Tag: renuntare

  • Bulgaria renunţă la privatizarea companiei feroviare de marfă. GFR urma să depună vineri o ofertă de preluare

     Decizia agenţiei a fost luată în colaborare cu Ministerul bulgar al Transporturilor, relatează Novinite.

    Guvernul condus de premierul Plamen Oreşarski a indicat că ar putea opri privatizarea transportatorului feroviar de marfă, la scurt timp după venirea la putere, la sfârşitul lunii mai.

    Agenţia pentru privatizare a lansat la jumătatea lunii noiembrie 2012 o a doua procedură de privatizare a diviziei de marfă a BDZ, după ce prima procedură a eşuat.

    Cea de-a doua încercare a vânzare a diviziei de marfă a BDZ a inclus numai investitori strategici şi financiari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fenechiu: Grup Feroviar Român a pus unele condiţii. Dacă nu renunţă, oprim negocierea

     “Oferta tehnică a companiei a fost corectă şi GFR a fost declarată calificată. Oferta financiară conţine nişte condiţii. Acum sunt în negocierea acestora. Dacă vom ajunge la o finalizare a acestei negocieri, astfel încât oferta financiară să nu aibă niciun fel de condiţii, vom finaliza procedura. Dacă nu se va întâmpla acest lucru, va fi descalificat ofertantul rămas în cursă”, a declarat ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu.

    El a adăugat că nu poate spune cât vor dura negocierile şi că suma oferită de Grup Feroviar Român este mai mare de 180 milioane euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • E.ON va renunţa la investiţiile în energia verde în România dacă Guvernul schimbă legislaţia

     “Depinde foarte mult de schimbarea legii pentru sprijinirea energiilor regenerabile. Dacă legislaţia va fi modificată aşa cum s-a anunţat renunţăm”, a afitmat Hajdinjak.

    Compania are proiecte eoliene de 120 MW în regiunea Moldovei.

    Guvernul vrea să modifice legislaţia referitoare la sprijinul energiilor verzi, cu aplicabilitate din iunie. Principala prevedere este amânarea încasării de către companiile de energie regenerabilă a unei părţi din ajutorul de stat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O carte despre ieşirea Portugaliei din zona euro a devenit bestseller

     Cartea, intitulată “De ce ar trebui să părăsim euro”, semnată de economistul João Ferreira do Amaral, a aprins o dezbatere publică în societatea portugheză în ceea ce priveşte cauza problemelor economice ale ţării – austeritatea necesară pentru a primi în continuare bani de la UE, sau însăşi moneda euro, potrivit Wall Street Journal (WSJ).

    Astfel, o temă rezervată până în prezent discuţiilor din mediul academic a devenit subiect de prelegeri publice, dezbateri televizate şi editoriale de presă. Chiar şi unii politicieni încep să discute deschis dacă ţara are într-adevăr perspectivele unei reveniri economice pe termen lung în interiorul zonei euro.

    “Portugalia nu are nicio şansă să crească repede în interiorul unei uniuni monetare cu o monedă atât de puternică. Din fericire, această problemă a încetat să mai fie subiect tabu şi este discutată intens atât aici, cât şi în strănătate”, a declarat Ferreira do Amaral într-un interviu recent.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Binefacerile unei ameninţări extraterestre

    Un editorialist de la Financial Times, invocat de acelaşi Krugman, pune acţiunea autorităţilor japoneze pe seama dublului şoc, cel al cutremurului din 2011 şi cel al Chinei, care a detronat Japonia din poziţia celei de-a doua economii mondiale. Prin 2011, la CNN, Krugman a glumit propunând inventarea unei ameninţări extraterestre, care să deturneze atenţia de la deficite şi inflaţie; mai mult, concentrarea economică necesară combaterii unei asemenea ameninţări ar duce la depăşirea crizei în cel mult un an şi jumătate.

    Să facem o săritură de la invazia extratereştrilor în Bangladesh, unde un accident urât, soldat cu 1.000 de morţi, a scos la iveală câte ceva din dedesubturile afacerilor marilor companii, ceva ce se traduce prin „forţă de muncă ieftină„ şi „productivitate„ în graficele din powerpointuri. Şi mi-am adus aminte de un recent studiu al unor profesori germani, care au arătat cum criza a erodat adânc valorile morale ale lumii. Oamenii se declară împotriva exploatării copiilor sau cruzimii faţă de animale sau a poluării, dar, atunci când aleg cele mai ieftine electronice sau haine, încalcă tocmai principiile enumerate. Experimentul a inclus oameni, bani, acte de comerţ şi şoareci care puteau muri (sau nu), în condiţii de piaţă (sau nu, adică în relaţii directe între indivizi). Uşor de ghicit, condiţiile de piaţă s-au dovedit acoperitoare, iar câţiva şoricei au plătit cu viaţa; scuzele au fost de genul „dacă nu o fac eu, o să o facă altcineva„ – recunoaşteţi ideea, nu?

    Al treilea capitol al textului meu este creşterea economică din primul trimestru, de peste 2%, definită drept surprinzătoare (şi chiar este, într-o Europă care a intrat în recesiune). Românii au tot raportat creşteri economice de ceva vreme, dar pe de altă parte este lesne de observat că piaţa se dovedeşte relativ insensibilă la cifrele statisticilor, o mare parte din şefii de companii cu care venim în contact dovedindu-se destul de pesimişti. Iar de regăsirea procentelor de creştere în nivelul de trai, nici vorbă. De ce?
    Păi nu ne ameninţă extratereştrii, una la mână. Autorităţile nu gândesc cu capul lor, doi la mână. Activitatea economică este, de cele mai multe ori, o combinaţie între „dacă nu o fac eu, o să o facă altcineva„ (în varii feluri, pentru că avem imaginaţie) şi exportul de forţă de muncă ieftină (e o figură de stil).

    Lipsită de viziune politică, socială şi economică, România nu mai poate trage foloase de pe urma creşterilor economice din statistici. Ani şi ani de zile am fluturat „mâna de lucru ieftină„, ne-am mândrit cu creşterile de doi digiţi ale companiilor, am cultivat un soi de egoism financiar şi mulţi s-au autoamăgit cu eficienţa proprie. Greşit: marketerii n-au marketat, analiştii s-au făcut că analizează, iar executivii s-au făcut că execută, în timp ce piaţa şi cifrele de afaceri au crescut de la sine, alimentate doar de dorinţa oamenilor de a trăi mai bine. Iar acum culegem ce-am semănat şi decuplarea este cuvântul momentului. Avem o piaţă de capital şi una valutară decuplate de restul economiei, un politic decuplat de economic, un grup important de multinaţionale urmându-şi propriile interese, deosebite de cele ale societăţii, avem români decuplaţi de români. Fluturăm o austeritate care nu ni se potriveşte şi aşteptăm soluţiile altora.
     

  • Băsescu: Data optimă pentru adoptarea monedei euro este 2017

     “În ceea ce priveşte termenul de aderare la euro, eu cred că va trebui să fie menţionat ferm în documentele noastre oficiale, iar optim nu poate fi decât anul 2017. La unele importante persoane din România am auzit enunţat, ca termen, anul 2019 sau chiar nefixarea unui termen de trecere la moneda euro, cu argumentul practicii altor ţări care nu au asumat o dată. Este greşită o neasumare de termen”, afirmă Băsescu, într-un interviu pentru publicaţia online Calea Europeană.

    El a adăugat că aderarea la zona euro este o obligaţie pentru România, care decurge din Tratatul de Aderare şi nu se poate spune partenerilor europeni că ne vom îndeplini obligaţiile, dar nu se ştie când.

    Băsescu a mai reiterat că în 2014-2015 va începe o dezbatere pentru revizuirea Tratatelor UE, iar fără un termen clar şi credibil de adoptare a monedei euro şi asumarea obligaţiilor aferente, România poate rămâne într-o categorie de state de mâna a doua la nivelul UE. El a arătat şi că România trebuie să facă eforturi şi pentru ca sectorul companiilor de stat să devină unul competitiv, care să facă faţă competiţiei din zona euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Yahoo renunţă la preluarea Dailymotion, din cauza opoziţiei unui ministru francez

     Ministrul le-a transmis, în timpul unei întâlniri în luna aprilie, directorului operaţional al Yahoo, Henrique de Castro, şi directorului financiar al France-Telecom, Gervais Pellissier, că nu vrea ca 75% dintr-o rară poveste de succes franceză din sectorul high-tech să ajungă în mâinile străinilor, au afirmat sursele, citate de cotidianul Wall Street Journal.

    Achiziţia a 75% din acţiunile Dailymotion ar fi reprezerntat cea mai mare tranzacţie pentru Yahoo de la preluarea conducerii de către actualul director general, Marissa Mayer, la mijlocul anului trecut. Cele două părţi au semnat un acord neangajant pentru preluarea de către Yahoo a 75% din acţiunile Dailymotion, într-o tranzacţie care evalua compania la 300 de milioane de dolari, notează publicaţia americană.

    France Telecom, unde statul francez controlează 27% din acţiuni, deţine integral Dailymotion, dar vrea să rămână cu o participaţie mai redusă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Zeci de directori Sony renunţă la bonusuri totalizând 10 milioane de dolari, pentru că nu au obţinut profit

     Şefii Sony au mai renunţat şi în trecut la bonusuri, dar ultimul “act de pocăinţă” este cel mai amplu de până acum, notează publicaţia britanică, potrivit Financial Times.

    Consiliul director a aprobat o propunere a directorului general, Kazuo Hirai, ca directorii să renunţe la bonusuri reprezentând 30-50% din pachetele salariale pentru anul fiscal încheiat în martie, a declarat un purtător de cuvânt al Sony pentru Bloomberg.

    Reprezentantul grupului a refuzat să precizeze valoarea bonusurilor la care renunţă directorii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Paradisurile fiscale din Europa, în pericol: Luxemburg renunţă la secretul bancar

     Ministrul Finanţelor din Luxemburg, Luc Frieden, a declarat că guvernul este dispus să extindă numărul de conturi bancare acoperite de noile acorduri de schimb de informaţii încheiate cu SUA şi UE astfel încât să includă şi companiile multinaţionale, potrivit Financial Times.

    Acordurile, convenite recent, se referă în prezent numai la persoane suspectate că ar evita plata taxelor prin ascunderea banilor în conturi bancare din Luxemburg.

    Sectorul bancar luxemburghez are active de aproape 3.000 de miliarde de euro, de 22 de ori mai mult faţă de Produsul Intern Brut.

    Datorită activităţilor derulate în Luxemburg de companii multinaţionale, precum Amazon.com sau Skype, stocul investiţiilor străine directe în ţară s-a cifrat anul trecut la 2.280 miliarde de dolari, potrivit datelor Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. Din această sumă, numai 122 miliarde de dolari au ajuns în economia reală.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Anul 2019 este un un obiectiv destul de realist pentru adoptarea monedei euro

     “Aici sunt două variante: ori mergem pe modelul polonez, care spune că nu stabilim anul, ci priorităţile şi încercăm cât mai repede, ori mergem pe un model pe care l-au avut şi alte ţări, inclusiv România – noi am avut anul 2015, pe care nu îl respecţi şi atunci ai varanta să îţi cam pierzi credibilitatea, să faci ca Petrică cu lupul, tot zici că…Eu cred că – nu ştiu dacă o să punem într-un document – un obiectiv de genul 1 ianuarie 2019 e un obiectiv destul de realist”, a spus Ponta la Digi 24.

    El a amintit însă că un astfel de obiectiv este stabilit împreună cu Banca Naţională şi mediul de afaceri.

    Guvernul a transmis Comisiei Europene un program de convergenţă care nu mai include, însă, spre deosebire de ultimii ani, o ţintă pentru adoptarea monedei euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro