BusinessMagazin

Tag: apa

  • Ţara unde bogataşii merg cu autobuzul, iar trecerile de pietoni sunt pavate cu cristale Swarovski

    În ciuda faptului că se află în inima Europei, Elveţia a avut dintotdeauna un aer misterios. Atât localnicii, cât şi turiştii, au împărtăşit aspecte pe care nu le crezi până nu le vezi cu ochii tăi, cum ar fi apa impresionant de limpede şi curată, încrederea şi siguranţa în transportul public sau regulile stricte în ceea ce priveşte procesul de reciclare.

    Dat fiind faptul că unul dintre cele mai populare produse de export ale elveţienilor sunt ceasurile, nu e surprinzător faptul că punctualitatea reprezintă o caracteristică de bază a acestei naţiuni, la un mod care îi uimeşte plăcut pe turişti. „Poţi să-ţi plănuieşti un întreg itinerariu bazat pe transportul public şi poţi fi sigur că se va respecta întru totul”, spune Thierry Blancpain, un turist în cadrul unui forum cu impresii despre Elveţia. „Am avut un plan ce includea o schimbare de tren, intervalul fiind de două minute, şi totul a decurs conform orarului.

    Am călătorit în multe ţări de-a lungul Europei sau SUA, dar nu am întâlnit nicăieri o asemenea acurateţe”, a adăugat acesta. De fapt, transportul public este atât de sigur şi curat, încât este folosit uneori şi de vedete. „Politicienii cu funcţii înalte folosesc de multe ori transportul public” spune Thierry Blancpain. „Cu câţiva ani în urmă am stat în tren lângă unul dintre cei şapte membri ai consiliului federal al Elveţia, o funcţie apropiată de cea a unui ministru”, adaugă el.

    Pe de altă parte, aici, chiar şi mersul pe jos are un statut special. De exemplu, în oraşul Berna trecerile de pietoni sunt împodobite cu un element deosebit –  pietre Swarovski. Confrorm unui membru al aceluiaşi forum, „trecerile de pietoni din Berna care au fost create până în 2012 sunt împrejmuite cu cristale Swarovski pentru a îmbunătăţi vizibilitatea din timpul nopţii”.  „Oficialii de la Berna au decis amestecarea vopselei galbene a trecerii de pietoni cu mici granule de cristal Swarovski, care sunt de zece ori mai scumpe granulele folosite în mod obişnuit”, explică el.

    De asemenea, elveţienii sunt obsedaţi de reguli şi foarte atenţi în ceea ce priveşte protejarea mediului înconjurător, de unde rezultă unul dintre cele mai elaborate sisteme de reciclare din lume. „Pentru a arunca hârtie sau carton trebuie să le laşi pe bordură în dimineaţa zilei destinate hârtiei, dar trebuie neapărat strânse într-o formă dreptunghiulară şi legate cu o sfoară specială”, explică Gabriel Gambetta. „Dacă greşeşti ceva din toate procedurile, nu îţi va lua gunoiul, ci îţi va lăsa o notă explicativă cu ceea ce nu ai făcut bine. Dacă arunci sticlă în gunoiul obişnuit sau comiţi o ofensă similară, poliţia va controla obiectele aruncate de tine, te va identifica şi te va chema la secţia de poliţie unde vei fi amendat”, mai adaugă Gambetta.

    Obsesia legată de curăţenie şi mediul înconjurăror are şi părţile sale bune. De exemplu, este acceptat şi normal să bei apă din aproape toate fântânile exterioare din ţară – lucru pe care nu îl auzi în niciun caz în alte ţări. „Dacă nu este potabilă apa din fântână, va fi foarte clar semnalizat, însă nu am văzut mai multe de cinci astfel de locuri în toată viaţa mea”, spune Thierry Blancpain.

    Deşi majoritatea ridică în slăvi punctele tari ale Elveţiei, există, totuşi, şi câteva minusuri. Unul şi probabil cel mai mare este costul de trai ridicat. „Da, se ştia faptul că e o ţară scumpă, dar nivelul despre care vorbim este cu multe peste cât te-ai aştepta”, spune Craig Arthur, un britanic care s-a mutat în Elveţia. „Plăteşti 20 de lire pentru o călătorie de 15 minute cu trenul. Într-adevar, salariile sunt la nivelul cheltuielilor. Odată cu primul fluturaş de salariu te adaptezi rapid la noile realităţi. Dar probabil pentru turişti e groaznic”, spune britanicul.

     

  • Oraşul unde se trăieşte cel mai bine in România

    Înainte de aderarea la Uniunea Europeană, oficialii de la Bruxelles au constatat că peste jumătate din populaţia României trăieşte în mediul rural, iar acest lucru nu era acceptabil. Astfel, problema s-a rezolvat româneşte. Peste 50 de comune au primit statutul de oraş, dar fără beneficiile unei urbe, însă cu taxele aferente. Localnicii au rămas prinşi între taxe „de oraş“ şi agricultura de subzistenţă.

    Odată cu această transformare, li s-a promis modernizarea localităţii: asfalt în loc de praf şi canalizare în loc de toaleta din spatele curţii. Asta s-a întâmplat în urmă cu aproape zece ani. „În anul 2014, populaţia deservită de sistemul public de alimentare cu apă a fost de 12.454.909 persoane, reprezentând 62,4% din populaţia României“, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică. România a promis în Consiliul Uniunii Europene că până în 2018 toţi românii vor fi conectaţi la reţeaua de apă şi canalizare. Însă de atunci şi până acum, numărul celor conectaţi a crescut doar cu circa 1 milion şi jumătate.

    Potrivit ultimului recensământ realizat în 2012, în România numărul total al oraşelor şi al municipiilor a ajuns la 319, dacă nu luăm în calcul şi Capitala. Astfel, din 2002 şi până în prezent 55 de comune au devenit oraşe.

    Conform Legii nr. 351 din 6 iulie 2001 privind aprobarea „Planului de amenajare a teritoriului naţional“, „de regulă“ o localitate poate primi rangul III şi poate fi numită astfel oraş dacă aceasta are o populaţie stabilă cuprinsă între circa 5.000 de locuitori şi 30.000 de locuitori şi dacă are o rază de servire de 10 până la 20 de kilometri.

    În prezent, conform calculelor noastre, în România există 34 de oraşe în care trăiesc mai puţin de 5.000 de locuitori, cu 16 mai multe decât în 2002, şi 57 de oraşe cu sub 6.000 de locuitori, faţă de 41 în 2002. Cel mai mic oraş în funcţie de numărul de locuitori este Băile Tuşnad, cu peste 1.600 de locuitori.

    La 1 ianuarie 2015, în cele 2.861 de comune locuiau 9,707 milioane de persoane. Mărimea medie a unei comune din punctul de vedere al numărului de persoane cu domiciliul în localitatea respectivă a fost de 3.393 persoane. Faţă de această medie, valorile individuale variază între 24.941 locuitori în comuna Floreşti (judeţul Cluj) şi 131 locuitori în comuna Bătrâna (judeţul Hunedoara).

    După 1989 oraşele proaspăt capitaliste s-au dezvoltat în toate direcţiile, în mod haotic, fără a fi implementat un plan de dezvoltare bine stabilit. Astfel, unele orase, precum Braşov, Oradea sau Cluj, aproape că şi-au triplat suprafaţa intravilană, dar infrastructura nu a ţinut pasul. Nici străzile, nici reţeaua de alimentare cu apă nu au crescut în general în aceeaşi măsură, potrivit datelor INS (1993-2013).

    În Bucureşti suprafaţa intravilană (1993-2013) a crescut 56%, iar suprafaţa verde a scăzut cu 6,8%. Timişoara a înregistrat creşteri la suprafaţa intravilană, lungimea străzilor, suprafaţa spaţiilor verzi, dar şi lungimea reţelei de alimentare cu apă. În Iaşi situaţia este puţin atipică, în sensul în care suprafaţa intravilană a crescut cu 94%, dar şi spaţiile verzi s-au mărit cu 50%. În schimb, lungimea străzilor a rămas aproape neschimbată (creştere de 0,8%), iar lungimea reţelei de alimentare cu apă a scăzut cu 5,2%. În general, în majoritatea oraşelor din România suprafaţa intravilană a crescut, însă nu în aceeaşi măsură s-au dezvoltat reţelele de drumuri sau canalizare.

    Conform site-ului numbeo.com, care măsoară în toată lumea indicatori precum rata infracţionalităţii, poluare, calitatea serviciilor sanitare, preţuri imobiliare sau puterea de cumpărare, Cluj-Napoca pare a fi oraşul cu cea mai bună calitate a vieţii din România. Este situat pe locul 53 în lume, înaintea unor metropole precum Ankara (61), Budapesta (67), Milano (69) sau Bucureşti (74).

    Cinci regiuni din România rămân printre cele mai sărace din UE, excepţie făcând Ilfov-Bucureşti, Vest şi Centru, însă Sud-Est este foarte aproape de a ieşi din categoria în care PIB pe cap de locuitor, calculat la paritatea puterii de cumpărare, este sub 50% din media UE, potrivit Eurostat.

    Cea mai săracă regiune este Nord-Est, la numai 34% din media europeană, urmată de Sud-Vest Oltenia, cu 41%, Sud-Muntenia, cu 43%, şi Nord-Vest, cu 48%.

  • Băutura magică a dacilor, redescoperită de cercetătorii suedezi

    O băutură alcoolică realizată dintr-un amestec de miere fermentată şi apă, pe baza unor reţete vechi, ar putea constitui un remediu în lupta privind rezistenţa la antibiotice, conform unui grup de oameni de ştiinţă suedezi.


    Împreună cu responsabilii de la o fabrică de bere, cercetătorii suedezi au studiat îndelung albinele şi mierea produsă de acestea şi au lansat propria versiune de băutură mied, denumită „elixirul vânătorului de miere“, relatează Reuters.

    Cercetătorul Tobias Olofsson de la Universitatea Lund a declarat că miedul are efecte pozitive asupra sănătăţii organismului.
     

    „Miedul este o băutură alcoolică făcută numai din miere şi apă şi era considerată băutura zeilor, iar cei care o consumau susţineau că devin nemuritori sau că au o stare de sănătate mai bună. Era consumată de vikingi şi de reprezentanţii altor culturi precum mayaşii, egiptenii şi era băută pentru că era considerată o băutură benefică“, a declarat Olofsson.

    Pentru români, rezultatele acestei cercetări sunt cu atât mai interesante cu cât miedul este recunoscut drept „băutura dacilor“ şi leacul miraculos care îi ţinea sănătoşi şi puternici.

    Cititi mai multe pe www.one.ro

  • Băutura magică a dacilor, redescoperită de cercetătorii suedezi

    O băutură alcoolică realizată dintr-un amestec de miere fermentată şi apă, pe baza unor reţete vechi, ar putea constitui un remediu în lupta privind rezistenţa la antibiotice, conform unui grup de oameni de ştiinţă suedezi.


    Împreună cu responsabilii de la o fabrică de bere, cercetătorii suedezi au studiat îndelung albinele şi mierea produsă de acestea şi au lansat propria versiune de băutură mied, denumită „elixirul vânătorului de miere“, relatează Reuters.

    Cercetătorul Tobias Olofsson de la Universitatea Lund a declarat că miedul are efecte pozitive asupra sănătăţii organismului.
     

    „Miedul este o băutură alcoolică făcută numai din miere şi apă şi era considerată băutura zeilor, iar cei care o consumau susţineau că devin nemuritori sau că au o stare de sănătate mai bună. Era consumată de vikingi şi de reprezentanţii altor culturi precum mayaşii, egiptenii şi era băută pentru că era considerată o băutură benefică“, a declarat Olofsson.

    Pentru români, rezultatele acestei cercetări sunt cu atât mai interesante cu cât miedul este recunoscut drept „băutura dacilor“ şi leacul miraculos care îi ţinea sănătoşi şi puternici.

    Cititi mai multe pe www.one.ro

  • A început a 6-a extincţie în masă. Dovada care demonstrează când se va sfârşi lumea

    Presiunea umană crescută ameninţă şi resursele naturale de care depinde omenirea, ameninţă siguranţa privind sursele de apă şi alimente.

    „Până acum am vorbit de generaţiile viitoare şi de speciile departe de noi, când ne refeream la degradarea masivă a naturii. Am ajuns însă în punctul în care schimbările din jurul nostru vor afecta decisiv calitatea vieţii noastre şi specii cu care eram obişnuiţi acum câţiva ani devin o raritate sau chiar dispar”, este avertismentul lansat ieri.

    Vezi aici de ce a început a 6-a extincţie în masă şi dovada care demonstrează când se va sfârşi lumea

  • De ce importă Dubai nisip. “Am fost şocat să aflu că oamenii se bat pentru nisip”

    „Am fost şocat să aflu că oamenii se bat pentru nisip. Lucrez de peste 20 de ani în sectorul dedicat mediului înconjurător, dar nu mă aşteptam ca nisipul să fie o resursă atât de disputată”, a declarat Pascal Peduzzi, cercetător în cadrul Naţiunilor Unite.

    Peduzzi se afla în Jamaica în urmă cu şase ani studiind eroziunea plajelor când localnici i-au spus că oamenii mafiei locale veneau pe plajă în mijlocul nopţii şi luau nisip cu sacii, informează BBC.

    Piaţa de nisip şi pietriş din SUA a fost evaluată la 8.3 miliarde de dolari anul trecut, potrivit USGS. Iar cererea pentru nisip va creşte cu până la 5.5% în fiecare an până în 2018, conform unui raport din decembrie 2014 al Freedonia Group.
    Cererea de nisip a crescut foarte mult în special în China şi India. Dezvoltările de clădiri noi, baraje, poduri şi drumuri în China  au crescut foarte mult cererea pentru nisip. De fapt, s-a utilizat mai mult nisip în China în ultimii patru ani decât a folosit SUA în ultimul secol, potrivit lui Peduzzi.

    Nisipul este utilizat ca material de construcţii încă din anul 3500 î. Ch. Iar odată cu boom-ul global din construcţii şi cererea de nisip a explodat. În 2014 aproximativ 196 milioane de tone de nisip şi pietriş au fost utilizate pe glob, potrivit US Geological Survery. După apă, nisipul este cea mai folosită resursă naturală. Acesta se regăseşte în filtre, ecrane de smartphone-uri şi chiar pasta de dinţi.

    Chiar şi Emiratele Arabe Unite au importat nisip, pietriş şi pietre în valoare de 456 milioane de dolari în 2014, potrivit Naţiunilor Unite. De ce? Deşi Dubaiul se află în inima deşertului, nisipul de acolo nu poate fi folosit la construcţii deoarece este mult prea fin.

    În State cererea de nisip a crescut foarte mult din cauza fracturării hidraulice (fracking) pentru că prin această tehnologie de foraj este utilizată foarte multă apă, nisip şi chimicale. Din 2011 până în 2014, cererea de nisip pentru fracking a crescut de la 24 milioane de tone la 59 milioane de tone, însă a scăzut la 50 milioane de tone în 2015.

    Plajele de pe glob s-au micşorat cu 40 de metri din 1968 până în 2008, este de părere Pascal Peduzzi.

    „Încă avem foarte mult nisip, dar pentru că îl utilizăm atât de mult nisipul ar putea deveni o resursă pe cale de dispariţie. Nu spun că nu ar mai trebui să folosim nisip, ci doar să fim mai conştienţi în utilizarea acestuia”, spune Peduzzi. 
     

  • Asa se face treabă în România. Sute de mii de lei cheltuiţi pentru fântâni cu apă care nu este potabilă

    Primăria din comuna Ariceştii Rahtivani, judeţul Prahova, a plătit 338.129 de lei pentru reabilitarea a 20 de fântâni aflate pe domeniul public, însă apa poate fi folosită doar pentru irigaţii, pentru că nu este potabilă, transmite corespondentul MEDIAFAX.

     Lucrările au fost executate anul acesta şi au constat în reabilitarea fântănilor aflate pe marginea străzii principale din comună.

    Edilul spune că, deşi puţurile au fost făcute de localnici, figurau în evidenţele domeniului public, motiv pentru care primăria a şi suportat costurile.

    “Pe raza comunei există foarte multe fântâni, unele construite de către cetăţeni în incinta proprietăţilor lor, iar altele au fost construite tot de către cetăţeni, dar pe domeniul public. Acum şase ani am primit o înştiintare de la Direcţia de Sănătate Publică Prahova conform căreia trebuia să dezafectăm fântânile de pe domeniul public sau să le blindăm pentru că apa nu mai corespundea standarelor impuse de această instituţie”, a precizat Alexandru Cristea, primarul comunei Ariceştii Rahtivani.

    Asta după ce testele de laborator au stabilit că apa are un conţinut mare de nitraţi şi nitriţi, fiind un pericol pentru sănătatea celor care o consumă. În loc să fie dezafectate, fântânile au fost reabilitate.

    “Fântânile trebuiau reabilitate. Am făcut totul din inox, am pus acoperiş, sunt făcute tuburi de beton. Înainte erau pline de gunoaie. Oamenii au crezut că prin reabilitare schimbăm şi caracteristicile apei. Noi nu am oprit fântânile până nu am primit avertisment de la DSV”, a mai precizat edilul comunei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Legenda Cascadei Bigăr, una din cele mai frumoase din lume – GALERIE FOTO

    V-aţi întrebat vreodată cum arată cea mai frumoasă cascadă din lume dar în minte vă tot apărea imaginea celebrei Niagara? Ei bine din 2013 site-ul american “The World Geography” a plasat pe primul loc în topul celor mai impresionante cascade din lume nimeni alta decât cascada Bigăr situată chiar pe paralelă de 45 de grade care străbate România.

    Acest monument al naturii are o înălţime de aproximativ 7-8 metri şi aspectul unui con acoperit integral din muchi.

    Aflată în Parcul Naţional Cheile Nerei — Beuşniţa, din judeţul Caraş-Severin, în Valea Minişului, la jumătatea distanţei dintre localităţile Anina şi Bozovici, pe DN 57B, Cascada Bigăr este practic locul în care izbucul Bigăr se varsă în râul Miniş.

    În Banat, localnicii numesc izbuc un izvor din care apa iese la lumină de sub stâncă. Izbucul Bigăr, a cărui apă este de o puritate rară, este alimentat de un curs de apă subteran ce iese de sub o stâncă înaltă de peste 50 metri.

    Acesta străbate peştera cu acelaşi nume din Munţii Aninei şi după o distanţă de circa 200 metri, se varsă în râul Miniş formând Cascada Bigăr.

    Potrivit legendei, pe meleagurile Văii Almăjului, trăia o familie de ţărani, a cărei durere era lipsa unui urmaş. Într-o noapte, femeii i s-a arătat în vis o vrăjitoare care i-a spus că, doar dacă va bea apă de la izvorul de sub stânca aşezată la graniţa dintre lumi va rămâne însărcinată, precizând că dacă urmaşul va fi fată, acesteia nu-i va fi îngăduit să se îndrăgostească, altfel va muri.

    Femeia a băut apă, iar după o vreme a născut o fată deosebit de frumoasă, care s-a îndrăgostit de un băiat chipeş pe nume Bigăr.

    Fata fost închisă de tatăl ei în grota de deasupra izvorului dintre lumi, strigătele de disperare ale acesteia fiind auzite de vrăjitoarea care trăia în cealaltă lume, în Tărâmul Regăsirii Dorului.

    Înduplecată de suferinţa fetei, vrăjitoarea i-a transformat părul într-o cascadă pe care au început să alunece lacrimile ei.

    Legenda mai spune că flăcăul a venit şi s-a aruncat în apele cascadei, iar fata s-a stins odată cu el, dar s-au reîntâlnit în cealaltă lume, singurul loc în care iubirea lor se putea împlini.

    De atunci, îndrăgostiţii, spre a-şi pecetlui dragostea, dar şi pentru a avea parte de iubirea veşnică, vin să bea apă din cascada ce poartă numele flăcăului Bigăr.

    Cititi mai multe pe www.romani-buni.info

  • Asa se face treabă în România. Sute de mii de lei cheltuiţi pentru fântâni cu apă care nu este potabilă

    Primăria din comuna Ariceştii Rahtivani, judeţul Prahova, a plătit 338.129 de lei pentru reabilitarea a 20 de fântâni aflate pe domeniul public, însă apa poate fi folosită doar pentru irigaţii, pentru că nu este potabilă, transmite corespondentul MEDIAFAX.

     Lucrările au fost executate anul acesta şi au constat în reabilitarea fântănilor aflate pe marginea străzii principale din comună.

    Edilul spune că, deşi puţurile au fost făcute de localnici, figurau în evidenţele domeniului public, motiv pentru care primăria a şi suportat costurile.

    “Pe raza comunei există foarte multe fântâni, unele construite de către cetăţeni în incinta proprietăţilor lor, iar altele au fost construite tot de către cetăţeni, dar pe domeniul public. Acum şase ani am primit o înştiintare de la Direcţia de Sănătate Publică Prahova conform căreia trebuia să dezafectăm fântânile de pe domeniul public sau să le blindăm pentru că apa nu mai corespundea standarelor impuse de această instituţie”, a precizat Alexandru Cristea, primarul comunei Ariceştii Rahtivani.

    Asta după ce testele de laborator au stabilit că apa are un conţinut mare de nitraţi şi nitriţi, fiind un pericol pentru sănătatea celor care o consumă. În loc să fie dezafectate, fântânile au fost reabilitate.

    “Fântânile trebuiau reabilitate. Am făcut totul din inox, am pus acoperiş, sunt făcute tuburi de beton. Înainte erau pline de gunoaie. Oamenii au crezut că prin reabilitare schimbăm şi caracteristicile apei. Noi nu am oprit fântânile până nu am primit avertisment de la DSV”, a mai precizat edilul comunei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • S-a deschis prima fântână din care curge vin. Oricine se poate servi

    Weekendul trecut s-a deschis prima fântână din care curge vin  în loc de apă într-o podgorie din Italia. Podgoria Dora Sarchese din localitatea Caldari di Ortona a dat liber la vin şi oricine poate gusta vin cu paharul, sticla sau butoiul din fântâna lor deoarece este gratis, potrivit Harpers Bazaar.

    Fântâna a fost realizată de arhitectul Rocco Valentini şi va fi deschisă 24 de ore din 24, 7 zile din 7, iar reprezentanţii companiei speră ca “fântâna să devină un loc de întâlnire al iubitorilor de vin”, precizând că “nu este un loc pentru beţivi”.

    Aşadar, biletele spre Italia sunt destul de ieftine, să sperăm că şi vinul ce iese din La Fontana del Vino este bun.