BusinessMagazin

Tag: analiza

  • Chiar dacă avem cel mai rapid internet de pe continent, viteza de încărcare a magazinelor online din România este sub media europeană

    Agenţia de marketing online Today’s a realizat o analiză a 556 de magazine online din România pentru a vedea câte oferă platforme optimizate pentru dispozitive mobile şi care este timpul mediu de încărcare a paginilor web. În analiza sa, agenţia a folosit trei parametri contorizaţi prin instrumentele de analiză Page Speed Insights (oferă o notă magazinului în funcţie de optimizarea pentru dispozitivele de pe care e accesat), Mobile Test Tool (analizează dacă magazinul online este sau nu mobile friendly), ambele dezvoltate de Google, şi Pingdom (analizează timpul de încărcare a site-urilor).

    Analiza arată că viteza medie de încărcare a site-urilor magazinelor analizate este de 8,4 secunde. Totuşi, cele mai mari şi mai cunoscute magazine online din România au o viteză medie de încărcare între 3 şi 6,5 secunde, iar recomandarea Google este ca platforma online a unui magazin să se încarce în maximum două secunde. Din magazinele româneşti analizate, doar 13,12% se încarcă în mai puţin de 2,5 secunde, în vreme ce viteza medie europeană de încărcare a magazinelor online este de 4 – 5 secunde. România ajunge astfel sub media din Europa. Spre comparaţie, site-ul amazon.com – cel mai mare magazin online din Statele Unite ale Americii – se încarcă în 2,16 secunde.

    Acest lucru este esenţial pentru că timpul scurt de încărcare al unui website are un impact major asupra unui business online, iar managerii magazinelor ar trebui să ţină cont de el, pentru a nu determina utilizatorii să părăsească site-ul.

    „Din experienţa noastră, o optimizare a vitezei de încărcare sub pragul de 4 secunde poate duce chiar şi la o dublare a ratei de conversie a unui magazin online. Internetul aşa cum îl ştim sub forma world wide web a ajuns să migreze tot mai mult spre dispozitive mobile şi să fie accesat de pe computere foarte bune, astfel că la nivel hardware nu mai este o problemă. Optimizarea a devenit o problemă atât de mare, încât specialişti internaţionali în online marketing şi magazine cu sute de milioane de clienţi, cum este cazul Amazon, au derulat numeroase studii în ultimii ani. Au observat astfel o legătură strânsă între creşterea vânzărilor online şi scăderea timpului de încărcare a unei pagini. Amazon, de exemplu, a descoperit că o întârziere a încărcării şi cu 100 de milisecunde duce la o scădere a vânzărilor cu 1%. Iar Google şi Microsoft pentru motorul de căutare Bing au observat că veniturile din publicitate scad cu 4,3% pentru fiecare două secunde întârziere“, a declarat Marius Lăzărescu, fondator Today’s.
    Analiza mai arată un aspect interesant şi atrage atenţia că 38% din magazinele online observate nu sunt mobile responsive. Această lipsă devine o problemă tot mai mare, deoarece la nivel global sunt mai mulţi utilizatori de internet pe mobil decât cei de pe desktop.

    Cifrele Today’s arată că între 20 şi 30% din clienţi vin de pe mobile, iar dacă site-urile nu oferă o experienţă de utilizare bună, impactul este foarte mare şi se pierd potenţiali clienţi. Folosind instrumentul Mobile Test Tool oferit de Google, nota medie primită de site-uri pentru optimizarea pentru mobil este de 56/100, pe când pentru desktop este de 65/100. Comparativ, magazinele online de top din România au un scor de aproximativ 45/100 şi 65/100 pe desktop.

  • Analiza ZF. Cu ce preturi vine Orange pe fix

    Orange intră prudent pe teritoriul serviciilor fixe, cu preţuri asemănătoare celor ale partenerilor de la Telekom pentru pachetele convergente. Cea mai mare diferenţă de tarife între serviciile furnizate de cei doi jucători prin aceeaşi reţea se înregistrează pe segmentul de telefonie fixă.

    Tarifele primelor servicii de comunicaţii fixe din oferta Orange România, care au fost lansate săptămâna trecută pe baza unui acord care oferă companiei acces la reţeaua de fibră optică a  grupului Telekom, arată o abordare prudentă a liderului pieţei locale de telefonie mobilă, care nu îşi propune să câştige teren în acest nou teritoriu sacrificându-şi veniturile şi marja propriilor servicii mobile, ci prin promisiunea unor servicii de instalare peste media pieţei şi o împachetare optimă între infrastructura proprie mobilă şi cea fixă „închiriată“ de la rivali.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Care este cel mai sigur loc din avion în cazul unei prăbuşiri

    O aeronavă Boeing 727 s-a prăbuşit de curând în deşertul Sonora din Mexic. Nu este vorba despre o tragedie, ci despre un experiment ce dorea să identifice efectele prăbuşirii şi să stabilească care sunt procedurile ce fac mai probabilă supravieţuirea.

    Aeronava era dotată cu camere, senzori şi cu manechine speciale, ce conţineau oase casante, similare celora ce se găsesc în trupul uman.

    În urma analizei efectuate de cercetători după prăbuşirea aeronavei, aceştia au tras nişte concluzii care îi va ajuta pe toţi pasagerii.

    Vezi aici care este cel mai sigur loc din avion în cazul unei prăbuşiri (VIDEO)

  • A fost lansată prima aplicaţie românească de business performance. Românii ţintesc o cifră de afaceri de 300.000 de euro

    Smart Solutions Factory a lansat pe piaţă prima aplicaţie românească de business performance dedicată managerilor. Performio EPM analizează diferiţi indicatori de performanţă pe care managerul unei companii vrea să-i măsoare şi astfel acesta poate vedea punctele forte şi punctele slabe ale unei afaceri. 

    ”Performio EPM a apărut pe piaţă ca o reacţie la deficitul de educaţie a managerilor în ceea ce priveşte măsurarea profesionistă şi relevantă a indicatorilor de performanţă. În unele ocazii, business-urile nu ştiu ce este un indicator de performanţă, nu ştiu care sunt indicatorii relevanţi pentru domeniile lor de activitate. Prin această aplicaţie vrem sa dam informatia care trebuie, cui trebuie pentru a lua o decizie potrivita pentru afacere”, a declarat  Cosmin Coştean, CEO-ul Performio EPM.

    În momentul de faţă Performi EPM are 11 clienţi din Bucureşti, Cluj şi Timişoara din domenii precum distribuţie, IT sau retail. Produsul românilor se vinde ca SaaS (Software as Service) pentru 5 euro pe lună sau se poate achiziţiona licenţa cu 150 de euro. Performio poate veni la pachet cu o serie de servicii de implementare ce presupun procese de iniţiere, analiză a structurii organizaţiei şi a proceselor existente, configurare, integrare şi optimizare. Astfel în funcţie de complexitate proceselor de implementare un proiect de 1-3 luni ar putea costa o companie 20-25.000 de euro. Cosmin Coştean a declarat că ţintesc o cifră de afaceri de 300.000 de euro până la finalul anului, iar despre investiţie s-a limitat la a spune că doar mult mai puţin decât cifra de afaceri ţintită.
     

  • Paradoxurile bursei româneşti: cel mai ridicat randament al dividendelor din lume, rulajele sunt mici

    Anul acesta companiile din principalul indice al Bursei de Valori Bucureşti, BET, au un randament al dividendelor de 7,9%, cel mai mare din lume, conform raportului Berenberg. „România este urmată în top de Kuweit (7,6%) şi de Bahrein (7,2%); în regiune, Cehia oferă randamente ale dividendelor de 6,4%, Croaţia 5,7%, Austria 4,6% şi Polonia 4,2%“, spune analistul Carsten Hesse de la banca de investiţii Berenberg.

    „Sunt şanse mari ca Banca Transilvania, Romgaz şi Transgaz să plătească un randament al dividendelor de peste 10% anul acesta. Banca Transilvania ar putea urca pe prima poziţie în topul plătitorilor de dividende, cu un randament de circa 15%, după ce a realizat anul trecut venituri foarte mari, ca urmare a achiziţiei reţelei Volksbank de pe piaţa românească“, estimează Carsten Hesse.

    Anunţul Băncii Transilvania din luna martie de a plăti dividende foarte mari a fost o surpriză, arată Carsten Hesse. Este pentru a doua oară în ultimii 20 de ani din istoria băncii clujene când aceasta acordă dividende în numerar; instituţia financiară oferă dividende de 1,2 miliarde de lei acţionarilor, adică jumătate din profitul băncii, precum şi acţiuni gratuite în valoare de 620 de milioane de lei. Şi alte societăţi, arată analiza băncii Berenberg, ar urma să-şi răsplătească acţionarii cu sume importante. Romgaz şi Transgaz ar urma să plătească randamente plasate între 10 şi 11%. În cazul Transgaz, statul, care este acţionarul majoritar (cu peste 58% din acţiuni), a cerut dividende mai mari decât propusese compania (27,6 lei, adică un randament de 10,2%, faţă de 21,2 lei, adică un randament de 8%). Conform estimărilor, nivelul ridicat al randamentelor de la BVB nu reprezintă cazuri singurlare, ci este de aşteptat ca în următorii doi ani să se menţină în jurul a 7%.

     

    În ce priveşte primele trei luni ale acestui an, cu randamente chiar şi mai mari decât ale acţiunilor Băncii Transilvania se pot lăuda cinci companii listate la BVB; e drept, rulajele acestora, la un loc, sunt de câteva zeci de ori mai mici decât ale băncii clujene, care au fost cele mai lichide în intervalul ianuarie-martie (437,5 milioane de lei), urmate de cele ale Fondului Proprietatea (362 milioane de lei), care însă au înregistrat un randament negativ (-5,6%).

    În primul trimestru al acestui an Turbomecanica a marcat o creştere de 84,7% (cu rulaje de 2,9 milioane de lei), urmată de Electroargeş (31,2%, cu rulaje de 1 milion de lei) şi de Albalact (26,8%, cu rulaje de 8,3 milioane de lei). „Rezultatele financiare înregistrate în 2015 evidenţiază pentru prima dată după şapte ani aspecte pozitive, dintre care cel mai relevant este realizarea unui profit net de 3,8 milioane lei“, declară reprezentanţii Turbomecanica.

    În cazul Turbomecanica, Ovidiu Dumitrescu, director general adjunct al firmei de brokeraj Tradeville, apreciază că evoluţia ascendentă s-a datorat în principal rezultatelor pozitive din 2015, cuplate cu o conjunctură favorabilă companiei la nivelul cererii pentru produsele şi serviciile sale, atât pe filiera civilă, cât şi pe cea militară.

    „Electroargeş beneficiază de aşteptări pozitive pentru sectorul bunurilor de consum discreţionare, pe fondul unui mediu cu dobânzi scăzute şi al unui an electoral în plină desfăşurare“, spune Ovidiu Dumitrescu. Tot el adaugă că în ce priveşte randamentul acţiunilor Albalact, pare să fi contat destul de mult preluarea propusă de francezii de la Lactalis – „se poate observa că în ultimele două luni acţiunea producătorului de lactate a rămas într-un interval de preţ destul de strâns, legat probabil de preţul de ofertă estimat“, adaugă reprezentantul Tradeville.

    În primele trei luni ale anului, doar opt companii listate la BVB au înregistrat randamente pozitive ale acţiunilor, între acestea numărându-se şi Oltchim (17,1%), Conpet (12,7%), Banca Comercială Carpatica (6,8%) şi Teraplast (1,8%).

  • Jumătate din parizerul analizat conţine piele de pasăre, emulsie din şorici, zgârciuri, cartilagii şi până la 19 aditivi!

    Asociaţia Pro Consumatori (APC) a achiziţionat din marile structuri comerciale (hipermarketuri/supermarketuri) 52 tipuri de parizer, în vederea realizării unui studiu prin care să atragă atenţia în ceea ce priveşte conţinutul acestor produse şi potenţialele efecte asupra sănătăţii consumatorilor. 

    73% din parizerul analizat are gust intensificat cu monoglutamatul de sodiu şi este colorat cu extract de gândaci!

    La fabricarea sortimentelor de parizer analizate s-au folosit următoarele ingrediente: emulsie din piele de pasăre, emulsie de şorici, carne de pui, carne de pui şi de curcan separată mecanic, carne de pui dezosată mecanic, carne de pasăre separată mecanic, piept de pui, carne de curcan, piept de curcan, piele de curcan, piele de pui ş.a.m.d

    În cele 52 de produse analizate s-au identificat 48 aditivi alimentari şi alte substanţe. 

    Toate produsele analizate conţin aditivi alimentari, adică E-uri, de la 3 aditivi alimentari până la 19 aditivi alimentari.
    La 85% din produsele analizate s-a folosit nitrit de sodiu, un conservant suspect.

    La 79% din produsele analizate s-au  folosit difosfaţi.

    73% dintre produsele analizate sunt colorate cu carmin/E120/acid carminic, un colorant roşu strălucitor obţinut dintr-o specie de insectă numită coşenilă. Aditivul prezent şi la crenvruşti.

    Top 10 mărci de  parizer după conţinutul de carne:

    1. Kaufland Classic (parizer de porc. Delicatesă germană Lyoner) / Germania cu 84% carne de porc şi 4 aditivi;
    2. Zimbo (parizer ţărănesc cu ardei) / Ungaria cu 80% carne porc şi 6 aditivi;
    3. Apetit (parizer porc / 5 aditivi, parizer cu ardei / 6 aditivi) cu 63% carne de porc;
    4. Apetit (parizer pasăre / 4 aditivi / 60% carne de pasăre; parizer ţărănesc piept de pui /6 aditivi / 60% carne piept de pui), Baroni (parizer de pasăre / 9 aditivi / 60% carne pui)
    5. Auchan (parizer piept de pui / 8 aditivi / 57% piept de pui);
    6. Casa Gustului (parizer cu ardei / 8 aditivi / carne porc 55%);
    7. Gustoso (parizer ţărănesc cu piept de pui / 9 aditivi/ 54% piept de pui), Baroni (parizer ţărănesc cu piept de pui / 9 aditivi / 54% carne din piept de pui), Casa Gustului (parizer de porc / 8 aditivi / 54% carne de pui);
    8. Baroni (mini parizer cu pui / 8 aditivi/ 52% carne de pui; parizer cu ardei / 9 aditivi/ 52% carne de porc; parizer cu carne de porc / 9 aditivi / 52% carne de porc);
    9. Facos (parizer cu pui /5 aditivi / 51% carne pasăre), Aldis (mini parizer cu pui / 4 aditivi / 51% carne de pui)
    10. Pick (parizer de porc / 5 aditivi / 50% carne de porc) Aldis (parizer porc / 4 aditivi / 50% carne de porc), Facos (parizer cu porc / 6 aditivi / 50% carne porc).

    Top 10 mărci de parizer după numărul de aditivi alimentari:

    1. DiaVist (parizer cu şuncă) conţine 19 aditivi;
    2. DiaVist (parizer cu pasăre şi porc) conţine 16 aditivi;
    3. DiaVist (parizer cu carne de pui; parizer cu carne de curcan) conţine 15 aditivi;
    4. Fox (parizer mini) conţine 13 aditivi;
    5. Matache Măcelaru (parizer ţărănesc), Carrefour (parizer feliat, parizer cu ardei) conţin 11 aditivi;
    6. Reinert (parizer feliat) conţine 10 aditivi;
    7. Gustoso (parizer ţărănesc cu piept de pui), Baroni (parizer cu ardei, parizer cu carne de porc, parizer ţărănesc cu piept de pui, parizer de pasăre), Pofta Bună (parizer cu carne de pasăre) conţin 9 aditivi;
    8. Auchan (parizer piept de pui), Carrefour (parizer cu pasăre), Casa Gustului (parizer cu ardei, parizer de porc), Baroni (mini parizer cu pui), Meda (parizer ţărănesc, parizer ţărănesc cu piept de pui) conţin 8 aditivi alimentari;
    9. Campofrio (parizer cu pasăre), Caroli (parizer cu pasăre), Fox (parizer cu piept de pui), Benedek (parizer cu ciuperci), Poftă Bună (parizer cu carne de porc, parizer Familia), DiaVist (Suprem. Parizer favorit) conţin 7 aditivi;
    10. Cris-Tim (miniparizer cu pui), Auchan (parizer cu carne de pui, parizer cu carne de porc), Alpinia (miniparizer cu pui), Apetit (parizer cu ardei, parizer ţărănesc piept de pui), Matache Măcelaru (parizer cu vită), Zimbo (parizer ţărănesc cu ardei), Ifantis (parizer cu carne de curcan), Facos (parizer cu porc).

     

  • Facebook şi Google, investigate de ANAF

    Facebook, Google şi alte companii din industria online, care nu sunt înregistrate în România, sunt investigate de Fisc, potrivit unei declaraţii a lui Dragoş Doroş, şeful ANAF, într-o emisiunea a Digi 24.

    Şeful Fiscului spune că se încearcă identificarea veniturilor realizate de mai multe companii IT, dar care nu se reflectă în declaraţii de impozite la noi, pentru a putea fi taxate corespunzător.

    „Plătesc ceva taxe, dar ele se află în acelaşi pool de analiză în felul în care plătesc taxe şi ar trebui să plătească taxe. O să vedem în urma analizei dacă ar trebui sau nu să plătească mai multe taxe, dar scopul pentru care facem această analiză este evident că da, credem că da”, a declarat Dragoş Doroş pentru Digi 24.

    „Trebuie să identificăm sursele de venit şi dacă acele surse de venit pe care le realizează nu doar aceste două companii, e vorba de industria online, aici avem discuţii mai complicate şi mai complexe, e vorba şi de site-urile de vânzări online ş.a.m.d., toate astea se află în vizorul nostru”, a dat asigurări şeful Fiscului.

    „Dacă acele venituri care se localizează pe teritoriul României, dar ele – prin plăţi electronice sau alte mecanisme – nu sunt vizibile sau declarate, noi să le impozităm în România”, a explicat Dragoş Doroş.

  • Cât plătesc românii pentru un city-break

    Românii sunt tot mai interesaţi de city-break-uri, iar destinaţiile de top sunt Roma, Barcelona, Milano, Veneţia şi Londra, potrivit analizei de piaţă realizată în intevalul 1 ianuarie 2016 – 30 aprilie 2010 de Wizz Tours, parte a grupului Wizz Air. Cipru, Dubai, Malta, Costa del Sol şi Sardinia sunt destinaţiile preferate ale românilor, când vine vorba de vacanţele la plajă, potrivit aceleiaşi analize.
     
    De obicei, românii care aleg city-break-urile Wizz Tours călătoresc în cuplu, preferă hotelurile de 3 stele, iar valoarea medie a rezervării este de 530 de euro. Pe de altă parte, cei care aleg vacanţele la plajă optează pentru un hotel de categorie mai ridicată decât în cazul city-break-urilor, iar durata medie a şederii lor este de şase zile. În acest caz e vorba, de cele mai multe ori, de grupuri alcătuite din trei persoane, iar valoarea medie a pachetului de călătorie este de 760 de euro, spun reprezentanţii companiei.
     
    “Românii sunt călători inteligenţi, caută cel mai bun raport hotel/preţ. Pentru vacanţele de vară, la plajă, aleg de obicei un hotel cu un standard mai ridicat, însă pentru city-break-uri se îndreaptă către hoteluri de 3 stele. Pe de altă parte, în ceea ce priveşte distanţa între data rezervării şi a călătoriei, românii tind să-şi rezerve vacanţele destul de aproape de data de plecare”, declară Jànos Barits, managing director al Wizz Tours.
     
    Şi călătoriile spre România sunt în creştere, numărul rezervărilor pe wizztours.com fiind în primele 4 luni cu 45% mai mare faţă de aceeaşi perioadă din 2015. Cei mai mulţi turişti provin din Germania, Israel, Italia, Suedia şi Marea Britanie. Traficul de călători dinspre Peninsula Scandinavă creşte, la rândul său, cu rapiditate, datorită dezvoltării recente a rutelor Wizz Air.

  • Cercetătorii au găsit răspunsul ştiinţific la marea întrebare: ”Ce a fost mai întâi, oul sau găina?”

    Aristotel era de părere că atât oul cât şi găină s-au format în acelaşi timp.

    După mii de ani, cercetătorii se pare că au rezolvat acest mister. Aceştia au analizat proteina “ovocledidin-17” (“OC-17”) pentru a afla modul în care acţionează. Echipa de cercetare coordonată de Dr. Colin Freeman, cercetător în cadrul Universităţii din Sheffield, a folosit un super-computer, denumit “HECToR”. Cu ajutorul acestui dispozitiv, specialiştii au putut răspunde la marea întrebare: ”Ce a fost mai întâi, oul sau găina?”

    Vezi aici răspunsul lor!

  • Hackerul român care încurcă socotelile electorale din Statele Unite. “A spus adevărul atunci când a vorbit despre spargerea conturilor de e-mail”

    Atunci când hackerul român Marcel Lazăr, cunoscut sub numele de Guccifer, a afirmat pe postul american NBC că a spart contul de e-mail al lui Hillary Clinton, principala întrebare a fost dacă el spune sau nu adevărul. QVerity, companie din Statele Unite specializată în detectarea minciunilor prin folosirea unui model dezvoltat la CIA pare să aibă răspunsul la această întrebare.

    Phil Houstom, CEO al QVerity, susţine că analiza realizată asupra interviului acordat de Guccifer relevă faptul că acesta a spus adevărul atunci când a vorbit despre spargerea conturilor de e-mail; ceea ce nu poate fi determinat în urma analizei video este dacă acele informaţii erau sau nu clasificate şi dacă obţinerea lor ar putea prejudicia, în vreun fel, securitatea Statelor Unite.

    “Credem, bazându-ne pe răspunsurile lui Guccifer, că au existat o serie de limitări în ceea ce priveşte accesul pe care acesta l-a putut obţine”, notează autorii analizei. “Pe măsură ce subiectul va fi analizat de autorităţi, acestea vor descoperi probabil ce părţi din server au fost compromise de către hackerul român.”