BusinessMagazin

Tag: succes

  • Câţi bani a reuşit să facă un tânăr de 38 de ani cu un banal joc pentru telefon

    Naruatsu Baba este un miliardar în vârstă de 38 de ani care distruge mitul japonezului modest. Fondatorul şi dezvoltatorul jocului de smarthphone Colopl Inc., are mare  succes şi nu se jenează să îl expună, conform unui articol al publicaţiei Bloomberg.

    „Din punct de vedere profesional, eu nu am făcut greşeli”, a declarat Baba într-un interviu. „Nu contează cât de mică a fost solicitarea, am livrat întotdeauna ceva decent, indiferent de termenul limită sau circumstanţe”, declară acesta. Cuvintele sale sunt susţinute de evaluarea companiei la 1,9 miliarde de dolari la Bursa de Valori de la Tokyo. Baba deţine jumătate din acţiunile Colpol, el fiind cel care a realizat majoritatea codului jocului, inclusiv pentru precursorul Pokemon Go, un joc în care participanţii trebuiau să adune puncte deplasându-se cu telefonul.

    Baba consideră că succesul vine mai ales din noroc, dar detectarea oportunităţilor atunci când se ivesc este o abilitate certificată de experienţă. Una dintre „loviturile” sale a fost introducerea jocurilor concepute pentru ecranele tactile. În prezent, acesta se orientează spre ceea ce înseamnă realitatea virtuală, fiind unul dintre marii investitori în tehnologie. Fundaţia Virtual Reality Colopl deţine un buget de 50 de milioane de dolari, achiziţionând acţiuni în aproximativ 30 de startupuri anul acesta. Miliardarul spune că cea mai importantă caracteristică a realităţii virtuale este capacitatea de a păcăli utilizatorii că alţii pot fi prezenţi în mod fizic. „Te face să crezi că te afli faţă-n faţă cu persoana respectivă. Cam despre asta este realitatea virtuală”, spune Baba.

    Totuşi, mai există un drum lung de parcurs până când realitatea  poate oferi o experienţă de acest fel. Cu toate acestea, miliardarul spune că e doar o chestiune de timp până când aceste obstacole vor fi eliminate. Fundaţia sa a achiziţionat recent acţiuni la companii precum Fove Inc, care luna viitoare va lansa primul set de căşti de realitate virtuală din lume. Întrebat în legătură cu şansele de succes ale lui Colopl pentru realitatea virtuală, Baba este la fel de încrezător ca de obicei: „Nu sunt genul care face greşeli la locul de muncă. Dacă nu aş fi considerat că reuşesc, nu aş fi investit atât în asta”.  

     

     

  • Câţi bani a reuşit să facă un tânăr de 38 de ani cu un banal joc pentru telefon

    Naruatsu Baba este un miliardar în vârstă de 38 de ani care distruge mitul japonezului modest. Fondatorul şi dezvoltatorul jocului de smarthphone Colopl Inc., are mare  succes şi nu se jenează să îl expună, conform unui articol al publicaţiei Bloomberg.

    „Din punct de vedere profesional, eu nu am făcut greşeli”, a declarat Baba într-un interviu. „Nu contează cât de mică a fost solicitarea, am livrat întotdeauna ceva decent, indiferent de termenul limită sau circumstanţe”, declară acesta. Cuvintele sale sunt susţinute de evaluarea companiei la 1,9 miliarde de dolari la Bursa de Valori de la Tokyo. Baba deţine jumătate din acţiunile Colpol, el fiind cel care a realizat majoritatea codului jocului, inclusiv pentru precursorul Pokemon Go, un joc în care participanţii trebuiau să adune puncte deplasându-se cu telefonul.

    Baba consideră că succesul vine mai ales din noroc, dar detectarea oportunităţilor atunci când se ivesc este o abilitate certificată de experienţă. Una dintre „loviturile” sale a fost introducerea jocurilor concepute pentru ecranele tactile. În prezent, acesta se orientează spre ceea ce înseamnă realitatea virtuală, fiind unul dintre marii investitori în tehnologie. Fundaţia Virtual Reality Colopl deţine un buget de 50 de milioane de dolari, achiziţionând acţiuni în aproximativ 30 de startupuri anul acesta. Miliardarul spune că cea mai importantă caracteristică a realităţii virtuale este capacitatea de a păcăli utilizatorii că alţii pot fi prezenţi în mod fizic. „Te face să crezi că te afli faţă-n faţă cu persoana respectivă. Cam despre asta este realitatea virtuală”, spune Baba.

    Totuşi, mai există un drum lung de parcurs până când realitatea  poate oferi o experienţă de acest fel. Cu toate acestea, miliardarul spune că e doar o chestiune de timp până când aceste obstacole vor fi eliminate. Fundaţia sa a achiziţionat recent acţiuni la companii precum Fove Inc, care luna viitoare va lansa primul set de căşti de realitate virtuală din lume. Întrebat în legătură cu şansele de succes ale lui Colopl pentru realitatea virtuală, Baba este la fel de încrezător ca de obicei: „Nu sunt genul care face greşeli la locul de muncă. Dacă nu aş fi considerat că reuşesc, nu aş fi investit atât în asta”.  

     

     

  • Povestea celui mai misterios miliardar al lumii. A supravieţuit chiar şi unui accident aviatic

    Howard Robard Hughes jr a fost un antreprenor american care în timpul vieţii sale s-a numărat printre cei mai bogaţi oameni de pe planetă. A devenit cunoscut ca producător de filme independente, apoi a ajuns un simbol în industria aviatică şi spre finalul vieţii sale s-a făcut remarcat ca urmare a comportamentului excentric şi nevrozei obsesiv-compulsive.

    Misterul îi înconjoară chiar şi data şi locul naşterii; locul este fie, Humble fie Huston, iar Howard Hughes a susţinut de mai multe ori că ziua sa de naştere este în ajunul Crăciunului, în 1905, deşi alte surse fac referire la alte date: 7 octombrie 1906 sau 24 septembrie 1905. Oricum ar fi, Howard Hughes s-a născut într-o familie bogată, tatăl său lucrând în industria petrolului. A dovedit aptitudini extraordinare în inginerie încă de mic, construind la vârsta de 11 ani primul transmiţător radio din Houston, iar un an mai târziu a construit o bicicletă motorizată folosind părţi dintr-un motor de-al tatălui său.

    Mama sa, Allene Hughes, a murit în 1922, iar doi ani mai târziu a rămas şi orfan de tată; astfel tânărul de 19 ani a moştenit afacerea şi 75% din averea familiei. A renunţat la studiile de la Universitatea Rice, în 1925 s-a căsătorit cu Ella Botts Rice şi s-au mutat la Los Angeles în căutarea faimei. Şi-a folosit averea pentru a produce filme, primul fiind lansat în 1927, „Everybody’s Acting“, urmat de „Two Arabian Knights“ în 1928. Cele două au fost un succes, alimentându-i următoarele producţii. A cheltuit 3,8 milioane de dolari pentru a realiza „Hell’s Angels“, un film despre aviaţie, lansat în anul 1930; o altă peliculă de succes a fost „Scarface“ (1932). Altele au urmat de-a lungul anilor.

    Hughes a fost văzut cu mai multe cu actriţe celebre, precum Bette Davis, Ava Gardner, sau Katharine Hepburn. În anii ’30 şi-a îndreptat atenţia spre aviaţie: a construit mai multe modele de aeronave, a stabilit recorduri mondiale, printre care şi faptul că a zburat în jurul lumii în doar 91 de ore. În plus, este creditat cu realizarea primului tren de aterizare al unui avion.

    În 1932, a fost fondată Hughes Aircraft Company, divizie a Hughes Tool Company, care a produs mai multe modele de aeronave, dar şi elicoptere. În 1939, a cumpărat majoritatea acţiunilor Trans World Airlines pentru 7 milioane de dolari. Lui Hughes i-a fost interzis prin lege federală să îşi construiască propriul avion, aşa că s-a îndreptat spre producătorul Lockheed. Urmare a parteneriatului, au fost produse mai multe aeronave de succes precum Constellation sau Convair 880. Din cauza unor dispute, relaţiile dintre Hughes şi boardul companiei s-au răcit; în 1966 o curte federală, temându-se de un monopol, l-a obligat pe Hughes să vândă acţiunile TWA din cauza faptului că acesta deţinea şi Hughes Aircraft. Vânzarea i-a adus 547 milioane de dolari.

    Un alt business important a fost RKO, un studio important de la Hollywood pe care Howard Hughes l-a preluat în 1948. A dat afară trei sferturi din angajaţi şi a investigat cu meticulozitate înclinaţiile politice ale fiecăruia: comuniştii nu aveau ce căuta. În 1952 a vândut studioul şi un an mai târziu şi cinematografele. Totuşi, la sfârşitul lui 1954, Hughes a recăpătat RKO pentru 24 de milioane de dolari, iar şase luni mai târziu avea să-l vândă iar pentru 25 de milioane de dolari. Se crede că din toate aceste mişcări ar fi plecat cu 6,5 milioane de dolari în buzunar.

    Pe 7 iulie 1946, a fost implicat într-un accident aviatic grav; a suferit o fractură de claviculă, şi-a rupt toate coastele şi s-a ales cu numeroase arsuri de gradul 3. A supravieţuit, însă stilul său de viaţă a devenit retras. În 1947 a început unul dintre cele mai bizare episoade din viaţa lui Hughes: în decembrie, a intrat în sala de cinema de lângă casă, unde a rămas patru luni de zile, hrănindu-se în principal cu ciocolată şi lapte. Ajutoarele sale nu aveau voie să se uite la el, să vorbească cu el şi trebuia să răspundă doar când erau întrebaţi. În tot acest timp, Hughes stătea fixat pe un scaun, de cele mai multe ori gol, urmărind film după film, zi după zi. În 1968 ar fi devenit obsedat de filmul „Ice Station Zebra“, pe care l-ar fi urmărit încontinuu de 150 de ori, potrivit apropiaţilor săi. Comportamentul său excentric avea să continue până în ziua morţii sale, pe 5 aprilie 1976, la bordul unui avion. Averea sa la acea dată era estimată la 1,5 miliarde de dolari (echivalentul a 6,24 miliarde de dolari azi).

  • Opinie Rareş Măcinică, MBA managing director Lagermax AED România: MBA – Married but Available, CEO – Chief Emotional Officer

    O prietenă bună, pasionată de relaţia astre – comportamentul uman, mi-a povestit sau, mai bine spus, prevestit ce se întâmplă când afară este Lună plină. Recunosc că, până la acel moment, nu am conştientizat nici măcar când este Lună plină, cu atât mai mult efectele asupra noastră: insomnie, decolorarea lenjeriei, agresivitate crescută, zbucium, nelinişte.

    Recunosc că, poate curios, poate nedumerit, am urmărit pentru un timp apariţia Lunii pline şi, să vezi minunea, am devenit mai zbuciumat, agitat, nervos. E drept că lenjeria mi-a rămas identică, coloristic vorbind, ceea ce, iată, indică deja o breşă în sistemul superstiţiilor. Este de fapt, o stare de inducere. Nimic mai mult.

    Aşa stă situaţia şi cu un CEO. Aproape peste tot găseşti CEO standardizaţi: calităţi must have, inspiră, motivează, focusaţi înspre clienţi, integri, cinci calităţi de top pentru a fi un CEO de succes (altfel, dacă nu le ai tocmai pe acelea, nu eşti de succes…). Pe acelaşi principiu al Lunii pline, şi cazul CEO-ului de succes este de fapt o stare de inducere a unui tip de comportament-şablon. Fie poţi fi descris prin acele carcateristici, fie nu eşti un CEO de succes. Urmează însă o întrebare firească: dar cu OMUL CEO cum rămâne? Un CEO are nevoie de o „etichetă”, însă acum aceasta este doar una externă, care defineşte relaţia CEO – Mediu Extern (angajaţi, clienţi, furnizori…). Însă focusarea exclusivă şi excesivă spre impunerea unor norme de comportament duce la dezumanizare şi depersonalizare. De aceea, mulţi CEO o iau la un moment dat razna; nu devin neapărat nebuni, dar au comportamente deviante.

    Şi atunci, pentru a evita şablonizarea comportamentului unui CEO, iată că, în urma unui studiu propriu :), am reuşit să alcătuiesc o listă de 20 de îndatoriri ale unui CEO modern care să îi readucă umanitatea şi identitatea personalităţii lui unice ca OM. O precizare, pentru a face deosebirea de gen, am adăugat un „m” şi „f” după CEO.

    1. Să fie Romantici, un fel de romantism filosofic care pune accent pe intuiţie ca metodă de cunoaştere, pe libertatea şi spontaneitatea de gândire şi de faptă. Dacă eşti Romantic, eşti şi expresiv, fermecător, sensibil…

    2. Să spună Te Iubesc! măcar o dată pe zi. A iubi înseamnă, sinonimic, şi a râvni, jindui, a fi pasionat.

    3. Să privească Cerul dimineaţa şi seara. Dar nu când e Lună plină. Cerul nu are doar sensul spaţiului cosmic, cerul înseamnă şi cupolă, firmament, providenţă, rai, celest, pur, nepătat…

    4. Să scrie o Poezie la fiecare 3 luni, un catren. Toţi CEO care vor scrie poezii la fiecare 3 luni se vor putea iniţia în magie şi vor putea face vrăji, ducând analiza competiţiei într-o sferă ocultă. 

    5. Să cultive o Floare, de preferat Orhidee şi Crini. Crinul este un simbol al încrederii necondiţionate, aparţine nobililor, celor cu un statut înalt (crinul regal…). Mai mult, o legendă din Japonia antică spune că orhideele puteau fi găsite în natură doar de către acei războinci care îşi dovedeau vitejia.

    6. Să Piloteze o dată pe an un avion ultrauşor. Să devii una cu Cerul, să te gândeşti la cei din jur şi să le şopteşti că îi Iubeşti, iar dacă prinzi vreun apus, să fii şi Romantic… dar, peste toate, să fii liber, să pluteşti…

    7. Să se îmbrace cel puţin o dată pe lună în uniformă de General (sau în Darth Vader) şi să le vorbească angajaţilor despre obiective.

    8. Să tragă cu Pistolul la fiecare 3 luni (în poligon), totuşi nu îmbrăcat(ă) în uniforma de general, că e ilegal. Destresare şi adrenalină, senzaţia de control, stăpânire de sine…

    9. Să ţină în birou un Vultur, adevărat! (v. Trump). Vulturul are o simbolistică vastă, în primul rând este un simbol al puterii şi înălţării.

    10. Să Picteze Portretele Managerilor din Companie şi ai principalilor competitori.

    11. Să mănânce minimum 100 g de Nuci pe zi pentru sănătatea creierului (după un timp, orice CEO are cel puţin un comportament deviant).

    12. Să facă 10 Flotări la sosire şi la plecare, CEOf să facă 10 sărituri cu coarda.

    13. Să se uite la Desene animate, CEOm la Frozen, CEOf la Şeriful Callie.

    14. Să scrie o Reţetă de mâncare vegetariană în fiecare lună.

    15. Să scrie un Jurnal pe care să îl predea succesorului.

    16. Să Hrănească din mână o Căprioară în pădure.

    17. Să prindă un Păstrăv cu mâna într-un râu curgător.

    18. Să Urle 5 minute în birou, cel puţin o dată pe săptămână, „Show me the money”!

    19. CEOm – min 2 Duşuri reci pe zi de la vârsta de 40 de ani (de criză)… e mişto cu amanta, dar nu uita cu cine ai plecat la drum.

    20. CEOf – min. o sesiune de Pasiune pe zi dimineaţă, se spune că „cel mai frumos make-up al unei femei este pasiunea, dar cosmeticele sunt mai uşor de cumpărat”.

    Un CEO nu poate fi descris de autori de cărţi. Un CEO se Descoperă: pilotând, trăgând cu arma, hrănind o căprioară din mână în pădure, câteodată cu un popcorn în faţa televizorului admirând părul Sofiei Întâi. Un CEO se autorevelează, se dezvăluie, ca o corolă de minuni a lumii, un CEO sporeşte taina lumii şi, prin cele 20 de sfaturi de mai sus, un CEO se îmbogăţeşte pe el/ea, să îmbogăţească pe ceilalţi.
     

  • Şi-a transformat pasiunea pentru gătit într-o afacere de succes. Aproape 200.000 de oameni o urmăresc cum găteşte in fiecare zi

    Geanina Staicu-Avram este proprietara blogului culinar JamilaCuisine, un canal cu aproape 200.000 de abonaţi şi 60 de milioane de vizualizări. Ea povesteşte cum a făcut tranziţia de la un blog obişnuit, pe care publica poze cu reţete, la unul dintre cele mai mari canale româneşti de YouTube. „Ideea vlogului a venit de la soţul meu. Tocmai mă întorsesem dintr-o vacanţă în Maroc, soţul meu fiind marocan, şi eram de-a dreptul fascinată de bucătăria şi de aromele marocane. Voiam să le arăt şi românilor cum se pregăteşte mâncarea marocană şi cât e de gustoasă. Soţul meu m-a convins să facem aceste reţete marocane în format video şi de aici a pornit totul.“

    Pe măsură ce canalul a câştigat în popularitate, cei doi au ales să investească în calitatea clipurilor postate. „Câte puţin în aparatură performantă, în lumini, în sisteme audio. Cumpărăm mereu lucruri noi, de la veselă şi alte articole pentru bucătărie, până la softuri necesare montajului audio şi video.“ Nu a plecat cu ideea de a monetiza canalul, din simplul motiv că acest lucru era foarte complicat în 2012. În momentul de faţă, spune că nu câştigă mult, dar nici puţin: „În cazul meu, vlogging înseamnă tutoriale video. Câştigăm suficient cât să ne putem întreţine şi să avem un trai decent. Din păcate, banii vin greu din YouTube. În România creatorii de conţinut de pe platformă sunt plătiţi prost, chiar foarte prost şi durează chiar şi 2-3 ani până să începi să ai într-adevăr câştiguri. Ştiu vloggeri care şi după 3 ani de YouTube obţin sume simbolice care pot reprezenta bani de buzunar, nu un câştig cu care să se poată întreţine.“

    Sursa principală de venit o reprezintă, şi în acest caz, colaborarea cu diferite branduri. Îşi doreşte, în viitorul apropiat, să lanseze o carte de bucate. S-a gândit şi la abordarea pieţelor din străinătate, apelând la o variantă mai simplă: subtitrarea retetelor în limba engleză. „Nu vreau să fac reţete special pentru altă piaţă, dar vreau ca oricine găseşte clipurile mele pe YouTube să le poată şi înţelege, aşa că am recurs la subtitrări. Cereri am tot avut şi încă mai avem.“

    Crede că vloggerii din ziua de azi trebuie să aibă în minte două lucruri atunci când pornesc un astfel de business: „Le-aş spune în primul rând să se gândească la ceva original. La ceva ce n-a mai făcut nimeni până acum, cel puţin pe piaţa din România. Originalitatea este un lucru foarte important din punctul meu de vedere. Dacă vei încerca să-l copiezi pe alt vlogger de succes, automat vei fi comparat cu el, iar partea proastă e că nu vei putea niciodată să-l depăşeşti. Dacă vei veni cu o idee nouă, oamenii vor fi curioşi să te urmărească pentru simplul fapt că tu eşti singurul cu ideea respectivă. În al doilea rând, i-aş sfătui să fie consecvenţi, să posteze des, să ţină legătura cu cei care-i urmăresc, să se folosească de reţelele sociale. Şi, nu în ultimul rând, să facă totul cu plăcere, cu dăruire. Atunci când faci ceva cu plăcere şi din plăcere, este imposibil ca acel lucru să nu iasă foarte bine.“

    Chiar dacă succesul pe YouTube este greu de atins, iar obţinerea unor venituri din asta e chiar mai dificilă, există totuşi şi semne bune. Creşterea interesului pentru conţinut video este evidentă, după cum explică Liviu Dumitru, manager al agenţiei digitale Wizart Studios. Estimările arată că anul viitor 68% din traficul de pe internet va fi alocat conţinutului video (potrivit unui studiu al Cisco). YouTube primeşte un miliard de vizitatori unici pe lună, mai mult decât orice alt canal cu excepţia Facebook, şi asta pentru că materialele video sunt uşor de distribuit şi pentru că prezintă o experienţă senzorială completă.

    „Poveştile de succes ale videoclipurilor care au devenit virale sunt cea mai bună dovadă că un anume tip de conţinut video poate avea un impact mult mai serios. Sunt materiale care exprimă într-un mod ideal povestea unui brand sau care spun poveşti cu care poţi empatiza mai repede, care fac oamenii să se identifice şi să ia parte la acea poveste într-un mod natural“, spune Liviu Dumitru. Iar pentru că acest tip de conţinut începe să domine internetul, a apărut şi un nou concept, acela de branded videos. Toate materialele de tip video care sunt asociate unui brand şi vizează obiective de marketing se încadrează sub această pălărie.

    „Pentru a se alinia la acest trend, brandurile pot recurge la diverse trucuri cum ar fi reorganizarea conţinutului vechi într-un nou conţinut de tip video sau gândirea unei poveşti video care să arate faţa umană şi care ţine de domestic şi de cotidian.“ De aici, antreprenorii de pe YouTube se pot gândi la cum pot deveni concurenţi tot mai serioşi pentru publicitatea tradiţională, speculând în avantajul relaţia strânsă pe care au dezvoltat-o cu utilizatorii.

  • Reţeta succesului: restaurantul care angajează bunici din toată lumea în loc de chefi

    Există o vorbă în Italia: “bunica ştie cel mai bine”. Iar de aici şi până la ideea unui business care a cucerit America a mai fost doar un pas.

    Un restaurant din New York testează de ani de zile o reţetă de business inedită. Angajează bunici în loc de chefi. Pentru că, nu-i aşa, nimic nu se compară cu delicioasa mâncarea gătită de bunica acasă. 

    Jody Scaravella, proprietarul Enoteca Maria din Staten Island, te poartă prin mai toate bucătăriile lumii, servind în localul său o gamă variată de preparate pregătite de bunici.

    Iniţial, Scaravella a angajat în bucătăria restaurantului său doar bunici din Italia, însă ideea a prins foarte bine.

    Cititi mai multe pe www.gustarte.ro

  • Reţeta succesului: restaurantul care angajează bunici din toată lumea în loc de chefi

    Există o vorbă în Italia: “bunica ştie cel mai bine”. Iar de aici şi până la ideea unui business care a cucerit America a mai fost doar un pas.

    Un restaurant din New York testează de ani de zile o reţetă de business inedită. Angajează bunici în loc de chefi. Pentru că, nu-i aşa, nimic nu se compară cu delicioasa mâncarea gătită de bunica acasă. 

    Jody Scaravella, proprietarul Enoteca Maria din Staten Island, te poartă prin mai toate bucătăriile lumii, servind în localul său o gamă variată de preparate pregătite de bunici.

    Iniţial, Scaravella a angajat în bucătăria restaurantului său doar bunici din Italia, însă ideea a prins foarte bine.

    Cititi mai multe pe www.gustarte.ro

  • Disney pregăteşte un film după Don Quijote: “Va avea o estetică asemănătoare Piraţilor din Caraibe”

    Billy Ray, scenaristul filmelor de succes “Hunger Games” şi “Captain Phillips” va scrie adaptarea pentru cinema a romanului “Don Quijote”, film ce va fi lansat de Disney, a confirmat Variety.

    Billy Ray va produce filmul, alături de Gordon Gray.

    Scris de Miguel de Cervantes din 1605, romanul “Don Quijote” spune povestea unui aristocrat din clasa de jos, pe nume Alonso Quixano, care înnebuneşte şi ajunge să creadă că domniţele, cavalerii şi dragonii există în viaţa reală.

    Sursele declară pentru Variety că planul este de a da filmului o atmosferă apropiată de a filmului “Piraţii din Caraibe”, şi, eventual, de a crea o franciza. Disney este pe cale să lanseze a cincea parte a francizei “Piraţii din Caraibe”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum reuşeşte un tânăr să câstige 30.000 de dolari pe lună fără să aibă un job

    Majoritatea tinerilor când au nevoie de bani fie apelează la părinţi, fie se angajează pe un post plătit cu salariu minim sau lucrează part-time. Acelaşi lucru nu a fost valabil pentru Temper Thompson. Când Temper era în clasa a 8-a a decis că nu o să le ceară părinţilor bani, dar nici nu voia să prăjească cartofi într-un fast-food. A decis să pornească o afacere de marketing online. Obiectivul lui era să câştige 100 de dolari pe lună, scrie Business Insider.

    Acum are 17 ani şi câştigă 30.000 de dolari pe lună doar din vânzarea de cursuri (10 subiecte pentru romane de dragoste, cum să faci bani pe Kindle Publishing etc).

    Sfaturile tânărului:

    1. Acţionează

    „Mulţi oameni vorbesc despre ceea ce vor să facă, dar nu fac asta niciodată. Dacă nu o să acţionezi nu o să ai niciodată succes”, este de părere Thompson. Ideile există, implementarea lor este mai grea.

    2. Să nu-ţi fie frică de eşec

    Învaţă să perseverezi. Cu toţii facem greşeli. Nu trebuie să ne fie frică de greşeli pentru că aşa învăţăm.

    3. Să te concentrezi pe un subiect

    Îţi alegi un subiect şi nu te abaţi de la el. „Cel mai important lucru pe care-l poţi face este să te concentrezi pe un singur lucru. Ai posibilitatea să creşti mult mai mult când eşti concentrat pe un singur lucru”, spune el.

    4. Să ai în preajmă oameni pozitivi

    Trebuie să ai o reţea de oameni care să te încurajeze, să te sprijine. „Dacă în jurul tău se află doar oameni negativişti acest lucru o să te tragă în jos. Oamenii pozitivi te vor sprijini şi te vor ajuta să te concentrezi pe ceea ce este important”, este de părere Temper Thompson.

    5. Să nu te complaci

    Nu trebuie să te mulţumeşti cu puţin. Temper Thomson şi-a atins obiectivul de a câştiga 100 de dolari pe lună, dar nu s-a oprit la asta. Şi-a dat seama că dacă face câteva modificări ar câştiga 1000 de dolari. Obiectivul lui pentru acest an este să ajungă la 100.000 de dolari pe lună.

  • Afacerea de succes pe care un tânăr a început-o cu o investiţie de sub 500 de euro

    Un tânăr a reuşit să pună bazele unei afaceri de succes cu o investiţie de sub 500 de euro. Au trecut de atunci opt ani de zile iar antreprenorul a reuşit să crescă şi să îşi dezvolte afacerea, aşa cum nu s-ar fi gândit în momentul în care a decis să devină om de afaceri. Andrei Ciota a pus bazele fermei sale de prepeliţe acum opt ani de zile, scriu jurnaliştii de la Wall-Street.

    Cu o investiţie de 950 de lei, adică puţin peste 200 de euro, tânărul a cumpărat un incubator, materialul genetic şi un rastel de cuşti şi astfel a luat naştere Prepeliţe Nana Farm, la 45 de kilometri distanţă de Bucureşti, în comuna Nana. Micuţa afacere a început cu 200 de ouă din rasa prepeliţă japoneză iar pe măsură ce solicitările au crescut, oferta fermei nu s-a limitat doar la ouă ci şi la carne de prepeliţă, din rasa Jumbo Gold.

    Relaţiile pe care Andrei şi le construieşte cu clienţii, fie că vorbim de alte firme sau de persoane fizice, sunt deschise iar curioşii sunt îndemnaţi să viziteze ferma de prepeliţe. “Microferma noastră îşi are uşile deschise pentru vizite 7 zile din 7, atât pentru parteneri cât şi pentru clienţii noştri bucurându-ne de fiecare dată când cunoaştem oameni preocupaţi de calitatea şi prospeţimea produselor noastre”, se arată pe pagina Prepeliţe Nana Farm.

    Cititi mai multe pe www.vocea.biz

    Un tânăr a reuşit să pună bazele unei afaceri de succes cu o investiţie de sub 500 de euro. Au trecut de atunci opt ani de zile iar antreprenorul a reuşit să crescă şi să îşi dezvolte afacerea, aşa cum nu s-ar fi gândit în momentul în care a decis să devină om de afaceri. Andrei Ciota a pus bazele fermei sale de prepeliţe acum opt ani de zile, scriu jurnaliştii de la Wall-Street. Cu o investiţie de 950 de lei, adică puţin peste 200 de euro, tânărul a cumpărat un incubator, materialul genetic şi un rastel de cuşti şi astfel a luat naştere Prepeliţe Nana Farm, la 45 de kilometri distanţă de Bucureşti, în comuna Nana. Micuţa afacere a început cu 200 de ouă din rasa prepeliţă japoneză iar pe măsură ce solicitările au crescut, oferta fermei nu s-a limitat doar la ouă ci şi la carne de prepeliţă, din rasa Jumbo Gold. Relaţiile pe care Andrei şi le construieşte cu clienţii, fie că vorbim de alte firme sau de persoane fizice, sunt deschise iar curioşii sunt îndemnaţi să viziteze ferma de prepeliţe. “Microferma noastră îşi are uşile deschise pentru vizite 7 zile din 7, atât pentru parteneri cât şi pentru clienţii noştri bucurându-ne de fiecare dată când cunoaştem oameni preocupaţi de calitatea şi prospeţimea produselor noastre”, se arată pe pagina Prepeliţe Nana Farm.Un tânăr a reuşit să pună bazele unei afaceri de succes cu o investiţie de sub 500 de euro. Au trecut de atunci opt ani de zile iar antreprenorul a reuşit să crescă şi să îşi dezvolte afacerea, aşa cum nu s-ar fi gândit în momentul în care a decis să devină om de afaceri. Andrei Ciota a pus bazele fermei sale de prepeliţe acum opt ani de zile, scriu jurnaliştii de la Wall-Street. Cu o investiţie de 950 de lei, adică puţin peste 200 de euro, tânărul a cumpărat un incubator, materialul genetic şi un rastel de cuşti şi astfel a luat naştere Prepeliţe Nana Farm, la 45 de kilometri distanţă de Bucureşti, în comuna Nana. Micuţa afacere a început cu 200 de ouă din rasa prepeliţă japoneză iar pe măsură ce solicitările au crescut, oferta fermei nu s-a limitat doar la ouă ci şi la carne de prepeliţă, din rasa Jumbo Gold. Relaţiile pe care Andrei şi le construieşte cu clienţii, fie că vorbim de alte firme sau de persoane fizice, sunt deschise iar curioşii sunt îndemnaţi să viziteze ferma de prepeliţe. “Microferma noastră îşi are uşile deschise pentru vizite 7 zile din 7, atât pentru parteneri cât şi pentru clienţii noştri bucurându-ne de fiecare dată când cunoaştem oameni preocupaţi de calitatea şi prospeţimea produselor noastre”, se arată pe pagina Prepeliţe Nana Farm.

    Afacerea de succes cu o investiţie de sub 500 de euro