Ca ordonator principal, MFP va mai putea atrage sume suplimentare („credite de angajament”) la acest buget, în valoare totală de până la 4,7 miliarde de lei.
Potrivit proiectului, plitica de administrare fiscală – una dintre principalele atribuţii ale MFP – are ca obiective pentru anul 2018:
– Creşterea conformării voluntare
– Stimularea conformării voluntare la declarare şi la plată
– Revizuirea procedurilor de administrare fiscală
– Reducerea evaziunii fiscale
– Definirea guvernantei implementării modelului european de management al riscurilor de neconformare
– Revizuirea procedurilor antifrauda, în conformitate cu modelul european de management al riscurilor
– Combaterea fraudelor vamale
– Îmbunătăţirea cadrului metodologic şi procedural necesar diminuării subdeclararii impozitelor, taxelor şi contribuţiilor
– Îmbunătăţirea relaţiei cu contribuabilii
– Creşterea calităţii serviciilor destinate contribuabililor
– Creşterea transparenţei şi a rolului de prevenţie
– Reducerea costurilor de conformare ale contribuabililor
– Creşterea eficienţei colectării
– Reducerea arieratelor fiscale
– Maximizarea implicării ANAF în stabilirea cadrului legal în vederea eficientizării activităţii de administrare
– Îmbunătăţirea modalităţii de prognozare şi raportare a veniturilor fiscale
– Modernizarea ANAF
– Îmbunătăţirea guvernanţei ANAF şi întărirea cooperării internaţionale
– Implementarea cu succes a Proiectului de modernizare a administraţiei fiscale RAMP.
Proiectele MFP cofinanţate din fonduri europene nerambursabile sunt următoarele:
Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014 – 2020
− „Dezvoltarea capacităţii de administrare a datoriei publice guvernamentale prin utilizarea instrumentelor financiare derivate”. Bugetul proiectului este de 3,63 milioane de lei (cu TVA), iar durata de implementare a proiectului este de 18 de luni
− „Întărirea capacităţii administrative a Ministerului Finanţelor Publice în implementarea măsurilor de sprijin de natura ajutorului de stat”. Bugetul proiectului este de 6,1 milioane de lei (cu TVA), iar durata de implementare a proiectului este de 24 de luni.
Programul Operaţional Asistenţă Tehnică 2014-2020
− „Formare continuă a personalului Autorităţii de Certificare şi Plată în vederea gestionarii eficiente a Fondurilor Europene Structurale şi de Investiţii (FESI)”, în valoare de 1,1 milioane de euro
− „Sprijinirea Autorităţii de Certificare şi Plată în vederea gestionarii eficiente a Fondurilor Europene Structurale şi de Investitii”, în valoare de 7,4 milioane de euro
− „Sprijin pentru finanţarea parţială a cheltuielilor de personal efectuate, în perioada aprilie 2015 – decembrie 2017 de Ministerul Finanţelor Publice, pentru personalul Direcţiei Generale Autoritatea de Certificare şi Plată şi cel al Direcţiei Generale de Inspecţie Economico-Financiară Serviciul de Inspecţie Fonduri Europene implicat în sistemul de coordonare, gestionare şi control al FESI”, în valoare de 6,99 milioane de lei.
Per ansamblu, 22 de ministere vor primi bani în plus în 2018, în timp ce la alte cinci fondurile vor scădea, se arată în sinteza proiectului de buget.
La pomul lăudat să nu te duci cu sacul, spune un vechi proverb românesc. Magazinele ANAF, prin care statul vinde bunurile confiscate, sunt, după cele second-hand, cele mai frecventate de români. Din dorinţa de a achiziţiona diverse produse la preţuri mici, mii de români calcă zilnic pragul acestor magazine în căutare de chilipiruri, scrie renasterea.ro
Din păcate, de cele mai multe ori, pleacă având traista goală. Majoritatea bunurilor sunt de o calitate îndoielnică, iar preţurile, mai mult decât piperate.
Potrivit renasterea.ro, de exemplu, zilele acestea, la magazinul ANAF din Timişoara, amplasat la parterul instituţiei de pe strada Gheorghe Lazăr, se vindeau periuţe de dinţi pentru copii, cu baterie, la 30 de lei (faţă de 45, cu cât se găsesc în alte magazine), pastă de dinţi cu doi lei mai scumpă decât în farmacii (!), şosete de vară la doi lei perechea, router la 450 de lei, şampon la 12 lei.
Potrivit legislaţiei în vigoare, ANAF este obligată să scoată la vânzare toate produsele obţinute în urma confiscării, exceptând ţigările netimbrate, care sunt distruse.
Maşinile şi locuinţele se vând la licitaţie (printr-o procedură extrem de anevoioasă), iar metalele preţioase ajung doar la anumite bijuterii. Surse din cadrul ANAF Timişoara au povestit pentru publicaţia citată mai sus că ultimul stoc de bijuterii din aur pus la bătaie de instituţie a fost foarte greu vândut şi a ajuns la un magazin de profil din Constanţa. Motivul?
Piesele – modele vechi – nu aveau căutare pe piaţa din Timişoara, patronii bijuteriilor din oraşul de pe Bega susţinând că n-ar fi avut cui să le vândă, ci doar să le topească.
Realitatea TV a solicitat în urmă cu o lună companiilor de stat o situaţie legată de numărul de zile de concediu medical şi de odihnă acordate angajaţilor. Anul acesta, în 8 luni, adică din ianuarie până în august, angajaţii de la Poşta Română, peste 25 de mii la număr, au avut aproape 500 de mii de zile de concediu de odihnă. Adică, 1.365 de ani. Când vine vorba despre concediul medical, compania n-a specificat câte zile a acordat anul acesta, doar că anul trecut 5.442 de angajaţi au fost bolnavi. Adică unul din 5.
La Oficiul de Cadastru Bucureşti lucrează 146 de oameni. Anul acesta, până în septembrie, au avut peste 1.600 de zile de concediu de odihnă, adică în 9 luni, însumat, 4,6 ani de vacanţă. Tot în această instituţie, angajaţii care s-au îmbolnăvit au avut nevoie de îngrijiri şi recuperare peste o mie de zile. Adică, în 9 luni au stat 2,9 ani în medical.
La CFR Călători, cei aproape 13 mii de angajaţi au stat peste 85 de mii de zile în concediu medical. Adică, în 9 luni au avut 233 de ani de medical. Compania nu a furnizat numărul zilelor de concediu de odihnă acordate anul acesta. Le-a oferit pe cele date anul trecut – aproape 268 de mii, adică echivalentul a 734 de ani.
La CFR SA, sunt 23 de mii de salariaţi. Au fost acordate până în septembrie peste 160 de mii de zile de concediu medical, echivalentul a 442 de ani. Numărul zilelor de concediu de odihnă depăşeşte 11 mii, adică 32 de ani.
Angajaţii Fiscului, aproape 25 de mii de oameni, s-au bucurat în primele 9 luni ale acestui an de aproape 412 mii de zile de vacanţă. Adică, 1.128 de ani. ANAF NU a precizat câte zile de concediu medical au fost oferite anul acesta, dar ne-a comunicat că anul trecut aproape 18 mii dintre salariaţi s-au îmbolnăvit şi n-au venit la serviciu. Adică 7 din 10.
„Mulţumesc pentru implicare şi ANAF pentru că, la un moment dat, într-un termen foarte scurt, va începe un control în aşa fel încât să scoatem la iveală toate companiile ce au avut contract cu Omnia Turism şi au fost de bună credinţă”, a spus ministrul Turismului, după o şedinţă operativă organizată în vederea identificării soluţiilor pentru prevenirea şi evitarea situaţiilor similare cu cea generată de agenţia Omnia Turism.
Mircea Dobre a menţionat că ANAF va desfăşura acel control „la nivel naţional” şi că speră să fie finalizat „într-o lună, maximum două”.
Dobre a mai spus că a discutat şi cu ANPC „pentru a vedea ce paşi trebuie să facem”, urmând ca întâlniri în acest sens să aibă loc şi săptămâna viitoare.
La şedinţa operativă de sâmbătă, condusă de ministrul Turismului, au fost invitaţi să participe reprezentanţii Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT), Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) şi Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
Cele 8.500 de pachete turistice de 7,5 milioane de euro vândute de Omnia Turism, care nu se vor mai putea pune în practică după moartea patronului agenţiei, reprezintă cea mai mare pagubă consemnată în acest domeniu după Revoluţie, a declarat miercuri ministrul Turismului, Mircea Dobre.
„Pierderea totală este de 7 milioane şi jumătate de euro, bani încasaţi deja de agenţia Omnia Turism din vânzarea unui număr de 8.500 de pachete vândute pentru anul 2018. Este cea mai mare pagubă de după Revoluţie, iar poliţa de asigurare acoperă doar atât: 50.000 de euro. Acum sunt 244 de persoane aflate în sejururi în diverse destinaţii din străinătate, cumpărate prin Omnia Turism, din care 158 sunt pe cont propriu, în sensul că trebuie să-şi plătească singuri cazarea”, a spus ministrul.
Tot miercuri, Omniasig Vienna Insurance Group a confirmat că „agenţia Omnia Turism este asigurată la societatea noastră pentru riscul privind rambursarea cheltuielilor de repatriere şi/sau a sumelor achitate de turist în cazul insolvabilităţii sau falimentului agenţiei de turism”.
„Suma asigurată este de 50.000 USD/poliţa de asigurare, în conformitate cu prevederile legale”, a precizat Omniasig.
Obiectul poliţei de asigurare constă în „acoperirea de către asigurător a riscului de neplată a debitului pe care îl are asiguratul faţă de turişti (beneficiarii asigurării), cauzat de neexecutarea integrală sau parţială a contractelor de comercializare a pachetului de servicii turistice încheiate cu aceştia, în cazul insolvabilităţii sau falimentului asiguratului”, a menţionat compania de asigurări.
Persoanele păgubite pot să contacteze Omniasig Vienna Insurance Group la numărul de call-center 021-9669 pentru avizarea daunelor şi pentru întocmirea dosarelor de daună şi completarea acestora cu documentele justificative necesare.
Lansată la sfârşitul anului 2014, platforma ”Spaţiul privat virtual“, care are scopul de a-i scuti pe contribuabili de drumul până la ghişeu şi statul la cozi, a fost utilizată de doar 4.359 de braşoveni, persoane fizice şi juridice.
Din acest motiv, reprezentanţii ANAF Braşov organizează, în 17 octombrie, la Camera de Comerţ şi Industrie, un seminar la care sunt invitate mai ales companiile, pentru a se familiariza cu această formă simplă de a depune declaraţiile fiscale online.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Conform ONRC, la sfârşitul lunii august, erau active circa 1,25 milioane de societăţi comerciale.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
„În cursul acestei zile va fi publicată pe site-ul Ministerului Finanţelor procedura, iar ANAF va trebui să o aplice cât mai lin şi să înlăture problemele care pot interveni. ANAF este bine pregătit şi nu vor fi probleme în implementarea Ordonanţei 23. Dacă vor fi, cu siguranţă că le vom îndrepta”, a declarat joi, 21 septembrie, Daniel Anghel, vicepreşedinte al ANAF, într-o conferinţă dedicată plăţii defalcate a TVA.
Acesta a recunoscut că: „Sunt probleme legate de personal, de pregătirea colegilor noştri şi de sistemul IT”.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro