problemele filmului ţin de personajele negative, problemă ce persistă în acest gen de filme, oferindu-ne personaje negative unidimensionale, care sunt acolo doar pentru ca eroul peliculei să-i învingă. De asemenea, utilizarea efectelor speciale (CGI) a fost excesivă spre finalul filmului; aspect despre care cred că dăunează peliculei, îndepărtând-o de tărâmul real, palpabil.

    ”Wonder Woman“ este primul film bun, exceptând filmele din seria ”The Dark Knight“, regizate de Christopher Nolan, din universul DC şi le oferă speranţe fanilor în legătură ”Justice League“, ”Aquaman“ sau ”The Flash“.

    NOTĂ: 8/10

  • Surpriză în declaraţia de avere a lui Sorin GRINDEANU la capitolul maşini. Nimeni nu se aştepta la asta în mijlocul scandalului cu LIVIU DRAGNEA

    Toată lumea este cu ochii pe scandalul politic intestin din PSD. Sorin Grindeanu a ieşit ieri cu declaraţii dure la adresa colegului de partid, Liviu Dragnea. În mijlocul acestui scanda, orice detaliu contează din istoria celor doi oameni puternici. Chiar şi declaraţiile de avere. Orice poate fi folosit ca armă în războiul declaraţiilor.

    IATĂ AICI SURPRIZA DIN DECLARAŢIA DE AVERE A LUI SORIN GRINDEANU LA CAPITOLUL MAŞINI

  • Bilanţul în urma incendiului de la Londra a ajuns la cel puţin 17 morţi

    Bilanţul anterior era de 12 persoane decedate, iar autorităţile se aşteaptă ca numărul morţilor să crească, dat fiind că multe persoane sunt date dispărute ori spitalizate în stare critică.

    Serviciul Naţional Medical (NHS) din regiunea Anglia a transmis că 37 de persoane rămân în continuare spitalizate, inclusiv 17 pacienţi în stare critică, în urma incendiului.

    Incendiul a distrus o clădire de 24 de etaje – Turnul Grenfell, situat în zona Kensington, în vestul Londrei.

  • Grindeanu: Dragnea nu mi-a cerut direct demisia, alţii mi-au solicitat-o. Guvernul nu este al CEx PSD, este al României

    ”Guvernul nu este al CEx PSD, este al României”, a declarat, miercuri, premierul Sorin Grindeanu. Acesta a afirmat că nu are intenţia să pună PSD în situaţia de a pierde guvernarea, dar că nici nu intenţioneze să plece de la Palatul Victoria.

    Întrebat de jurnalişti dacă Liviu Dragnea i-a cerut demisia, premierul Grindeanu a spus că ”doar voalat”, însă alţi lideri ai partidului i-au cerut-o direct.

    Grindeanu mai spune că se aşteaptă că unii miniştri din cabinet să plece dacă li se cere acest lucru, mai ales că se simt ”jenaţi” de situaţia creată.

    Şedinţa CExN PSD va avea loc miercuri începând cu ora 16.00.”Va fi o execuţie publică”, a apreciat Sorin Grindeanu, referindu-se la discuţiile care vor avea loc în cadrul şedinţei CEx a PSD.

  • Afaceri cu o perspectivă clară

    “Românii au devenit din ce în ce mai receptivi la lentilele de bună calitate, iar acest lucru se reflectă în cifre“, spune Tudor Baciu, managing director al companiei franceze Essilor România. Aceasta este, de altfel, una dintre principalele oportunităţi ale pieţei de 100 de milioane de lei în care activează, consideră Tudor Baciu.

    Pe de altă parte, un mare impediment pentru creşterea gradului de penetrare a lentilelor îl reprezintă numărul mic de centre de optică din mediul rural, acolo unde ponderea populaţiei în vârstă este mai mare şi există, deci, o nevoie mai acută de corecţie a vederii. Mai mult, Tudor Baciu consideră că accesul populaţiei la metode pentru îmbunătăţirea vederii este limitat şi de lipsa compensărilor în sistemul asigurărilor de sănătate la achiziţionarea ochelarilor de vedere. Acesta propune ca soluţie introducerea de către Ministerul Sănătăţii a unor programe menite să favorizeze accesul unui număr cât mai mare de persoane la metode pentru corecţia vederii. ”O idee ar fi introducerea unui sistem de compensări. Cu siguranţă că şi furnizorii de produse şi de servicii au datoria să se implice, ca parteneri, în astfel de iniţiative“, adaugă Baciu.

    Divizia locală a Essilor se axează pe promovarea şi distribuţia de aparatură pentru dotarea centrelor de optică medicală, a cabinetelor oftalmologice, de medicina muncii şi pe distribuirea de lentile de ochelari. Conform directorului filialei locale, compania atrage din ce în ce mai mulţi clienţi de la an la an, ajungând la o cifră de afaceri de 30 de milioane de lei în 2016. Printre motivele creşterii acestui segment de piaţă se numără şi tendinţa de îmbătrânire a populaţiei; iar problemele cu vederea se agravează odată cu înaintarea în vârstă. ”În aceste condiţii, este previzionată o creştere a pieţei. În context, ne aşteptăm la un avans de peste 10% a vânzărilor în anul următor şi ne aşteptăm ca această tendinţă să continue“, spune Baciu.

    Mai mult, reprezentantul Essilor constată plusuri şi la capitolul calitate, nu doar în ce priveşte cantitatea. ”Am constatat o cerere importantă dinspre segmentul premium şi mediu“, spune Baciu despre principalele tendinţe în piaţa în care activează. În plus, a observat un interes din ce în ce mai mare pentru lentilele progresive, cât şi pentru soluţiile de protecţie a vederii împotriva radiaţiilor UV şi a luminii albastre-violet. ”De exemplu, piaţa de lentile progresive din România este într-o continuă dezvoltare. Vorbim, la nivelul anului 2016 de aproximtaiv 95.000 de bucăţi. Tendinţa este de înlocuire a lentilelor minerale (de sticlă) cu cele din sticlă organică (din plastic, mai uşoare, rezistente la şocuri), acestea reprezentând 70% din total, adică 3,5 milioane de bucăţi“, declară Baciu. Există, de asemenea, şi o cerere tot mai mare de tratamentele antireflex şi se folosesc tot mai mult materiale organice, materiale fotocromatice şi lentile de soare cu dioptrii.

    Conform datelor companiei care are activităţi pe plan local de peste zece ani, piaţa în care activează are o valoare estimativă de 100 de milioane de lei. ”Nevoia de educare şi de acces la informaţie se resimte şi în domeniul sănătăţii ochilor, mai ales că foarte multe probleme pot fi rezolvate în zilele noastre datorită descoperirilor şi inovaţiilor. Unul dintre pilonii pe care se bazează filozofia noastră este inovaţia, iar grupul Essilor investeşte în cercetare peste 150 milioane de euro anual, făcând posibilă introducerea pe piaţă a numeroase produse“, spune Tudor Baciu.

    Printre acestea, se numără cele mai noi apariţii în materie de lentile progresive, lentile antiaburire, lentile incasabile din policarbonat, lentilele cu utilizare universală, cu beneficii suplimentare în anumite activităţi. ”Toate inovaţiile Essilor International sunt oferite în timp real şi pe piaţa din România. Spre exemplu, pacienţii români au acum acces la Eye Protect System, care a luat marele premiu Silmo d’Or la Paris, în toamna anului trecut“, spune Baciu. Eye Protect System este o inovaţie la nivel molecular ce asigură protecţia la lumina albastră violet (lumina emisă de device-uri electronice, de pildă calculator sau smartphone; acest tip de lumină deteriorează retina).

    La capitolul servicii, grupul francez are şi unul dintre cele mai avansate sisteme universale de măsurare, care permite determinarea cu precizie a parametrilor necesari realizării lentilelor personalizate, cât şi a măsurătorilor necesare pentru montajul în ramă. Grupul Essilor, unul dintre cei mai mari producători de lentile de ochelari din lume, a ajuns anul trecut la afaceri de 7,1 miliarde de euro la nivel mondial, iar veniturile marchează plusuri an la an.

    În România, piaţa de ochelari este împărţită în mod egal între produsele de vedere şi cele de soare, iar vânzările de ochelari au crescut cu 20% în perioada 2010-2014; în 2015 valoarea vânzărilor în acest segment a depăşit un miliard de lei, potrivit datelor Euromonitor publicate de Ziarul Financiar.

    Conform aceleiaşi surse, consumatorii preferă să cheltuiască mai mulţi bani pe rame decât pe lentile şi cei mai puţini sunt cei care cumpără ochelari de vedere ”de-a gata„. Astfel, mai bine de jumătate din piaţă (50,2%) revine ochelarilor de soare, aproape un sfert (23,4%) merge către rame, în timp ce restul este împărţit între lentile (16,8%) şi ochelari de vedere (9,6%). Spre deosebire de cele mai multe pieţe din retail, piaţa ochelarilor este dominată de branduri internaţionale.  Astfel, liderul pieţei este brandul Ray Ban, aflat în portofoliul grupului italian Luxottica. În top cinci urmează Essilor, Oakley, Safilo şi Christian Dior.