BusinessMagazin

Tag: realizare

  • Ce fac angajaţii din România după serviciu

    După o zi de muncă, 21% dintre angajaţii din România petrec cel puţin o oră  navigând pe internet, potrivit studiului despre calitatea vieţii la locul de muncă realizat de IRES la cererea companiei de produse şi servicii pentru motivarea şi fidelizarea angajaţilor Up România.

    63% dintre intervievaţi spun că fac mişcare, 48% că practică un hobby, iar 81%  că se uită la televizor, 40% dintre aceştia alocând însă mai puţin de o oră pentru această activitate.

    Cei mai mulţi dintre angajaţii care au fost chestionaţi (48%) alocă zilnic responsabilităţilor familiale între 1 şi 3 ore, iar peste un sfert alocă între 4 şi 6 ore, conform propriilor declaraţii.

    Angajaţii din România susţin că au mai degrabă un orar flexibil (47% vs. 42% care declară că au un orar inflexibil), iar bărbaţii (50%) şi angajaţii din mediul privat (49%) afirmă acest lucru într-o proporţie mai mare decât femeile (42%) şi angajaţii din sectorul public (43%).

    Cei mai mulţi dintre angajaţii participanţi la cercetare afirmă că dorm zilnic între 6 şi 7 ore (34%), un procent important de angajaţi dormind mai mult de 7 ore (32%), precum şi mai puţin de 6 ore (30%).

    Jumătate dintre persoanele chestionate estimează că menţin în echilibru fără probleme viaţa personală şi viaţa profesională la actualul loc de muncă, în timp ce 14% menţin acest echilibru cu dificultăţi, iar 8% abia reuşesc să le menţină.

     

     

     

  • Aproape jumătate dintre angajaţii români lucrează ore suplimentare şi sunt stresaţi

    73% dintre angajaţii români care au participat la studiul ”Calitatea vieţii la locul de muncă” realizat de IRES la cererea companiei de produse şi servicii pentru motivarea şi fidelizarea angajaţilor Up România apreciază că dispun de condiţii fizice de lucru adecvate, în timp ce 68% dintre ei consideră că au tot timpul resursele materiale necesare îndeplinirii responsabilităţilor de serviciu. 68% dintre angajaţi afirmă că au dreptul la pauză de masă şi folosesc acest timp pentru a mânca.

    Totuşi, peste jumătate (55%) dintre salariaţii români spun că munca lor este stresantă întotdeauna, frecvent sau uneori, iar cei din mediul urban au tendinţa de a-şi percepe jobul drept stresant într-o proporţie mai mare decât cei din mediul rural. Nivelul mic de stres figurează pe locul doi în topul elementelor prin care angajaţii români intervievaţi în această cercetare definesc calitatea vieţii la locul de muncă.

    43% dintre angajaţii români declară că lucrează ore suplimentare, în timp ce doar 34% nu lucrează în plus faţă de programul stabilit contractual. Cei cu studii superioare şi salariu mai mare sunt şi cei care afirmă în proporţii mai mari că lucrează suplimentar. De altfel, programul flexibil şi respectarea orelor de lucru se regăsesc printre elementele menţionate de angajaţi ca definitorii pentru calitatea vieţii la locul de muncă.

    Pe o scală de la 1 la 10, unde 1 înseamnă „foarte proastă” şi 10 înseamnă „foarte bună”, angajaţii români intervievaţi îşi evaluează propria calitate a vieţii la locul de muncă cu nota 7,5. Condiţiile (fizice) de muncă adecvate (24%), nivelul mic de stres şi existenţa activităţilor şi spaţiilor pentru relaxare (10%) şi o bună comunicare/colaborare între colegi (7%) constituie pentru respondenţi principalele elemente definitorii ale unei bune calităţi a vieţii la locul de muncă, relevă un studiu IRES, realizat la cererea compania de produse şi servicii pentru motivarea şi fidelizarea angajaţilor Up România.

    În opinia celor mai mulţi angajaţi chestionaţi (41%), calitatea vieţii la locul de muncă s-a îmbunătăţit în ultimul an faţă de momentul intrării lor pe piaţa muncii. Aceştia identifică creşterile salariale (27%), ameliorarea condiţiilor fizice de muncă (18%) şi modernizarea tehnologică (12%) drept principalii factori care au contribuit la creşterea calităţii vieţii la locul de muncă.

     

     

  • Aproape jumătate dintre angajaţii români se tem de pierderea locului de muncă

    În timp ce 62% dintre angajaţii români sunt satisfăcuţi şi foarte satisfăcuţi de actualul loc de muncă, 57% declarându-se optimişti şi foarte optimişti cu privire la viitorul lor la actuala slujbă, doar 33% apreciază că le-ar fi uşor să găsească un nou loc de muncă. În schimb, 42% consideră că acest lucru ar fi greu şi foarte greu de realizat, relevă un studiu IRES, realizat la cererea compania de produse şi servici pentru motivarea şi fidelizarea angajaţilor Up România.

    Încrederea în găsirea cu uşurinţă a unui nou loc de muncă creşte odată cu nivelul de educaţie (41.5% dintre cei cu studii superioare) şi valoarea salariului actual (44.1% dintre cei cu salarii nete peste 2000 lei), iar bărbaţii (38.5%), angajaţii până în 35 de ani (48.3%), cei din mediul urban (37%) şi cei care lucrează în mediul privat (39.2%) declară că le-ar fi uşor şi foarte uşor să îşi găsească o nouă slujbă în comparaţie cu femeile (24.8%), celelalte categorii de vârstă – 36-50 de ani (29,5%), 51-65 de ani (22,8%) –, angajaţii din mediul rural (28.1%) şi cei care lucrează în sectorul public (25.6%).

    „Aceste date ne arată o realitate văzută din două perspective. Pe de o parte, există un optimism generalizat în rândul celor care au un loc de muncă şi care prezintă grade mari de satisfacţie, ceea ce evident este îmbucurător, în special dacă ne gândim la productivitatea muncii. Un angajat care îşi percepe locul de muncă ca mulţumitor şi satisfăcător, va fi mai implicat şi mai productiv. Pe de altă parte, scepticismul mare legat de găsirea unui nou loc de muncă ne arată că acest optimism faţă de actualul loc de muncă este un optimism constrâns, urmare a percepţiei că piaţa muncii suferă de lipsa oportunităţilor”, a declarat Elena Pap, directorul general Up România.

    Deşi declară în proporţie covârşitoare că munca lor este interesantă, provocatoare, motivantă (peste 60%), angajaţii intervievaţi în cadrul studiului IRES au tendinţa să regrete în primul rând colegii (35%),  mai presus de activitatea propriu-zisă (26%) şi salariul (19%). Majoritatea angajaţilor români participanţi la cercetare se declară mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de relaţiile cu colegii, superiorii ierarhici direcţi şi cu managementul, cele mai mulţumitoare fiind cele cu colegii (72%). Relaţiile de calitate, bazate pe respect reciproc, între colegi şi între colegi şi angajator/management, figurează printre elementele menţionate de angajaţi drept definitorii pentru o bună calitate a vieţii la locul de muncă.  

    Tot aceste categorii dau şi cele mai mari proporţii de respondenţi care declară că le-ar fi uşor să-şi găsească un nou loc de muncă. Cei mai mulţi dintre angajaţii intervievaţi îşi percep nivelul de salarizare drept bun şi foarte bun (44%) şi doar 26% îl consideră slab şi foarte slab. Doar jumătate dintre respondenţi (54%) consideră că promovările în cadrul organizaţiei din care fac parte se realizează corect, iar 19% declară contrariul. Participanţii la studiu, din firmele cu mai puţin de 50 de angajaţi, tind să considere în proporţie mai mare decât ceilalţi că promovările se realizează echitabil în organizaţiile lor.

    Printre beneficiile cele mai dorite de către participanţii la această cercetare, se regăsesc, în ordinea preferinţelor: asigurările medicale (88%), primele de sărbători (88%), tichetele de masă (79%) şi tichetele cadou (77%). Pentru realizarea acestui top, au fost cumulate procentele celor care declară că au aceste beneficii şi, mai mult decat atat, le doresc şi procentele celor care declară că nu au aceste beneficii, dar şi le doresc.

    Printre beneficiile extra salariale încă inexistente la noi, dar pe care angajaţii români intervievaţi şi le doresc la actualul loc de muncă, se află pe primele locuri: tichetele culturale (61%) – pentru achiziţionarea de cărţi, bilete la evenimente culturale etc. –, tichetele sport (57%) – pentru achiziţionarea de echipament sportiv sau desfăşurarea de activităţi sportive – şi tichetele de servicii (55%) – pentru remunerarea prestaţiilor casnice (bone, îngrijirea persoanelor vârstnice etc.).

  • Sindromul bateriei descărcate. 90% din oameni suferă de această anxietate

    Majoritatea oamenilor se panichează când văd că telefonul se va descărca curând. LG a denumit această condiţie “anxietatea bateriei descărcate” şi, conform datelor, aproape 9 din 10 persoane suferă de frica de a rămâne ”fără baterie la telefon”, scrie Daily Mail.

    Compania a realizat un sondaj la care au răspuns  peste de 2.000 de utilizatori de smartphone-uri din Statele Unite ale Americii.

    Când le-a fost propus să aleagă între sala de sport sau încărcarea smartphone-ului lor, unul din trei oameni au ales să renunţe la sala de sport, în rândul tinerilor acest procent creşte la 42%.

    Dacă telefonul este pe “moarte” 32% au spus că vor renunţa la absolut tot şi se vor întoarce acasă să-şi încarce telefonul.

    60% dintre respondenţi dau vina pe telefonul descărcat când nu vorbesc cu membrii familiei, cu prietenii sau cu colegii de muncă.

    De asemenea, studiul a constatat că 41% din oameni se tem cel mai mult de apelurile pierdute atunci când se confruntă cu o baterie descărcată.

    Când mai au doar câteva procende de energie la telefon, jumătate dintre utilizatori vor scrie un SMS în ultima clipă, iar 35% vor folosi ultimele momente pentru a efectua un apel telefonic.

    Iar aproape 46% dintre oameni spun că se simt jenaţi să ceară unui străin să folosească încărcătorul lor.

     

  • Sindromul bateriei descărcate. 90% din oameni suferă de această anxietate

    Majoritatea oamenilor se panichează când văd că telefonul se va descărca curând. LG a denumit această condiţie “anxietatea bateriei descărcate” şi, conform datelor, aproape 9 din 10 persoane suferă de frica de a rămâne ”fără baterie la telefon”, scrie Daily Mail.

    Compania a realizat un sondaj la care au răspuns  peste de 2.000 de utilizatori de smartphone-uri din Statele Unite ale Americii.

    Când le-a fost propus să aleagă între sala de sport sau încărcarea smartphone-ului lor, unul din trei oameni au ales să renunţe la sala de sport, în rândul tinerilor acest procent creşte la 42%.

    Dacă telefonul este pe “moarte” 32% au spus că vor renunţa la absolut tot şi se vor întoarce acasă să-şi încarce telefonul.

    60% dintre respondenţi dau vina pe telefonul descărcat când nu vorbesc cu membrii familiei, cu prietenii sau cu colegii de muncă.

    De asemenea, studiul a constatat că 41% din oameni se tem cel mai mult de apelurile pierdute atunci când se confruntă cu o baterie descărcată.

    Când mai au doar câteva procende de energie la telefon, jumătate dintre utilizatori vor scrie un SMS în ultima clipă, iar 35% vor folosi ultimele momente pentru a efectua un apel telefonic.

    Iar aproape 46% dintre oameni spun că se simt jenaţi să ceară unui străin să folosească încărcătorul lor.

     

  • Iată ce se întâmplă în corpul tău după ce înghiţi o gumă de mestecat – VIDEO

    Ce se întâmplă în organismul uman şi anume în sistemul digestiv după ce este înghiţită o gumă de mestecat?

    Un video realizat de Societatea Americană de Ştiinţă a explicat ce se întâmplă. În mod tradiţional, atunci când mănânci, dinţii şi limba lucrează împreună pentru a mărunţi mâncarea. Apoi, mişcările musculare împing alimentele prin tractul digestiv, până când acestea ajung în stomac unde sunt supuse acţiunii sucurilor gastrice.

    În ce priveşte guma de mestecat, atunci când este ţnghiţită situaţia este cu totul alta.

    Vezi aici ce se întâmplă în corpul tău după ce înghiţi o gumă de mestecat – VIDEO

  • Infecţia pe care o au 8 din 10 români, dar nu ştiu de ea

    Debutul acestei afecţiuni este discret şi nedureros, motiv pentru care poate trece neobservat de pacienţi.

    Opt din 10 români (80% din populaţie) suferă de această boală, însă doar doi din 10 români sunt conştienţi de asta şi numai unul dintre aceştia se tratează, arată un studiu.

    Opt din 10 români, adică 80% din populaţie, dezvoltă această boală. Potrivit unui studiu realizat de o clinică privată din Capitală realizat pe 800 de pacienţi, mai bine de jumătate dintre pacienţii cu această boală nu au împlinit încă 45 de ani.

    Vezi aici care este infecţia pe care o au 8 din 10 români, dar nu ştiu de ea

  • Cât câştigă cele mai bine plătite femei executiv din lume

    Publicaţia Fortune a realizat un top 5 al celor mai bine plătite femei executiv din lume.

    Safra Catz în , CEO al Oracle, a câştigat cei mai mulţi bani în 2015 atingând suma impresionantă de 56.9 milioane de dolari. În top este urmată de Ruth Porat, CFO al Alphabet, a obţinut 41.1 milioane de dolari anul trecut, apoi Mary Barra, CEO al GM, cu 36.3 milioane de dolari în 2015.

    Locurile patru şi cinci sunt ocupate de Marillyn Hewson, CEO al Lockheed Martin, şi
    Angela Ahrendts, SVP REtail şi Online al Apple, cu 28.3 mil. de dolari şi respectiv 27.6 milioane de dolari.

    Ce este interesant de observat este faptul că toate cele 5 femei lucrează în industrii dominate de bărbaţi (3 în IT), industria auto şi aeronautică.

  • Cât câştigă cele mai bine plătite femei executiv din lume

    Publicaţia Fortune a realizat un top 5 al celor mai bine plătite femei executiv din lume.

    Safra Catz în , CEO al Oracle, a câştigat cei mai mulţi bani în 2015 atingând suma impresionantă de 56.9 milioane de dolari. În top este urmată de Ruth Porat, CFO al Alphabet, a obţinut 41.1 milioane de dolari anul trecut, apoi Mary Barra, CEO al GM, cu 36.3 milioane de dolari în 2015.

    Locurile patru şi cinci sunt ocupate de Marillyn Hewson, CEO al Lockheed Martin, şi
    Angela Ahrendts, SVP REtail şi Online al Apple, cu 28.3 mil. de dolari şi respectiv 27.6 milioane de dolari.

    Ce este interesant de observat este faptul că toate cele 5 femei lucrează în industrii dominate de bărbaţi (3 în IT), industria auto şi aeronautică.

  • Paradoxurile bursei româneşti: cel mai ridicat randament al dividendelor din lume, rulajele sunt mici

    Anul acesta companiile din principalul indice al Bursei de Valori Bucureşti, BET, au un randament al dividendelor de 7,9%, cel mai mare din lume, conform raportului Berenberg. „România este urmată în top de Kuweit (7,6%) şi de Bahrein (7,2%); în regiune, Cehia oferă randamente ale dividendelor de 6,4%, Croaţia 5,7%, Austria 4,6% şi Polonia 4,2%“, spune analistul Carsten Hesse de la banca de investiţii Berenberg.

    „Sunt şanse mari ca Banca Transilvania, Romgaz şi Transgaz să plătească un randament al dividendelor de peste 10% anul acesta. Banca Transilvania ar putea urca pe prima poziţie în topul plătitorilor de dividende, cu un randament de circa 15%, după ce a realizat anul trecut venituri foarte mari, ca urmare a achiziţiei reţelei Volksbank de pe piaţa românească“, estimează Carsten Hesse.

    Anunţul Băncii Transilvania din luna martie de a plăti dividende foarte mari a fost o surpriză, arată Carsten Hesse. Este pentru a doua oară în ultimii 20 de ani din istoria băncii clujene când aceasta acordă dividende în numerar; instituţia financiară oferă dividende de 1,2 miliarde de lei acţionarilor, adică jumătate din profitul băncii, precum şi acţiuni gratuite în valoare de 620 de milioane de lei. Şi alte societăţi, arată analiza băncii Berenberg, ar urma să-şi răsplătească acţionarii cu sume importante. Romgaz şi Transgaz ar urma să plătească randamente plasate între 10 şi 11%. În cazul Transgaz, statul, care este acţionarul majoritar (cu peste 58% din acţiuni), a cerut dividende mai mari decât propusese compania (27,6 lei, adică un randament de 10,2%, faţă de 21,2 lei, adică un randament de 8%). Conform estimărilor, nivelul ridicat al randamentelor de la BVB nu reprezintă cazuri singurlare, ci este de aşteptat ca în următorii doi ani să se menţină în jurul a 7%.

     

    În ce priveşte primele trei luni ale acestui an, cu randamente chiar şi mai mari decât ale acţiunilor Băncii Transilvania se pot lăuda cinci companii listate la BVB; e drept, rulajele acestora, la un loc, sunt de câteva zeci de ori mai mici decât ale băncii clujene, care au fost cele mai lichide în intervalul ianuarie-martie (437,5 milioane de lei), urmate de cele ale Fondului Proprietatea (362 milioane de lei), care însă au înregistrat un randament negativ (-5,6%).

    În primul trimestru al acestui an Turbomecanica a marcat o creştere de 84,7% (cu rulaje de 2,9 milioane de lei), urmată de Electroargeş (31,2%, cu rulaje de 1 milion de lei) şi de Albalact (26,8%, cu rulaje de 8,3 milioane de lei). „Rezultatele financiare înregistrate în 2015 evidenţiază pentru prima dată după şapte ani aspecte pozitive, dintre care cel mai relevant este realizarea unui profit net de 3,8 milioane lei“, declară reprezentanţii Turbomecanica.

    În cazul Turbomecanica, Ovidiu Dumitrescu, director general adjunct al firmei de brokeraj Tradeville, apreciază că evoluţia ascendentă s-a datorat în principal rezultatelor pozitive din 2015, cuplate cu o conjunctură favorabilă companiei la nivelul cererii pentru produsele şi serviciile sale, atât pe filiera civilă, cât şi pe cea militară.

    „Electroargeş beneficiază de aşteptări pozitive pentru sectorul bunurilor de consum discreţionare, pe fondul unui mediu cu dobânzi scăzute şi al unui an electoral în plină desfăşurare“, spune Ovidiu Dumitrescu. Tot el adaugă că în ce priveşte randamentul acţiunilor Albalact, pare să fi contat destul de mult preluarea propusă de francezii de la Lactalis – „se poate observa că în ultimele două luni acţiunea producătorului de lactate a rămas într-un interval de preţ destul de strâns, legat probabil de preţul de ofertă estimat“, adaugă reprezentantul Tradeville.

    În primele trei luni ale anului, doar opt companii listate la BVB au înregistrat randamente pozitive ale acţiunilor, între acestea numărându-se şi Oltchim (17,1%), Conpet (12,7%), Banca Comercială Carpatica (6,8%) şi Teraplast (1,8%).