BusinessMagazin

Tag: telecom

  • U520, telefonul Zapp pentru GSM

    Pe parcursul celor cativa ani de cand exista reteaua Zapp, in oferta operatorului nu au trecut mai mult de 10 modele de telefoane, mult mai putine decat cele cu care isi atrag clientii operatorii concurenti, Cosmote, Orange si Vodafone.

    Standardul CDMA (code division multiple access) sub care functioneaza are semnificativ mai putini utilizatori la nivel mondial decat telefoanele GSM (fr. Groupe Spécial Mobile), ultimul tip fiind folosit de aproximativ 82% din populatia vorbitoare la mobil a globului, conform GSM Association.

    Implicit, produca torii de terminale s-au orientat cu precadere catre standardul mai popular, iar numarul modelelor CDMA este mai mic.

    „Vom avea mai multe lansari de noi produse anul acesta“, spunea fara sa dezvaluie mare lucru Chris Bataillard, CEO al Telemobil, la scurt timp dupa instalarea sa in functie, luna trecuta.

    „Oricum, e foarte greu in acest business sa ai totul pentru toti in termeni de produse“, continua Bataillard. Chiar daca nu ofera chiar totul pentru toti, un nou model de telefon, aflat acum in teste interne la Zapp pentru a determina oportunitatea lansarii lui in oferta comerciala, vrea sa ofere mai mult decat altele.

    Ubiquam U-520 este un terminal capabil sa functioneze simultan atat in standardul CDMA (pe banda de frecventa de 450 MHz), cat si in GSM (900 MHz si 1.800 MHz) si deci ingloband pentru prima oara in Romania ambele tehnologii.

    Ubiquam U-520

    Carmen Lazar, head of corporate affairs al Telemobil, a confirmat ca modelul de telefon se afla in etapa de testare si ca ar putea fi lansat comercial peste trei luni.

    Telefonul producatorului coreean Ubiquam are o camera foto de 2 megapixeli cu zoom optic 16x si poate rula filme si muzica. Un alt detaliu: asigura transfer de date pentru conectarea la internet prin EVDO (o tehnologie CDMA) cu viteze de pana la 2,4 Mbps, dar in regim GSM viteza maxima de transfer, obtinuta exclusiv prin GPRS, coboara la 80 kbps.

    „Multi folosesc telefonul in regim CDMA pentru viteza mare de transfer de date, atunci cand vor sa navigheze pe internet. In acelasi timp, retelele GSM au avantajul ca au acoperire mai mare si lumea il foloseste in regim GSM pentru a vorbi“, comenteaza pentru BUSINESS Magazin Dmitri S. Salnikov, jurnalist la publicat ia rusa Portavik, unul dintre avantajele pe care le ofera telefonul.

    In Rusia, operatorul CDMA Skylink are o cota de piata de 10%, restul fiind acoperit de concurenta care foloseste standardul GSM. Acolo, telefonul Ubiquam U-520 are deja aproape un an de cand a fost lansat.

    Modelul este prezent si in portofoliul Unite, divizia de telefonie mobila a operatorului de stat din Republica Moldova, Moldtelecom. In privinta vanzarilor, jurnalistul rus spune ca nu exista informatii publice oficiale.

    „Cred totusi ca vanzarile nu sunt foarte mari, pentru ca pretul telefonului depaseste 700 de dolari“, spune Salnikov.

    Surse din cadrul Zapp au estimat ca in Romania telefonul ar putea fi totusi comercializat la un pret mai mic, subventionand o parte din cost. Astfel, telefonul ar urma sa coste aproximativ 1.200 de lei.

    De ce nu a fost lansat pana acum acest model, primul cu sanse de a atrage si clientii care folosesc retele GSM? Un posibil scenariu ar putea fi construit in jurul actionariatului pe care l-a avut Zapp pana la sfarsitul anului trecut.

    Faptul ca, din cei doi actionari cu participatii egale in Telemobil, unul – Qualcomm – era practic inventatorul standardului CDMA a limitat eventuale intentii ale conglomeratului Saudi Oger, celalalt actionar, de a patrunde in zona GSM.

    Va insemna insa eventuala lansare a acestui telefon in reteaua Zapp o crestere a numarului de clienti, care anul trecut se oprise la doar jumatate la milion, fata de cele peste 9 milioane ale Orange?

    „Le-ar trebui un telefon de 10-30 de dolari, nu unul de 200 de dolari“, spunea un utilizator al forumului Softpedia pe o pagina dedicata unui alt telefon Zapp. Dar, desigur, e foarte greu sa ai totul pentru toti in aceasta industrie.

  • Americanii discuta schimbarea directorului general de la UPC

    Americanul Richard Anderson, 58 de ani, va fi inlocuit din functia de director general (CEO) al UPC Romania – cel mai mare operator de cablu TV de pe piata locala, au declarat pentru ZF surse de pe piata locala telecom. Schimbarea are loc pe fondul scaderii numarului de clienti si al competitiei puternice cu Romtelecom si RCS&RDS.

    UPC a pierdut anul trecut clienti de pe principala sa linie de business, cablul TV, si a inregistrat cresteri mai mici decat Romtelecom si RCS&RDS pe internet si televiziunea prin satelit – segmente de piata care au inregistrat cresteri puternice in 2007.

    Mai multe amanunte, aici

  • Richard Anderson renunta la conducerea UPC Romania

    In cadrul Liberty, misiunea lui Anderson, care a detinut pozitia de presedinte al companiei inca din 1992, vizeaza activitati de fuziuni si achizitii, dar si de continut strategic pentru operatiunile companiei americane in zona centrala a Europei. Potrivt UPC Romania, din aceasta pozitie Anderson va colabora indeaproape cu Nimrod Kovacs, presedintele UPC Europa Centrala.

    Mikaloff, noul presedinte al diviziei locale a companiei, face parte din echipa UPC de 10 ani, timp in care a lucrat in mai multe tari din Europa.

  • Internetul de la priza

    Intr-o mica localitate din judetul Mures, in comuna Band, decalajul digital intre mediul rural si cel urban este considerabil mai mic decat in alte locuri.

    De acum doi ani, un proiect experimental al Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiilor (MCTI) a introdus o tehnologie exotica oriunde in lume, prin care reteaua de electricitate este folosita drept canal de comunicare pentru accesul la internet. E vorba de Power Line Communications (PLC).

    Practic, prin acest sistem sunt furnizate servicii de comunicatii electronice, avand ca suport de transmisie a semnalului util retelele de electricitate de joasa si medie tensiune.

    Principiul e relativ simplu. Cablurile care transporta energie electrica transmit semnale de frecventa joasa – intre 50 si 60 Hz -, dar pot transmite si semnale de frecventa inalta, mai mare de 1 MHz. In timp ce frecventele joase sunt folosite pentru a transporta electricitate, cele inalte pot fi utilizate pentru traficul de date.

    In cazul comunei muresene, viteza de transfer este de 128 kbps, insa acest tip de tehnologie permite atingerea unui maxim de peste 200 Mbps. Proiectul de la Band ar fi trebuit sa fie unul pilot, urmat de extinderea sistemului si catre alte localitati din mediul rural. Dar la doi ani distanta de la lansarea lui, locuitorii din Band erau in continuare singurii din Romania care au utilizat aceasta tehnologie.

    Pana luna aceasta, cand a mai fost lansat un proiect pilot in cartierul bucurestean Henri Coanda, prin care cinci locuinte sunt conectate la internet folosind infrastructura electrica. Firma care l-a implementat, Novensys, si-a racordat chiar si cladirea de cinci etaje in care isi are sediul central la acest tip de tehnologie.

    Reprezentantii companiei spun ca au in plan un proiect similar cu cel al MCTI, dar utilitatea si posibilitatile de extindere merg cu mult dincolo de acela. „In zonele unde Romtelecom e deja cablat si are o infrastructura deja dezvoltata probabil ca va fi dificil pentru cineva sa vina cu orice alt dispozitiv. Insa in zonele unde dispersia e mult mai mare, in zonele nou locuite, in zonele vechi unde nu ai voie sa spargi si sa bagi cabluri, in muzee, in biblioteci, in spitale unde nu ai voie sa ai radio…“, enumera Daniel Boangiu, business development manager al Novensys, referindu-se la locurile unde ar urma sa fie asigurat astfel accesul la internet.

    Echipamentele folosite sunt produse de compania americana Current Technologies, iar pretul minim pentru a putea folosi reteaua electrica drept canal de transmisie internet pentru o cladire este de 1.000 de euro. E nevoie de un echipament care trimite semnal de la furnizorul de internet in infrastructura electrica si de cel putin un modem care se conecteaza la orice priza din locuinta.

    „De regula, pretul pentru cablarea unui singur apartament pentru operatori ca UPC sau RDS e de 50 de euro, iar cablarea unui bloc intreg poate ajunge la 10.000 de euro cu toate echipamentele necesare. Cu tehnologia noastra, costurile scad cu 50%“, indica Daniel Boangiu unul dintre segmentele de piata pe care ar putea intra, parteneriate cu operatorii telecom.

    Dinu Malacopol, business director al UPC, este insa de alta parere. „Aceasta tehnologie nu prezinta interes pentru noi, deoarece bucla locala (reteaua electrica dintr-un bloc) apartine Electrica si numai in interiorul apartamentului (de la contor incolo) este a clientului; cu alte cuvinte, ar trebui sa platim o chirie catre Electrica pentru aceasta bucla locala, la care se adauga alte investitii, asadar profitul ar fi in mod major diminuat“, explica reprezentantul UPC.

    In aceasta prima faza de lansare sunt insa vizate in primul rand locuintele personale din cladiri in care nu s-a investit in cablare si care vor sa evite neplacerile cauzate de acest proces. Viteza maxima a traficului de date asigurata de echipamentele care injecteaza semnal in cablurile de electricitate este de 204 Mbps. Ea se imparte in mod egal la numarul de modemuri folosite in cladire – de exemplu, intr-un test la sediul Novensys, viteza de transfer a fost de 15 Mbps.

    In etapa urmatoare, Novensys vrea sa incerce zona in care proiectul de acum doi ani al MCTI s-a impotmolit: mediul rural si in general zonele unde exista o dispersie geografica mare a locuintelor de-a lungul unui drum principal.

    De fapt, experimentul de la Band, cu echipamente Mitsubishi Electric, e similar celui pus la punct in cartierul Henri Coanda. Aici, cateva vile au acces la internet prin echipamente Current Technologies. Pasul urmator va fi facut luna viitoare, respectiv oferirea unor echipamente si servicii speciale pentru companiile de utilitati.

    „Companiile de utilitati consuma foarte multi bani cu citirea contoarelor, cu intretinerea retelelor, iar toate acestea ar fi rezolvate de PLC“, sustine directorul de dezvoltare al Novensys, mentionand ca din aceasta zona, a companiilor de utilitati, sunt asteptate cele mai mari venituri viitoare.

    Novensys, furnizor de solutii de management al informatiilor, a avut in 2006 o cifra de afaceri de 9,3 milioane de euro, iar pentru 2007 a estimat 12-13 milioane de euro. De altfel, unul dintre motivele alegerii Current Technologies, o companie intre ai carei actionari se numara Google, Blackwater Capital si Goldman Sachs, sunt parteneriatele pe care le-a stabilit cu marile companii de utilitati europene, parte din ele prezente in Romania.

  • Sa fie pace pentru 4G!

    Arun Sarin s-a incumetat sa spuna public, la recent incheiatul World Mobile Congress (WMC) de la Barcelona, ceea ce majoritatea managerilor din telecom vorbesc doar pe la colturi.

    Si anume ca daca operatorii mobili nu se vor concentra sa lanseze noi servicii si aplicatii, vor fi marginalizati si „isi vor pierde relevanta“ pe piata in favoarea unor noi jucatori, inclusiv unii necunoscuti acum, dar care pot prolifera datorita celui mai spectaculos si necostisitor mijloc de productie din istoria omenirii, internetul.

    Aceeasi idee a sustinut-o si John Chambers, care a solicitat la randu-i ca firmele implicate in telecom, fie ca sunt operatori, furnizori de servicii, de terminale sau de echipamente de retea, sa depaseasca divergentele si sa se concentreze asupra modurilor in care pot colabora. El a amintit de pericolul ca operatorii mobili sa ajunga niste „dumb pipes“, adica niste simpli „carausi“ de date, incapabili sa ofere serviciilor valoare adaugata.

    Perspectiva a fost de fapt enuntata mai de mult de analisti care au afirmat transant ca operatorii telecom isi pierd incetul cu incetul statutul de „regi ai pietei“, in conditiile in care tertii implicati in industrie – cum ar fi Google – cauta strategii care sa-i duca direct la consumator, sarind peste companiile de telefonie mobila.

    Avand de-a face cu un mediu extrem de concuren- tial, cu o piata ajunsa in multe zone la saturatie, cu sabia institutiilor de reglementare deasupra capului (institutii care insista periodic sa se reduca tarifele), industria telefoniei mobile isi vede cresterile si marjele de profit in pericol de a se diminua constant.

    Si nici producatorii de echipamente de retea nu o duc exceptional. Razboiul la care s-au referit Sarin si Chambers, care a devenit evident in discutiile de la congresul din Barcelona, are ca miza noile tehnologii care promit aparitia celei de-a patra generatii de telefonie mobila. 4G va face posibila (datorita vitezelor uriase de acces la internetul mobil, pe care le presupune) dezvoltarea serviciilor de divertisment si a celor pentru clientii de business, in care isi pun speranta companiile de comunicatii mobile.

    Tehnic vorbind, daca sistemul actual 3G permite, in varianta cea mai avansata, o viteza de descarcare pe dispozitive mobile de pana la 30 Mbps, 4G va aduce de cateva ori mai mult, respectiv 100-200 Mbps. Insa in drumul de la teorie la lansarea comerciala, 4G este marcat deocamdata de o infruntare intre doua standarde, WiMax si LTE (Long Term Evolution).

    Fiecare dintre aceste doua tehnologii a cooptat nume sonore in echipa proprie de sustinatori, pentru a-si asigura suprematia, insa sunt si companii care joaca pe ambele fronturi. WiMax este promovata de cel mai mare producator de cipuri din lume, Intel, alaturi de Motorola si Samsung, si sustinuta de operatori importanti, printre care Sprint Nextel (SUA) si KDDi (Japonia).

    Tehnologia LTE, conceputa de Ericsson, Nortel Networks si Nokia-Siemens Networks, este sprijinita de Vodafone si de americanii de la AT&T si Verizon. LTE ii are astfel de partea sa pe ocupantii primelor doua pozitii in topul mondial al operatorilor mobili. Un sprijin substantial a venit de la gigantul China Mobile, care va testa de asemenea LTE.

    Cum bine se stie, China este o piata uriasa, cu un potential de dezvoltare la fel de urias, cu jocurile in campul 3G inca nefinalizate, ceea ce va avea fara indoiala o influenta semnificativa in stabilirea castigatorului. In schimb, companiile mai prudente si-au rezervat locuri in ambele barci.

    Un exemplu concludent (nu singurul) este Alcatel- Lucent, care pe de o parte a incheiat o intelegere de colaborare in cercetare pentru LTE cu japonezii de la NEC, pe de alta anunta ca impreuna cu Samsung a realizat o solutie revolutionara pentru WiMax.

    Din punctul de vedere al introducerii practice, WiMax isi revendica atuul de fi deja „pe teren“, inginerii montand de zor infrastructuri experimentale, atat in tarile in curs de dezvoltare, cat si in cateva mari orase americane.

    In plus, la WMC Barcelona o multime de producatori de retelistica si de hardware au prezentat statii de baza, modemuri USB, echipamente portabile si kit-uri WiMax, gata de a fi comercializate. Un punct bine marcat, daca ne aducem aminte de nefericita poveste de acum cativa ani, de la lansarea 3G: dupa ce marii operatori au cheltuit zeci de miliarde de dolari pentru licente, veniturile prognozate au intarziat sa apara din cauza ca telefoanele de noua generatie erau slabe calitativ, scumpe si putine.

    In privinta LTE, chiar si cei mai inflacarati sustinatori admit ca nu va putea fi introdusa comercial mai devreme de 2009. Exista o dorinta de a arde etapele insa: unul dintre promotorii LTE, inovatorul operator nipon NTT DoCoMo, a anuntat deja ca va lansa servicii de internet broadband bazate pe LTE in 2010. Totodata, Ericsson a profitat de excelenta mediatizare pe care a adus-o World Mobile Congress pentru a realiza transmisii de date bazate pe LTE, la viteze wireless greu atinse pana acum.

    Deja nu mai e vorba de teste de laborator, ci de o platforma functionala care sa permita conectarea mai multor utilizatori de telefoane mobile si transfer de date intre acestea de pana la 160 Mbps. Daca facem comparatie cu realitatea de astazi, cand o conexiune prin cablu de 2-4 Mbps este considerata performanta in majoritatea birourilor, nu mai avem nevoie de nicio explicatie. Fiecare dintre cele doua tabere, LTE si WiMax, participa la disputa invocand propria lista de avantaje tehnologice pentru a-si sustine punctul de vedere.

    Argumentele sunt destul de complicate, generand dispute aproape filozofice intre tehnicieni, desi foarte multi specialis ti sunt de parere ca cele doua standarde au elemente comune in proportie de pana la 80%. Un lucru e insa unanim acceptat: utilizatorii de internet mobil cer viteze din ce in ce mai mari pentru a consuma dupa pofta inimii continut multimedia (in primul rand video), ceea ce inseamna o piata potentiala apreciabila pentru echipamentele 4G.

    Tocmai de aceea, Arun Sarin a facut apel la o pace care sa duca la unificarea celor doua standarde. Tehnologia 4G cere timp si bani; costurile implicate de cercetare si dezvoltare si cele legate de instalarea infrastructurii la nivel mondial sunt estimate la zeci de miliarde de dolari.

    Exista insa putine sanse ca disputa WiMax-LTE sa fie transata curand si clar in favoarea uneia dintre parti. In definitiv, nu e nici prima, nici ultima, pentru ca avem istoria GSM versus CDMA, standarde care coexista si astazi pe piata.

    Singura certitudine ar fi ca evolutia spre viteze de descarcare pe dispozitive mobile de neinchipuit astazi nu mai poate fi stopata, iar constrangerile de profitabilitate la care sunt supusi cei mai mari jucatori din telecom, din cauza costurilor si a concurentei, plus tendinta de consolidare din ce in ce mai accentuata de pe piata vor duce, cel mai probabil, la negocieri de culise intre beligeranti mai eficiente decat actualul razboi mediatic.

  • Internet mobil fara grija traficului suplimentar

    Vodafone a lansat sase noi oferte de internet mobil in banda larga cu o particularitate comuna: traficul suplimentar nu este taxat suplimentar. Preturile fara TVA ale acestora sunt cuprinse intre 9 si 27 de euro. In cazul celui mai ieftin plan tarifar, abonamentul este de noua euro si asigura un trafic lunar de 1GB pentru acces internet in conditii de mobilitate la o viteza de transfer de pana la 1Mbps. La depasirea traficului lunar inclus in abonament, viteza de acces la internet scade automat la doar 128 kbps iar navigarea este in acest caz gratuita.

    "Credem ca aceasta oferta va incuraja adoptarea serviciilor de Internet de catre toate categoriile de utilizatori din Romania", a declarat Liliana Solomon, CEO al Vodafone Romania intr-un comunicat de presa.

    Pana acum, abonamentele de date ale operatorului prevedeau taxarea suplimentara pentru traficul suplimentar. Prin noile produse se renunta la taxarea suplimentara in favoarea unui downgrade al vitezei de acces. Utilizatorii sunt astfel scutiti de grija depasirii pachetului de trafic de date inclus in abonament, taxat cu preturi considerabil mai mari.

    "Eu nu stiu cat consum de trafic genereaza deschiderea unui anumit site. Consumatorul nu trebuie sa stie asta stand cu grija ca depaseste pachetul inclus in abonament si atunci ofertele ar trebui facute in asa fel incat sa fie simple", declara luna trecuta Chris Bataillard, CEO al Telemobil. Zapp ofera printr-un abonament de 39 de dolari trafic nelimitat la o viteza de pana la 2,44 Mbps.

    Orange, cel de-al treilea operator care ofera servicii de acces la internet la viteze broadband, are doua abonamente de 15 si 20 de euro (in functie de viteza de acces) numite Internet Unlimited Home. Traficul este insa limitat la un consum "rezonabil" de 2GB. La depasirea acestuia sunt activate automat pachete suplimentare de cate 500 MB la tariful de 5 euro.

  • Nokia ar putea fi data in judecata de un land german

    Compania nu si-a respectat obligatiile contractuale, in conformitate cu care ar fi trebuit sa creeze 2.860 de locuri de munca permanente in cadrul acestei fabrici. "Din 2002, numarul mediu de posturi create a fost intre 2.500 si 2.600", a declarat purtatorul de cuvant al statului, Joachim Neuser.

    Mai multe amanunte pe www.mediafax.ro

  • Orange se apropie de 10 mil. clienti

    Odata cu raportarea rezultatelor financiare ale intreg grupului France Telecom, Orange Romania a anuntat ca veniturile din servicii s-au clasat cu putin sub estimarile initiale, de 1,3 miliarde de euro. Cresterea de 24% fata de pragul de un miliard de euro atins de operator in 2006 este insa mai mare decat cea inregistrata de competitorul Vodafone in aceeasi perioada, adica aproximativ 20%.

    In ceea ce priveste numarul de clienti, Orange Romania a inregistrat o crestere de 22%, depasind astfel 9,7 milioane de utilizatori, dintre care in jur de un milion sunt clienti broadband. Evolutia companiei a fost sustinuta atat de cresterea numarului de clienta, astfel ca venitul mediu per utilizator (ARPU – average return per user) s-a cifrat la 10,8 euro, cu 4,9% mai mult decat in 2006.

    Pentru anul acesta, compania estimeaza ca va adauga inca cel putin un milion de clienti noi, urmand sa ajunga la 10,8 milioane de utilizatori. Cat despre venituri, estimarile companiei sunt mai rezervate, de 1,3 miliarde de euro la finalul acestui an.

    Gasiti atasat comunicatul de presa al France Telecom

  • Cosmote: 2 mil. euro pentru un call center

    Noul call center se intinde pe o suprafata de 5.000 de metri patrati, in cadrul complexului de birouri Iride Business Park. In cladirea de doua etaje lucreaza deja mai mult de 300 de angajati din departamentul de relatii cu clientii si aproximativ 120 de specialisti din diviziile IT, date si retea.

    "Cosmote a inceput activitatile de relatii cu clientii in decembrie 2005, odata cu lansarea companiei, avand o echipa de 50 de angajati. Ca urmare a evolutiei numarului de clienti, departamentul de relatii cu clientii a crescut in prezent la 460 de angajati", potrivit lui Vassilis Trochalidis, director de vanzari si de relatii cu clientii in cadrul Cosmote Romania.

    Pana acum, activitatile de relatii cu clientii ale operatorului de telefonie mobila s-au dtsfasurat intr-o alta cladire de birouri din Bucuresti, dar pe masura ce echipa de angajati ai departamentului a crescut, a aparut necesitatea de relocare.

  • Vodafone se apropie de 9 milioane de clienti

    Veniturile Vodafone Romania au crescut cu 18,8% in trimestrul al treilea fiscal (1 octombrie – 31 decembrie 2007), comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent, dar compania nu a facut publica valoarea veniturilor din servicii.

    Numarul de clienti a depasit 8,8 milioane, Vodafone adaugand in jur de 230.000 de clienti noi fata de trimestrul anterior, incheiat cu 8,57 de milioane de clienti. Dintre acestia, 34,8% sunt abonati, iar 604.000 sunt clienti ai serviciilor 3G furnizate de Vodafone. Pe intreg anul calendaristic 2007, compania a adaugat bazei de clienti 1,09 milioane de utilizatori, in crestere cu 4% comparativ cu 2006.

    Numarul de minute vorbite la mobil in reteaua Vodafone in perioada octombrie – decembrie s-a ridicat la 2,78 de miliarde, in timp ce venitul mediu per utilizator (ARPU – average return per user) a fost de 11,1 euro.