“Impactul va fi de 0,4 lei pe litru, în linii mari. În primele trei luni consumul va scădea, poate cu 1-2%. Va fi o reaşezare a comportamentului consumatorului, dar după două-trei luni îşi va reveni”, a afirmat vicepreşedinte Rompetrol pe retail şi trading, într-o conferinţă de presă.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Băncile centrale au fost „în prima linie a crizei„ şi au aplicat măsuri excepţionale, neconvenţionale – măsuri nerecomandate de manual şi care nu au existat înainte, fiind inventate pe parcursul crizei. Însă, la şapte ani de la apariţia primelor semnale ale crizei financiare şi economice mondiale, băncile centrale continuă să aplice măsuri neconvenţionale în Europa, SUA şi Japonia, în timp ce dobânzile sunt menţinute la niveluri foarte reduse. Ce înseamnă asta? Înseamnă că ţările avansate, în general, continuă să aibă probleme importante, a avertizat Jean-Claude Trichet, francezul care a condus Banca Centrală Europeană între 2003 şi 2011, înainte ca preşedinţia instituţiei să fie preluată de italianul Mario Draghi.
Jean-Claude Trichet a fost unul dintre personajele centrale în lupta Europei cu criza. A fost unul dintre principalii arhitecţi ai măsurilor de susţinere a sistemului financiar european pentru traversarea turbulenţelor extrem de puternice care au ajuns să pună în discuţie chiar supravieţuirea euro. BCE a cumpărat obligaţiuni ale statelor din zona euro şi a pompat sume imense în sistemul bancar al ţărilor membre pentru a menţine stabilitatea eurosistemului.
Spre final de mandat, Trichet părea să aibă în faţă o nouă provocare: să pună la punct o strategie de exit prin care să retragă facilităţile oferite băncilor şi guvernelor europene pentru a depăşi criza datoriilor suverane. Însă evoluţia economiilor europene a făcut ca măsurile neconvenţionale să continue şi acum, la mai bine de doi ani după ce Trichet a părăsit funcţia de preşedinte al BCE. De cealaltă parte a Atlanticului, Fed a dat startul retragerii stimulilor monetari.
Sursă grafic: Bloomberg
Acum guvernator de onoare al Băncii Franţei, Trichet, 71 de ani, mai apare din când în când în faţa publicului, continuând să capteze atenţia. Ţinuta? Neschimbată. Stilul vestimentar? Cam la fel: pantaloni gri, sacou negru, cămaşă în carouri cu guler alb şi cravată albastră. Discursul? Într-o oarecare măsură, schimbat.
„Vor sprijinii băncile centrale creşterea economică mondială?„ Aşa a sunat titlul prezentării pe care Jean-Claude Trichet a susţinut-o la Conferinţa de Risc de Ţară organizată de Coface la Paris, ocazie cu care ţinut să sublinieze raportul dintre implicarea băncilor centrale şi a guvernelor în perioade de criză. Prin această implicare, Trichet consideră că BCE, Fed sau Banca Angliei cumpără timpul de care guvernele au nevoie pentru a corecta dezechilibrele. Însă, dacă aceste dezechilibre nu sunt corectate, vom avea mari probleme în viitor.
Băncile centrale au fost „în prima linie a crizei„ şi au aplicat măsuri excepţionale, neconvenţionale – măsuri nerecomandate de manual şi care nu au existat înainte, fiind inventate pe parcursul crizei. Însă, la şapte ani de la apariţia primelor semnale ale crizei financiare şi economice mondiale, băncile centrale continuă să aplice măsuri neconvenţionale în Europa, SUA şi Japonia, în timp ce dobânzile sunt menţinute la niveluri foarte reduse. Ce înseamnă asta? Înseamnă că ţările avansate, în general, continuă să aibă probleme importante, a avertizat Jean-Claude Trichet, francezul care a condus Banca Centrală Europeană între 2003 şi 2011, înainte ca preşedinţia instituţiei să fie preluată de italianul Mario Draghi.
Jean-Claude Trichet a fost unul dintre personajele centrale în lupta Europei cu criza. A fost unul dintre principalii arhitecţi ai măsurilor de susţinere a sistemului financiar european pentru traversarea turbulenţelor extrem de puternice care au ajuns să pună în discuţie chiar supravieţuirea euro. BCE a cumpărat obligaţiuni ale statelor din zona euro şi a pompat sume imense în sistemul bancar al ţărilor membre pentru a menţine stabilitatea eurosistemului.
Spre final de mandat, Trichet părea să aibă în faţă o nouă provocare: să pună la punct o strategie de exit prin care să retragă facilităţile oferite băncilor şi guvernelor europene pentru a depăşi criza datoriilor suverane. Însă evoluţia economiilor europene a făcut ca măsurile neconvenţionale să continue şi acum, la mai bine de doi ani după ce Trichet a părăsit funcţia de preşedinte al BCE. De cealaltă parte a Atlanticului, Fed a dat startul retragerii stimulilor monetari.
Sursă grafic: Bloomberg
Acum guvernator de onoare al Băncii Franţei, Trichet, 71 de ani, mai apare din când în când în faţa publicului, continuând să capteze atenţia. Ţinuta? Neschimbată. Stilul vestimentar? Cam la fel: pantaloni gri, sacou negru, cămaşă în carouri cu guler alb şi cravată albastră. Discursul? Într-o oarecare măsură, schimbat.
„Vor sprijinii băncile centrale creşterea economică mondială?„ Aşa a sunat titlul prezentării pe care Jean-Claude Trichet a susţinut-o la Conferinţa de Risc de Ţară organizată de Coface la Paris, ocazie cu care ţinut să sublinieze raportul dintre implicarea băncilor centrale şi a guvernelor în perioade de criză. Prin această implicare, Trichet consideră că BCE, Fed sau Banca Angliei cumpără timpul de care guvernele au nevoie pentru a corecta dezechilibrele. Însă, dacă aceste dezechilibre nu sunt corectate, vom avea mari probleme în viitor.
“Modificările frecvente şi lipsa unor practici uniforme sau a unor orientări din partea instituţiilor în cauză reprezintă o sursă de incertitudine pentru părţile interesate. Aceste modificări succesive au generat, cel puţin, confuzie în ceea ce priveşte domeniul de aplicare al legislaţiei în materie de achiziţii publice în cazul întreprinderilor deţinute sau controlate de stat”, se arată în raport.
Totodată, Comisia Europeană atrage atenţia asupra faptului că utilizarea la nivel naţional a procedurii negociate fără publicarea unui anunţ de participare la licitaţie este cu mult peste media UE: 15% faţă de 5%.
CE recomandă îmbunătăţirea “consecvenţei hotărârilor pronunţate de instanţe şi de organismele de soluţionare a căilor de atac”.
Potrivit Executivului, “conflictele de interese şi favoritismul par a fi printre problemele cele mai recurente legate de alocarea şi cheltuirea fondurilor publice (inclusiv a fondurilor UE) atât la nivel central, cât şi la nivel local, în timp ce mecanismele actuale de prevenire şi control sunt dificil de pus în aplicare sau sunt insuficient de disuasive”. Experţii europeni consideră că rata detectării şi notificării conflictelor de interese de către autorităţile responsabile de achiziţiile publice este “destul de scăzută” în comparaţie cu amploarea riscurilor reale legate de acest aspect.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
În faţa completului de cinci magistraţi care judecă recursurile din dosarul “Transformatorul”, procurorul DNA prezent la dezbaterile finale a arătat că pedepsele aplicate în iulie 2013 de un complet de trei judecători de la instanţa supremă sunt mici, “orientate spre minimum”, deşi probele de la dosar dovedesc o situaţie gravă, fapte grave, comise în complicitate, de către toţi cei inculpaţii în acest dosar.
Magistratul DNA a arătat că nu era posibilă aplicarea unei pedepse de cinci ani de închisoare în cazul unor fapte de complicitate, aşa cum este cazul lui Relu Fenechiu, şi pedepse de şase ani de închisoare pentru fapta directă, în contextul în care toţi inculpaţii au dat dovadă de perseverenţă infracţională, faptele având un grad sporit de periculozitate.
“Se impune majorarea pedepselor, pentru că probele dovedesc că exercitarea abuzivă şi atitudinea abuzivă a celor trei directori din perioada 2002-2005 de la SISEE Moldova a făcut ca firmele fraţilor Fenechiu să aibă o piaţă continuă de desfacere prin furnizarea de «fier vechi la preţ de componentă nouă»”, a arătat procurorul DNA.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Doctorul Arafat nu este coordonatorul suprem al intervenţiilor. Aceste intervenţii au proceduri, după o legislaţie foarte clară. Nu pot fi dependente de o persoană”, a declarat pentru MEDIAFAX secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii (MS) Raed Arafat, referitor la intervenţia în cazul accidentului aviatic din Apuseni.
El a precizat că Centrul Operativ pentru Situaţii de Urgenţă din Ministerul Sănătăţii a intrat automat în acţiune. “Noi, la MS, avem reglementări foarte clare şi care au fost respectate în totalitate. Sunt proceduri clare. În momentul în care s-a dat alertarea către inspectoratele pentru situaţii de urgenţă de către Inspectoratul General, lucru care s-a făcut fără probleme, automat au fost alertate inclusiv structurile medicale. Şi au plecat împreună şi au intervenit împreună, confrom procedurilor”, a explicat Raed Arafat.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Pierderile energetice în sectorul industrial ating 30-35% din energia consumată, în timp ce la clădiri se constată pierderi energetice de circa 40-50% din energia consumată”, se arată într-un comunicat al Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti şi al Asociaţiei Române pentru Promovarea Eficienţei Energetice (ARPEE).
ARPEE are ca membri fondatori companiile BB, Alstom, Dalkia, EnergoBit, Elcomex, GDF SUEZ Energy România, Lafarge, OMV Petrom şi PricewaterhouseCoopers.
Potrivit preşedintelui ARPEE, Gilles Humbert, eficienţa energetică este o “prioritate fundamentală în România”.
Comisia Europeană a anunţat, în luna octombrie a anului trecut, că a lansat procedura de infringement împotriva României şi Cehiei pentru că nu au furnizat informaţii cu privire la implementarea unei directive referitoare la eficienţa energetică a clădirilor.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Nu, nici vorbă. Nu se poate discuta până la 1 iulie. La 1 iulie tragem linie pe primul semestru şi vedem dacă suntem pe plus, pe minus faţă de ceea ce avem prognozat şi după 1 iulie, aşa cum se face de fapt în fiecare an”, a spus Ponta.
El a arătat că abia atunci se va putea veni cu măsuri de rectificare pozitivă sau negativă, după caz.
“Putem să venim cu măsuri de rectificare pozitivă, negativă, dar până la 1 iulie nici dacă am vrea nu putem. Plus că nu ştim cum stăm – sunt evaluări care trebuie confirmate pe primul semestru apropo de încasări, de cheltuieli publice. Deci nu asta discutăm”, a spus Ponta.
Într-o declaraţie din 12 ianuarie, premierul Victor Ponta opina că acciza la carburanţi va trebui majorată din luna aprilie, deoarece, dacă amânarea acestei creşteri va afecta negativ bugetul, Guvernul va fi obligat să renunţe la alte măsuri fiscale, precum scăderea contribuţiei de asigurări sociale.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Ca urmare a neregulilor descoperite în timpul acestor controale, au fost aplicate 237 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 302.820 de lei, şi au fost acordate 112 avertismente pentru deficienţe minore.
Totodată, au fost retrase de la comercializare 483 de kg de produse alimentare (de origine animală şi non-animală), care erau improprii pentru consumul uman.
Printre deficienţele identificate şi sancţionate, se numără: comercializarea de produse alimentare fără elemente de identificare, etichetate sau ambalate necorespunzător, comercializarea produselor fără respectarea condiţiilor de igienă, în spaţii neînregistrate sau neautorizate sanitar veterinar, manipularea necorespunzătoare a ustensilelor şi a veselei în blocul alimentar, depozite supraaglomerate, depozitare în condiţii de temperatură sau igienă necorespunzătoare, lipsa documentelor care să ateste conformitatea sau trasabilitatea produselor, neasigurarea lanţului frigorific, comercializare de animale, în târg, fără a fi însoţite de documente sanitare veterinare şi neidentificate, transportul de produse cu mijloace neînregistrate sanitar veterinar şi transportul de animale vii, neînsoţite de documentele legale, sau în mijloace de transport neînregistrate sanitar veterinar.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro